2,011 matches
-
facultate tulbure care provoacă numai confuzii, filosoful seamănă cu un schilod care își taie singur picioarele (intuițiile) pentru a se mîndri că merge pe cîrje discursive (categorii). El este un spirit greoi, dominat de încetineala asociațiilor și chinuit de încîlceala etimologiilor, un mocăit ale cărui meditații rămîn să zacă în chenarul unor pagini inerte. Dar mocăitul nu bănuiește că noțiunile nu sunt decît forma abstractă, de explicitare tardivă, a unor stihii vitale care, în intimitatea lor, sunt forțe volitive. Din acest
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
ca autori pe Ion Toma și Ana-Maria Botnaru. Dicționarul urmărește să ofere mai multe tipuri de informații: e morfologic pentru că - în unele cazuri, în special al cuvintelor compuse - indică și categoria gramaticală și flexiunea; are și valoare explicativă, menționînd și etimologia onomastică (care ajută adesea la fixarea formei corecte de pronunțare). Chiar faptul că sînt incluse în dicționar multe nume românești e pozitiv: vorbitorii au adesea ezitări mai ales în ceea ce privește accentuarea unor nume de familie istorice (e de aceea utilă, de
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
în internet. Originea termenului husen a fost explicată convingător de Al. Graur, într-un articol - "Notes sur quelques mots d'argot" - din 1937; lingvistul a arătat că este vorba de un împrumut din idiș, unde substantivul husn are sensul "logodnic". Etimologia a fost preluată de Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), în care s-a ales varianta fonetică husăn; în DEX cuvântul lipsește, ca și în Noul dicționar universal (NDU, 2006) și în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007). În Dicționarul etimologic al
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
s-a ales varianta fonetică husăn; în DEX cuvântul lipsește, ca și în Noul dicționar universal (NDU, 2006) și în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007). În Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (traducerea românească din 2001), pentru husăn se reia etimologia propusă de Graur, cu o diferență de grafie, cuvântul-sursă din idiș fiind scris chôssen. De fapt, în dicționarele actuale de idiș forma standard a cuvântului (de origine ebraică) este khosn; sensul său este atât "mire", cât și "logodnic". Tot Al.
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
același tipar spritual. Mai întîi, e vorba de tonul emfatic, de declamație apodictică care promite rostirea unor adevăruri definitive, cînd de fapt tăria sunetului are menirea de a ridica pulsul unor idei dezamăgitor de comune. În al doilea rînd, folosirea etimologiilor ca paravan de prestigiu menit a ascunde banalitatea gîndurilor și’în al treilea rînd, cultivarea confuziei lexicale sub pretextul profunzimii de gîndire, grație prejudecății obișnuite că cine scrie prea clar e fie superficial, fie din cale afară de plicticos. Din același
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
la Senat în luna septembrie, tot atunci Traian Băsescu declarând că schimbarea denumirii din ”țigan” în ”rom” a fost o greșeală deoarece se poate face o confuzie. "Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice și de etimologie. Ei fac o asociere firească (și justă!) între terminația -ia / -(an)ia și țara (= națiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = "țara briților, a englezilor"; Mauretania = maur + (et)ania = "țara maurilor", deci România = rom + ania = "țara romilor". E
Prigoană propune schimbarea denumirii de rom în ţigan. Academia Română îl susţine () [Corola-journal/Journalistic/27633_a_28958]
-
varianta în limba română a îndrăgitei publicații americane pentru copii „Național Geografic Kids“, „sora“ mai mică a revistei „Național Geografic“. Numărul 1 al publicației oferă un conținut variat și interesant, din care nu lipsesc paginile distractive sau jocurile. Este explicată etimologia lunii septembrie și sunt prezentate pe zile evenimentele mai importante petrecute la datele respective în ultimii 500 de ani. Vedetele numărului inaugural sunt delfinii, dar și „Paradisul european“, Delta Dunării. Principalele rubrici sunt: „Știri din lume“, „Trucuri amuzante“, „Animale uimitoare
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
a unor cuvinte, sesizarea unor date de istorie orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre termenii de înrudire și termenii de adresare, cîteva cîmpuri onomasiologice (animale domestice, pieptănat), evoluții semantice (venind de pildă în sprijinul etimologiei cuvîntului mire din lat. miles "soldat"), verbe delocutive derivate din imprecații: a drăcui, a răuli (a da răului), a firui (fir-ar...) etc. Alte contribuții privesc morfologia (o formă regională de prezumtiv: viitorul popular o să fie), domeniul stilistic și pragmatic
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
România, a avut simptomele virusului EBOLA, se află la Institutul de Boli Infecțioase "Matei Balș". Managerul, prof.dr. Adrian Streinu Cercel, a declarat, într-o conferință de presă, că " Ne îndepărtăm cu peste 90 la sută, spre 99 la sută, de etimologia virusului Ebola, dar rămân alte infecții posibile. (...) Pacientul este conștient",. Managerul de la "Matei-Balș" a mai spus că în cazul ploieșteanului este vorba despre "două boli succesive", iar simptomele celei de-a doua afecțiuni au ridicat suspiciunea de infectare cu Ebola
EBOLA în România. Primele date MEDICALE despre românul suspect by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81371_a_82696]
-
2002), profesorul reușește de mulți ani să-și atragă studenții și să facă interesantă, amuzantă, chiar pasionantă o materie care poate la fel de bine să înspăimânte prin dificultate, prin mulțimea cunoștințelor necesare (de istoria limbii țin și contribuția sa la stabilirea etimologiilor pentru Dicționarul academic sau - în notă publicistică - explicațiile din Istoria cuvintelor, Coresi, 1991). Fundamentale rămîn și cercetările și sintezele sale gramaticale, în special de morfologie a verbului; reflectate și în aplicații didactice (în Sinteze de limba română, în alte lucrări
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
primul mileniu celor șapte arte liberale (cele trei arte ale cuvîntului - gramatica, retorica și dialectica - și cele patru ale numărului - aritmetica, geometria, astronomia și muzica) fiind exponenți ai clerului catolic. În Occident, savanții s-au format sub bolți romano-catolice, iar Etimologiile episcopului Isidor, considerat drept ultimul savant al culturii antice, sunt o dovadă a cît de docți puteau fi purtătorii patrafirului cu purpură. În ochii contemporanilor, hispanicul Isidor s-a distins prin statornicia cu care a sprijinit răspîndirea vieții monahale, la
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
distins prin statornicia cu care a sprijinit răspîndirea vieții monahale, la elanul închinat obștilor mînăstirești adăugînduse grija de a ridica în Sevilla o bibliotecă ajunsă celebră prin valoarea textelor din rafturile ei. Scrise în ultimele două decenii de viață (615-636), Etimologiile lui Isidor numără 20 de cărți acoperind tocmai domeniul artelor liberale, rezultatul fiind o „enciclopedie“ în sensul medieval al termenului, acela de culegere de cunoștințe menite culturii generale. Cine vroia să pășească pe o treaptă elevată de educație trebuia să
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
domeniul artelor liberale, rezultatul fiind o „enciclopedie“ în sensul medieval al termenului, acela de culegere de cunoștințe menite culturii generale. Cine vroia să pășească pe o treaptă elevată de educație trebuia să-și însușească buchia celor 20 de cărți ale Etimologiilor, devenind astfel un spirit doct, adică o minte pentru care cultura păgînă, asimilată în amănunțime, devenea baza teoretică menită a apăra subtilitățile adevărului creștin. Din acest motiv, a spune despre Enciclopedia lui Isidor că e un instrument de lucru înseamnă
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
spune despre Enciclopedia lui Isidor că e un instrument de lucru înseamnă a-i degrada statutul, reducînd-o la o colecție scorțoasă de cunoștințe seci, pe care `nvățații o consultau la nevoie pentru a afla cine știe ce chichițe absconse, cînd de fapt Etimologiile sunt vocabularul obligatoriu al culturii generale în Evul Mediu, un canon de erudiție la care fețele bisericești aderau din spirit de disciplină, pentru a putea să facă față polemicilor provocate de încălcarea dogmei. Sub acest unghi, Etimologiile au fost o
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
cînd de fapt Etimologiile sunt vocabularul obligatoriu al culturii generale în Evul Mediu, un canon de erudiție la care fețele bisericești aderau din spirit de disciplină, pentru a putea să facă față polemicilor provocate de încălcarea dogmei. Sub acest unghi, Etimologiile au fost o scriere de neocolit în primul mileniu creștin, genul de vademecum avînd rostul de a călăuzi clerul pe tărîmul erudiției laice. Însăși efervescența scolasticii e un fenomen curat ecleziastic: filosofia era chemată să apere cu mijloace păgîne temeinicia
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
revelate pe atît de iraționale, rostul ei fiind ancilar și deopotrivă tactic, căci fără arguția unor minți versate în uzul argumentelor, bătălia cu scop de persuasiune doctrinară nu putea fi dusă cu sorți de izbîndă. Dacă primele zece cărți ale Etimologiilor prind teologia, filosofia, dreptul și medicina, următoarele două cărți (a XI-a și a XII-a), cele pe care Anca Crivăț le-a ales spre traducere, conțin știința omului și a animalelor: antropologia și zoologia în termeni largi, adică secretele
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
primește grație asemănării cu ramurile palmierului (palma), iar „sepultura“ vine din sine pulsu, din „lipsa de puls“ a celui îngropat (p. 103). Cît despre lacrimi (lacrimas), ele provin din laceratio mentis, din „rănirea minții“ a cărei expresie ia forma lacrimilor. Etimologia cere explicarea unui cuvînt în virtutea contingenței fonetice cu altele, „contingență“ însemnînd o atingere ce pune cuvintele în relație de rudenie. Potrivit acestei optici, noțiunile se înrudesc prin împărtășirea unui tipar comun, tiparul putînd fi: rădăcină comună, omofonie (formă similară) sau
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
morfologic într-un șir de secvențe standard. Deznodămîntul e apariția inevitabilă a limbii de lemn. Cu cît o noțiune este mai abstractă cu atît matca evolutivă care a dus la formarea lui e mai ștearsă din memoria vorbitorului, iar rostul etimologiei e de a trezi reminiscența actului concret din care a apărut acel cuv`nt. Urmarea este că pînă și cele mai țepene expresii capătă un suflu de viață. În schimb, ignorarea firului etimologic preschimbă un termen într-un clișeu aseptic
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
cameră de hotel: primește multă lume și nu păstrează nici o urmă, fiind mereu curată și ospitalieră, aidoma unui spațiu sterilizat din care orice amprentă personală a fost eradicată. Cult e numai spiritul care simte sugestia concretă din spatele noțiunilor abstracte, sarcina etimologiei fiind de a reda mirosul inițial al celor mai inodore noțiuni. E vorba de mireasma primitivă din care s-au desprins mai tîrziu aromele neutre ale limbii docte. E asprimea fățișă a gesturilor grobiene din care s-a ivit apoi
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
răsfoirea regulată a unui dicționar etimologic. Sunt atîtea nuanțe insolite în volumul cu vestigii lexicale ale lui Isidor de Sevilla, că nu poți decît să deplîngi hotărîrea Ancăi Crivăț de a traduce numai două din cele 20 de volume ale Etimologiilor. Chiar și așa, lectura îți insuflă pofta unei cure savante de etimologie strictă.
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
cu vestigii lexicale ale lui Isidor de Sevilla, că nu poți decît să deplîngi hotărîrea Ancăi Crivăț de a traduce numai două din cele 20 de volume ale Etimologiilor. Chiar și așa, lectura îți insuflă pofta unei cure savante de etimologie strictă.
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
ai amintit de dumnezeul nostru, de mine însumi, de copilărie, de acea strună a mea care m-a predispus întotdeauna să privesc romanul ca pe un manual (înțelegi tu de care) și poezia lirică s-o privesc ca pe o etimologie a sentimentului (în cazul în care nu ai înțeles ce am spus despre manual). Adevărat, adevărat. E tocmai așa, e tocmai firul acela care se toarce din realitate; tocmai ceea ce face totdeauna omul, dar ceea ce nu vede niciodată. Așa ar
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
unul prolific pentru Kpital" (musicmix.ro); "la români, 2004 a fost un an prolific pentru Ťpunerea pirostriilorť" (revistapresei.ro). Dincolo de extinderi semantice și de acceptarea în dicționare, mi se pare greu de justificat (și ilogică din punctul de vedere al etimologiei) construcția "prolific pentru", în care adjectivul pare să substituie mai potrivitele propice sau benefic; a se vedea și exemplul: "trecerea de la interesul individual (întotdeauna dăunător) la cel colectiv (întotdeauna prolific)" (presamil.ro, 2004). De altfel, prolific pare să fie folosit
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
semnificând «a fi drag», «a fi iubit»” (BOR, nr. 69, 24 febr. - 2 martie 2003); „Denumirea de Dragobete ar putea proveni din slavă veche, de la expresia «dragu biți» - a fi drag” (informatia.dntcj.ro). Complet aberant e decupajul rebusistic, veritabilă etimologie populară, care pune în legătură terminația -bețe (conținînd sufixul -ete) și adjectivul beat: „Numele «Dragobete» vine de la «beat de dragoste» și se mai numește «Sfanțul Ion de primăvară», cel care este fiul Babei Dochia” (artatraditionala.ro/tradiții); „Se cheamă DRAGOBETE
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
de dragoste» sau Șan Ion de primăvară, fiu al Babei Dochia” (nouaromanie.ro, nr. 1, 2001). Descrierea amestecă fără ezitare limbile și tradițiile, fără a sesiza vreo contradicție între statutul de sfînt creștin și cel de „fiu al Babei Dochia”. Etimologia populară pare să acționeze în alte cazuri glumeț, producînd jocuri de cuvinte: „băieții să nu se Dragobețivească” (forum). Din fanteziile etimologice nu lipsește, desigur, obsesia tracica; cu atît mai mult cu cît un zeu al mitologiei autohtone nu putea fi
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]