1,916 matches
-
Londra, 1836-1839. 12. In Germania, H. Steinthal, fondatorul revistei Zeitschrift fiir Vol-kerpsychologie (1860), pare să fi fost primul care a aplicat sistematic principiile evoluționiste la studiul literaturii. Aleksandr Vese-lovski care, în Rusia, a încercat să scrie, pe baza unei uriașe erudiții, o "poetică evoluționistă", a fost elevul lui Steinthal. în Franța, teoriile evoluționiste sunt evidente, de exemplu, în: Edelestand du Merii, Histoire de la comedie, 2 vol., 1864. Brunetiere le-a aplicat la literaturile moderne, așa cum a făcut John Addington Symonds în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
ă Vepoque des lumieres, Sibiu, 1945, cercetează epoca numai pe texte literare, urmărind nu numai circulația ideilor, ci și procesul însuși de formare a literaturii române. Punctul de vedere comparatist se însoțește deci cu perspectiva unui istoric literar de exemplară erudiție, preocupat însă mai puțin de evaluarea estetică a operelor cercetate. Problemele acestea au format și obiectul unor cursuri universitare, păstrate în formă litografiată : Literatura română In epoca "luminării", Cluj, 1938-1939 și Literatura română modernă, voi. I, Tendința de integrare în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
secolul al XIX-lea), împreună cu analize pertinente ale artei lui Miron Costin, Mihail Sadoveanu și Zaharia Stancu; Ion Coteanu, Româna literară ?i problemele ei, București, 1961 ; L. Galdi, Stilul poetic al lui M. Eminescu, București, 1964, o lucrare de mare erudiție aplicată mai ales versificației, cu prea puține generalizări estetice ; G. I. Tohăneanu, Studii de stilistică eminesciană, București, 1965, se ocupă mai ales cu poeziile de tinerețe. Un volum colectiv de mare interes este De la Varlaam la Sadoveanu, București, 1958, în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
întotdeauna, în cultura română, au fost și istorici literari competent^: Eugen Lovinescu, Garabet Ibrăileanu, Vladimir Streinu, Șerban Ciocu-lescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Al. Piru, Adrian Marino etc. După cercetările lui Aron Densușianu, destul de modeste, prima lucrare de istoriografie literară, care unește erudiția documentară cu o interpretare estetică, este, de fapt, Literatura română modernă, București, 2 vol., 1921, a lui Ovid Densușianu. (Utilă, prin caracterul estetic mult mai pronunțat, este, pentru aceeași perioadă, Literatura română premodernă de Al. Piru, București, 1964). Tot aici
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
eu...? s-a arătat mirat profesorul, ridicând sprâncenele și privindu-i fals interogator pe colegii mei, care se pregăteau voioși pentru un „ospăț Petrașcu”, spectacol umoristic, ușor sadic, În care unul dintre noi trebuia să joace pe victima persiflajului sau erudiției sale nu rareori inteligente, reale. - Nu știu... m-am bâlbâit eu, simțind cu spaimă că am pășit pe un teren alunecos, - un fel de voce care-a apărut de pe-o zi pe alta și care-mi comentează nu numai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe care-l impune cartea eminescologului Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, apărută la prestigioasa editură gălățeană Porto-Franco, în colecția "Studii eminesciene" care se anunță interesantă. E un volum scris cu inteligență, cu foc polemic, cu pasiune exegetică ce presupune, evident, erudiție interdisciplinară (fizica modernă nu este deloc neglijată în concertul demonstrației) și ceea ce este deosebit de important în contextul actual al analfabetismului valoric cu dragoste față de poet și față de cultură în genere concepută ca șansă existențială supremă. În ce constă farmecul acestui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost îndepărtat de la catedră. Rememorez toate aceste lucruri din pricina amintirilor stârnite în mine de lectura cărții recente a lui Theodor Codreanu, distinsul eminescolog, intitulată Dubla sacrificare a lui Eminescu, carte plină de patos, de polemică amar îndurerată, dar și de erudiție istoricși critic literară, profund convingătoare. Mărturisesc că până la această lectură (deși mă ocup de opera poetului în viziune comparatistă de peste 30 de ani) am acceptat și eu varianta călinesciană despre anii 1883-89, dându-i însă coloritul acela de amurg trist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
boli, eșecuri, vicii, mizerie fiziologică și scăderi morale: "Nu din frivolitate sau plăcerea perversă de a le scormoni și etala, ci pentru a lărgi înțelegerea surselor talentului (subl.m) și dincolo de acestea complexitatea naturii umane". În definitiv, sunt dovezi ale erudiției și ale capacității de evocare. Constantin Călin îndeplinește cu prisosință ambele condiții. Vechea disputa biografie-operă e, cred, admirabil tranșată: metoda biografică e benefică pentru aprofundarea înțelegerii axiologice și a complexității naturii umane, fără inflamări ori fierbințeli apologetice. În cazul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale capacității de evocare. Constantin Călin îndeplinește cu prisosință ambele condiții. Vechea disputa biografie-operă e, cred, admirabil tranșată: metoda biografică e benefică pentru aprofundarea înțelegerii axiologice și a complexității naturii umane, fără inflamări ori fierbințeli apologetice. În cazul de față, erudiția are șanse de a ajunge, tot fără excese, la concluzii irecuzabile, cum ar fi aceea a unui Bacovia reprezentativ pentru ființa națională. Și mai e chipul unei epoci, aceea în care a trăit Bacovia, în diverse ipostaze. Și încă, "ideea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
implicați în mișcarea literară cea de toate zilele. Deși în aparență arată o molcomie vecină cu placiditatea, e un lucid care ascunde destulă afectivitate și o vehemență de polemist pur-sânge, departe de inhibițiile provinciale. Atuurile sale sunt: informația bogată până la erudiție o intelectualitate deopotrivă emoțională și analitică -, ritm stilistic adecvat, între vioiciune și deliberare bine temperată. Cu manuscrisul recentei cărți, Fragmentele lui Lamparia, Theodor Codreanu umblă în geantă de prin 1982, a bătut din poartă în poartă pe la oameni de bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
trebuie să fie o sinteză între suplețea poetică și gravitatea filosofică. În orizontul de gândire al unui autor de cugetări lapidare intră o problematică diversă, într-un lanț în care o maximă o pregătește pe alta. Cugetarea dobândește condiția de erudiție lirică redusă la proporții mici sau la dimensiunile unui microeseu. Fragmentele lui Lamparia nu sunt destinate simplei lecturi, ci se constituie într-o carte de învățătură, care trebuie citită "încet și rumegată îndelung". Cele două capitole ale cărții, În căutarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a subiectului, bună-credință, spirit și incisiv, logică impecabilă în conducerea demonstrației. [Voi face aici o paranteză, determinată de atitudinile tipic "provinciale" (id est: de crasă mediocritate) față de acest "caz" cu totul special. De o cultură remarcabilă, bine asimilată, dusă până la erudiție, Theodor Codreanu sfidează provincia în accepția ei geografică. Din cea mai mică provincie, de la Huși, unde locuiește, romancierul, eseistul cu largă și temeinică deschidere, criticul și istoricul literar fecund și profund (cărți cu mare greutate despre Caragiale, Bacovia, Grigore Vieru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1984; Depărtarea și timpul, 1986; Sacrificiul, 1988) și prin care a identificat dimensiunile, accentele, ideile și formele care îl caracterizează și îl singularizează pe romancier, relevând unitatea sistemică a programului său epic și a reprezentărilor despre istorie, dar și substanța erudiției sale din care se nutrește această fenomenologie epică, Theodor Codreanu se ocupă, în a treia parte a cărții sale, de volumele de istorie a culturii ale lui Mihail Diaconescu, "realizări științifice de anvergură" (Istorie și valori, 1994; Prelegeri de estetică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în cultura/literatura română lucruri importante cărora nu (prea) li se acordă suficientă atenție într-o lume mică și mozaicată, în care ne pare că diseminează mediocritatea agresivă, publicitatea deșănțată, falangele în jurul unor idei revolute, indiferența (dacă nu furia...) în fața erudiției și analizelor profunde și aplicate. Prea arareori comentatorii ori recenzenții se apleacă asupra unor cărți "complicate", ce-și propun să impună concepte noi, să schimbe paradigme, viziuni asupra lumii (și) artelor. Pe de altă parte, e adevărat că circulația ideilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a Europei și a lumii. Este vorba de A doua schimbare la față, subintitulată "o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne", ediția a doua revăzută și adăugită, apărută la Editura SCARA, București, 2013. Theodor Codreanu dovedește și prin această carte erudiție, spirit analitic și viziune în interpretarea, corelarea și logica doctrinei despre cultură și civilizație. Pentru autor, personalitățile politice, culturale și istorice care populează cartea sunt "argumente" pe tabla de joc a spațiului românesc, a Europei și a lumii pentru propria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru media statistică a cititorului, este încă poezia lui Ion Barbu, socotită în mod tacit criptogramă eleată. Pentru a ajunge la miezul ei original, orchestrarea celorlalte interpretări e săvârșită cu înțelegerea înțeleaptă a necesității evoluției în cunoaștere, cu demnitate a erudiției și seriozitate pentru tot ce s-a scris în această problemă dificilă. Sunt excluse polemica și, cu atât mai mult, biografismul pletoric, factice și cromatic, dacă acestea nu luminează punctul final al dezvoltării premisei. Criticul este întâi de toate un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dar mai ales prin exegeza lui Marin Mincu, cea mai apropiată de altfel de adevărul lirismului barbian și ajungând până la mai recentele viziuni ale lui Eugen Simion, Basarab Nicolescu, Ioana Em. Petrescu, Mircea Coloșenco ori Nicolae Manolescu. Dând dovadă de erudiție și de o arie largă de documentare, autorul lămurește, în acest istoric al exegezei barbiene, o serie de concepte-cheie absolut necesare pentru înțelegerea operei lui Ion Barbu (cum ar fi ermetism, canonism, textualism și lista poate continua), fără a aluneca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
septembrie 1937), „Războiul Chino-Japonez” (octombrie 1937) și „Lupta pentru colonii” (noiembrie-decembrie 1937). La Iași a colaborat la Anuarul Școlii medii „M. Sadoveanu” cu articolul „Activitatea în afara orelor de clasă la geografie”. Galeria figurilor ilustre de profesori care și-au dăruit erudiția și entuziasmul pentru pregătirea normaliștilor bârlădeni este mult mai bogată”, scriu profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță și Ștefan Cucoș În Monografia Liceului Pedagogic Bîrlad 1870-1970, realizată cu prilejul Centenarului (Din Monografia Liceului Pedagogic Bârlad, 1870 1970, autori profesorii
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ion Irimescu sculptorul 102 ani, trăiește! INTERVENȚIE ÎN TEXT Ion Irimescu mort la 102 ani, octombrie 2005, sîmbătă, 30, în redactare, pe 31 îl îngroapă. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT moșul tot cu băutura, dar o țin pe chef, nu pe erudiție, am 70 de ani fără unul, trei sute de oi, o bucată de caș, un borș făcut ca lumea! Aurel Alboia, stînă sub Pietrele Doamnei, am băut, căci am terminat de vîndut cașul la Suceava! cîntece, probă cu doine întregi, cu toate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și cea din Suceava. Dragoș Luchian a fost membru fondator și vicepreședinte al reînființatei Societăți pentru Cultură și Literatura Română în Bucovina (1990), membru fondator al Fundației Enciclopedice din România. Activ și pasionat în frumoasa „zăbava” a scrisului, dotat cu erudiția corespunzătoare și experiența publicistica, a scris și publicat zeci de lucrări științifice și de documentare în diferite reviste de specialitate din țară (economie generală, statistică, finanțe, credit, agricultura, turism etc.). Intelectual desăvârșit, spirit deschis și clarvăzător, muncitor pasionat și iubitor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93307]
-
limpezime. În Galia, cultura clasică a supraviețuit invaziilor germanice, mai ales în sud, unde amprenta romană fusese mai timpurie și mai profundă. Desigur și Grigore din Tours, născut într-o familie senatorială din Auvergne, este departe de a rivaliza în erudiție și cunoștințe de latină cu un Cassiodorus sau Isidor din Sevilla. Istoria Francilor, însă, care-i aparține, începută în 575, ca și cele Șapte cărți ale miracolelor scot la lumină o vie curiozitate a spiritului și omare onestitate intelectuală. în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nu este cunoscut numai pentru gîlceava cu Sfîntul Scaun și pentru rolul jucat în lungul proces care va duce, în secolul al XI-lea, la ruptura definitivă cu Roma. Acest mare om de cultură a lăsat opere de o mare erudiție Myrobolion sau Biblioteca, ansamblu de cărți citite de membrii grupului său, dintre care multe au dispărut și opere teologice care alcătuiesc o parte esențială din instrumentarul conceptual folosit de Biserica greacă în polemica sa cu Roma: Tratat asupra Sfîntului Spirit
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
domnia Comnenilor, fundamentul interpretării raționale a dogmei care, prost văzută la Bizanț, în cercurile conducătoare, va contribui în Occident la nașterea scolasticii. Pe lîngă acești doi maeștri ai gîndirii bizantine, trebuie menționate, ca evidențiindu-sc într-un imens corpus, opere de erudiție și compilație, precum Lexicul lui Suidas și Antologia lui Constantin Kefalas (~900), opere de hagiografie (Monologul lui Simeon Metaphrastos), de istorie Viața lui Vasile /, alcătuită de însuși Constantin VII, sau Cartea Regilor de losif Gene-sios. Literatura istorică își cunoaște anii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ale Inchiziției, dominicanii nu întîrzie, și ei, să se împrăștie în întreaga Europă. Se cunosc 500 de case la sfîrșitul secolului al XIII-lea, principalele centre aflîndu-se în orașele universitare Paris, Oxford, Bologna, Köln, Toulouse, Roma, Madrid, Segovia -, acolo unde erudiția fraților predicatori și calitatea învățăturii lor reușesc să monopolizeze catedrele facultăților. Începînd cu mijlocul secolului, cei mai iluștri profesori ai creștinătății suabul Pierre de Tarentese, cel care va deveni Papa Albert cel Mare, napolitanul Toma d'Aquino sînt dominicani. Născute
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
un empirism trivial capabil să ofere doar un descriptivism steril teoretic. Cercetătorul social ce mânuiește metoda analizei documentelor poate evita, cu puțin efort și simț teoretic, ceea ce ar putea fi numită eroarea empiristă, constând în "confundarea științei cu acea vană erudiție care acumulează mașinal fapte" (Comte, 1999, p. 26). Dimpotrivă, metoda analizei discursive, mobilizată de un cercetător imaginativ, pune la dispoziția acestuia o platformă metodologică robustă de analiză a datelor empirice. Mânuită cu dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]