576,846 matches
-
un fel sau altul, intrigă. Nu este un secret pentru nimeni că România datorează enorm școlii de pictură franceze, care i-a stimulat mai ales resursele înnăscute ale sensibilității, ajutând-o să se situeze valoric în planul central și sudic european (adesea chiar și dincolo de el) imediat după pomenita școală, fapt semnalat nu o dată de către cei mai prestigioși critici de artă de la noi în perioada secund interbelică; nu însă și de marea majoritate a criticilor și istoricilor de artă francezi care
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
mai ales cele editate de Larousse - unele lucruri întristătoare rămân de îndreptat. Expoziția "Umbre și lumini, patru secole de pictură franceză" își depășește cu mult ceea ce lasă să se înțeleagă titlul ei. Este de fapt o expoziție a culturii artistice europene, cu răsfrângeri în universal, adevăr care onorează sporit gestul de a ne fi inclus în parcursul prevăzut.
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
au dorit să participe la proiect... Alejandro Amenabar atacă în forță subiectul eutanasiei în Marea dinlăuntru și reușește să fenteze latura politică a chestiunii axându-se pe personaj (interpretarea lui Bardem e deja un ,highlight", o bornă în evoluția filmului european). Ca și Nu te mișca, această peliculă se încadrează într-un gen de care am mai vorbit, neo-melodramatic, care îți țintește plexul emoțional fără multe fasoane. Semnificativ mi se pare că acest regizor cu înclinații fantastice (Ceilalți, Deschide ochii rebotezat
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
celebrelor suite, succesiuni de mișcări dansante, invadează, literalmente, viața publică în secolul al XVI-lea, marele secol al Renașterii spaniole, de la Luys de Narváez, Diego Pisador, Enríques Valderrábano, Alonso Mudarra și până în secolul următor, secolul marilor așezări în planul culturii europene, moment ilustru reprezentat în muzica spaniolă de Gaspar Sanz, spre exemplu. O muzicalitate clar formulată, o claritate a tonului, o fină coloristică timbrală ce argumentează departajarea netă a planurilor și, mai ales, susținerea interioară vie, permanent logică, de o dinamică
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
i-a afectat pe termen lung demnitatea, considerată mai puțin rentabilă decât ,echilibristica adaptării" (p. 353). Există însă o speranță, pe care Vitalie Ciobanu o formulează foarte clar: ,intelectualul basarabean își poate învinge handicapul marginalității, cultivându-și o autentică vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de părere că ,opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia" (p. 289). La românofobia basarabenilor se impune cu greu ca alternativă ,integrarea culturală românească" sau, și mai bine, ,un pluralism cultural românesc
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Emilian Galaicu-Păun, Iulian Ciocan, Lucia }urcanu, Dorina Bohanțov), care discută fără nici un fel de complexe și cu o foarte bună cunoaștere a reperelor: romanul optzecist, erosul postmodern, noua poezie, canonul, avatarurile livrescului - cu o bibliografie românească și europeană actualizată și natural asimilată. Eugen Lungu a reușit să pună foarte bine în valoare ideile înnoitoare și personalitățile basarabene cu deschidere spre dialog. Între timp, și-a publicat primul volum de critică, Raftul cu himere, la Editura Știința din Chișinău
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
fi și balcanici. Un Mitică basarabean (...) e mai greu de închipuit. (...) Chirița, pe un fond străin slav, e mai aproape ca model: nițică pricopseală, nițică fudulie, o cultură aproximativă" (p. 38). Poate că, totuși, noile generații vor fi altfel. Proiectul european, oricât de îndepărtat, lucrează benefic. Criticii basarabene îi e mai ușor să se integreze în cultura română decât îi e literaturii basarabene, care a făcut și ea progrese semnificative. Prin ce au mai bun, critica și literatura din Basarabia au
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
făcută din independență și instabilitate. Peste ea, ca un soi de clei, a prins, destule secole, creștinismul. Numai că religiile resimt, și ele, schimbările de loc. În partea noastră de lume veche au venit, treptat, comunități musulmane, iar duhurile Răsăritului european au început să jinduiască și la dulceața aromată din Orient. E starea de lucruri de la care pleacă, sperînd să-i dea de cap, Anca Manolescu. Într-o societate așchiată, din ce în ce mai suplă și mai adaptabilă, religia rămîne, pînă la urmă, o
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
mai veche bazată pe un fenomen din ce în ce mai accelerat: vulgarizarea extremă a limbii noastre... Este o exagerare, desigur, spuneam, să dai limbii noastre vorbite de azi atributul istoric pe care latina poporană - vulgata -, strămoașa, îl avu până târziu, în evul mediu european. Răul, oricum ar fi, se întinde. Ca și cum, o dată cu eliberarea, un viciu obștesc, multă vreme ocultat, împiedicat să se manifeste cum trebuie, găsi brusc, în fine, mediul prielnic, bulionul microbian necesar dezvoltării. Șaișpe anișori nici nu-i mult. Vertijul e mare
Româna vulgata by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11541_a_12866]
-
totul e în ordine, că adică noul TVA, inflația, creșterea prețurilor și a taxelor de tot felul nu e ce credem noi, ca sclavi ai neștiinței în subtilitățile finanțismului ce suntem, ci mascarea abundenței ca să nu observe la televizor Parlamentul European, Bruxelles-ul și alții... Că, de fapt, toate aceste măsuri nu sunt altceva decât pași importanți pe drumul spre UE presărat cu garoafe galbene, trandafiri albaștri și, ici-acolo, parcă și câte-un mănunchi de beladone. Deocamdată virtuale... Abia după
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
categorie îl repetă pe Cocon Idiotiseanul, comentatorul enervat de lungimea poemei, propunând ca ea să fie rezumată în opt versuri, iar versul prim să înceapă, neapărat, cu ,Frunză verde de...". Or, exact asta voia scriitorul, să ieșim la lumina literaturii europene, părăsind cântecele ,de dorul lelii și de frunză verde". De aceea i-l contrapune lui Idiotiseanul pe Simplițian, cel care bănuiește valoarea și se străduiește s-o înțeleagă ca noutate poetică, atât cât poate. Dar vrea. Ambiția lui e absolut
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
Erudițian sau Musofilos îi inițiază pe cei ce pot să înțeleagă ce e literatura, ce e satira sau ironia. Budai-Deleanu mimează cu umor practica cenaclului literar. Notele cu caracter paratextual, ,asumate" de semnatari fictivi, nu au corespondență perfectă în literatura europeană, deși sistemul notelor era larg folosit, ca răspuns preventiv dat criticilor ulterioare. }iganiada, în a doua ei variantă, cea de la 1812, pagină cu pagină, este supusă criticii unui auditoriu. Sunt semne numeroase că ei nu citesc sextinele de mai sus
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
internă a valorilor, de trierea și promovarea lor. De cincisprezece ani (numai de cincisprezece ani, adică aproximativ din 1990 încoace), această critică basarabeană încearcă să pună în relație aceste valori cu literatura română actuală și să le situeze în context european. Aceste deschideri dau o cu totul altă perspectivă asupra valorilor basarabene. Cum a evoluat o astfel de conștiință critică putem afla dintr-o antologie de texte sau dintr-o istorie literară. Eugen Lungu își asumă această misiune dificilă de a
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
a-și inventa o istorie proprie. Eugen Lungu conștientizează și problematizează inteligent aceste dificultăți într-o întinsă prefață (50 de pagini) la antologia sa. Criticul, secondat de un foarte informat istoric literar și de un bine orientat teoretician cu orizonturi europene, își argumentează cu tact premisele și descrie o evoluție sinuoasă, ce ajunge în anii '90 la ,euforia revizuirilor" și la redescoperirea interbelicului (p. 35), la întrebările esențiale: ,ce rezistă dintr-o jumătate de secol de literatură?" (p. 36) și ,cu
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
în societate, este poate numele cuiva. Oricât am fi de conștienți cât de supusă hazardului este ,botezarea", acest gest de identificare ne marchează - cu foarte puține excepții - pentru toată viața. Timp de secole, și chiar mai mult, în spațiul creștin european, doar un prenume distingea întrucâtva un individ printre ceilalți. Istoric vorbind, numele de familie este foarte recent... Aceste reflecții, și altele încă mai dezabuzate, pleacă de la un poem al lui Lucian Blaga, ,Numele" Ziua câteodată, uneori și noaptea, venind din
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
executivă. Or, asta însemna ,pluralism în cadrul frontului", ,democrație originală", adică perestroika. Ca răspuns la manifestația de protest organizată de partidele istorice renăscute, puterea emanată în loc să cultive dialogul, a adus în grabă hoarde primitive care au răcnit pe străzile unei capitale europene în 29 ianuarie ,noi muncim, nu gândim", ,noi nu ne vindem țara", ,moarte intelectualilor". în asemenea condiții mai putea cineva de bună credință sau un intelectual autentic să mai creadă în bunele intenții ale FSN? în fața reacțiilor negative venite din
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
postul de radio Europa Liberă. Evident, puterea n-a vrut să urmeze calea interesului național. între timp, Piața Universității s-a schimbat radical după alegeri. Era clar că trebuia găsite alte metode pentru a readuce România pe coordonata tradiției ei europene. Studenții se retrăsese din piață și au anunțat că vor reveni în fiecare joi între orele 17-19 pentru a-și exprima idealul lor politic. Pe zi ce trecea erau mai puțini oameni în zonă. încă puțin și acea formă de
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
ridicolului a prisosit vreodată în lumea celor fascinați doar de propria imagine, a celor atrași ca de un magnet de fotoliile puterii. Încercând să speculeze momentele dificile prin care am trecut și trecem (criza ostatecilor din Irak, iritarea unor lideri europeni, în frunte cu etern antipaticul Chirac, la ideea că vor trebui să împartă fondurile europene cu niște coate-goale precum noi și bulgarii), pesedeii se dovedesc aceeași bandă cinică de profitori gata să jefuiască la drumul mare poștalionul vulnerabil ce transportă
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
ca de un magnet de fotoliile puterii. Încercând să speculeze momentele dificile prin care am trecut și trecem (criza ostatecilor din Irak, iritarea unor lideri europeni, în frunte cu etern antipaticul Chirac, la ideea că vor trebui să împartă fondurile europene cu niște coate-goale precum noi și bulgarii), pesedeii se dovedesc aceeași bandă cinică de profitori gata să jefuiască la drumul mare poștalionul vulnerabil ce transportă speranțele unei lumi normale. Micul episod ,Plumb - ALTAR" vorbește despre un anumit fel de a
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
n-aș putea spune superioară, dar am intrat pe un alt sistem de relații culturale. La ora actuală, din cauza mutațiilor ideologice și culturale ale epocii, apare o nouă identitate, a unui scriitor care este în același timp român, italian, și european, și internațional. Sunt scriitori cu dublă identitate. Deci eu în primul rând sunt scriitor, evident, sînt autor român dar, prin aceste deschideri, caut și o deschidere spre universalitate, fără a-mi renega câtuși de puțin rădăcinile și orientările. Este o
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
opinia despre relația dintre preponderența categoriilor sintactice și plasarea lor pe harta geografică a lumilor sonore arhaice și antice este din multe puncte de vedere amendabilă, o anume afiliere a acestor categorii sonore fundamentale la marile perioade ale istoriei muzicii europene poate fi acreditată căci, cel puțin la o primă luare de contact, monodia este solidară Antichității și Evului Mediu, polifonia - Renașterii și Barocului, omofonia - Clasicismului și Romantismului, în timp ce aclimatizarea eterofoniei s-a produs abia în secolul 20 (adică în plin
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
cercetări și ipoteze de lucru legate de imagine. Expunerea de la București vrea să arate că, în ultimii 50 de ani, în România, a fost un vid cultural, că nu s-a întâmplat nimic, sau nimic semnificativ, că arta cu adevărat "europeană" s-a născut doar acum, este produsă doar de ultima promoție de artiști. Prezența lui Horia Bernea, a lui Paul Neagu, par stinghere în acel loc. Nu se leagă cu nimic. Poate doar atitudinea dadaistă a lui Ion Grigorescu să
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
conștiință artistică plină de frămîntări, de indecizii și chiar de tensiuni dramatice. In al doilea rînd, aceea că pictorul nu este un simplu producător de efuziuni lirice și de lumini colorate, ci o adevărată punte între formele tradiționale și experiențele europene cele mai îndrăznețe. El trece, rînd pe rînd, de la construcția monumentală, realizată în planuri largi, în care amintirea lui Cezanne este încă vie, la compoziția cu subiecte sociale și sfîrșește prin a experimenta bucuria pură a culorii și dizolvarea formei
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
și să se afirme ca un artist eliberat de modele și de orice tip de constrîngere. Și în aceste condiții, potențial destructive pentru orice formă de exprimare liberă, Ioan Mattis a reușit să se afirme ca un artist de anvergură europeană, cu o mare mobilitate, dar și cu o la fel de riguroasă consecvență în ceea ce privește propriul său orizont de creație. Expoziția de la Luchian 12 va readuce în actualitate, prin lucrările lui Ioan Mattis, un artist pe care astăzi nu suntem încă suficient de
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
cărților într-o librărie mai are o interfață cu pregătirea profesională a tânărului venit din România, celelalte job-uri presupun noi calificări și măiestrii. Nu e simplu, deși pare, să oferi clientului un pui american bine prăjit sau un vin european de tradiție, țăcănind încontinuu la casa de marcat, până la transformarea mâinii într-o cârjă nefuncțională. Așteptările emigrantului luminează începuturile cărții, după care starea de spirit, cu tonalitățile ei, se schimbă. Mai exact, critica începe de la pagina 104, din scrisoarea intitulată
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]