3,226 matches
-
el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „Credința este căruța puterii evanghelice, viața apostolică, dreptatea lui Avraam; din credință începe și la ea sfârșește toată dreptatea, și din ea va fi viu tot dreptul (Rom. 1, 17). Cel ce o nesocotește va cădea din bunăvoința dumnezeiască. Căci fără de credință nu este cu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
5, 14). Teologia negativă a intrat în manualele tradiționale ale Bisericii Catolice<footnote Asupra înțelegerii romano-catolice privind teologia negativă, cf. J. Hochstaffl, p. 154 sq., H. Vorgrimmler, cols 864f, Și A. Gouhier, „Néant,” în DSp, 11, 1981, cols. 64-80. Teologia evanghelică este doar marginal interesată de teologia negativă. Cu excepția lui E. Jungel, Gott als Geheimnis der Welt, Tubingen. Mohr/Siebeck, 1978, în special p. 316-357, Și Zur Freiheit eines Christenmenschen, Munich; Kaiser, 1978, p. 28-53, nu se găsește niciun articol specific
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
teologia negativă. Cu excepția lui E. Jungel, Gott als Geheimnis der Welt, Tubingen. Mohr/Siebeck, 1978, în special p. 316-357, Și Zur Freiheit eines Christenmenschen, Munich; Kaiser, 1978, p. 28-53, nu se găsește niciun articol specific despre teologia negativă în lexicoanele evanghelice. Asupra teologiei negative la Augustin, Scotus Eriugena, Meister Eckart Și Nicolas de Cusa, cf. W. Weischedel, „Der Gott der Philosophen,” vol. 1, Munich, DTV, 1979 [1971]) apud Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church ...”, p. 328
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
într-un doc uscat, vasul este unul din punctele de atracție pentru vizitatorii la Greenwich. A fost grav avariat la 21 mai 2007, în timpul execuției unor reparații capitale. 17. Dr. Thomas John Barnardo (1845-1905), un mare filantrop convertit la cultul evanghelic, a întemeiat în 1870 la Londra primul cămin pentru copiii săraci. Organizația care îi poartă numele a ajutat sute de mii de copii proveniți din familii sărace din toată lumea. 18. Robert Arthur Talbot Gascoyne-Cecil, al III-lea marchiz de Salisbury
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Prefața, p. 11, nota 31. footnote>. Firește, dat fiind că Sfântul Evanghelist Ioan întrebuințează termenul logos într-un scop bine determinat, nici un teolog obiectivnu va putea să afirme că prin aceasta s-ar fi atins cât de puțin puritatea vestirii evanghelice, lăsând să se strecoare vreo influență elină.Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan nu face decât să pună în slujba propovăduirii această importantă numire, păstrând cu sfințenie în-treagă și fără nici o știrbire originalitatea Revelației.Abia mai târziu, prin erezii, s-a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ahotărârii Bisericii de a sta în Hristos atunci când se fac simțite în sânulei tendințe străine de viața și spiritualitatea ei.Simbolul niceo-constantinopolitan a rămas până astăzi punteade legătură dintre Bisericile creștine. La Goslar s-a subliniat importanța recunoașterii în Biserica Evanghelică a Simboalelor vechi decredință, ca norme ale propovăduirii și vieții bisericești, ca moștenirecomună, prin care se recunoaște într-un fel Tradiția apostolică<footnote Pr. Prof. Ioan Ică, „Rolul și importanța învățăturii de credință în teologie șiîn viața Bisericii”, în Studii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
încercau să reducă Evangheliile la narațiuni mitologice, fără a defini însă miticul. Chiar dacă violența spontană a comunității împotriva unui "țap ispășitor" pentru a dezamorsa o criză socială este o temă mitică des întâlnită, chiar omniprezentă, tocmai prin aceste similitudini tradiția evanghelică se distanțează de mit: în mit victima este întotdeauna vinovată, iar dările de seamă sunt indescifrabile în mod direct, fantastice, deoarece comunitățile în cauză nu înțeleg ce li se petrece, spre deosebire de autorii biblici, care realizează nevinovăția victimei; dacă miturile "inversează
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
științelor umane, de multe ori se schimbă și terminologia, problemele punându-se în termeni diferiți, uneori de o cu totul altă natură, același cuvânt putând desemna obiecte diferite. Dar în cazul marxismului, cu cât este mai mare ignoranța în privința textelor "evanghelice", cu atât crește și entuziasmul partizanilor. Mecanismul manipulării este simplul și eficient: se selectează citate ambigue (aceleași!) și se transpun în orice domeniu, pentru a valida întreaga doctrină. Ibid, p. 122. 284 Ibid., pp. 135-138. Partidul stabilește doctrina, tot așa cum
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o numește nechezol (totul scris pe spatele unei chitanțe la I.C.R.A.L.). TU, bântuind toamna prin Ardeal. Pe la Sibiu. Te plimbi prin Dumbravă inhalând anotimpul. Frunzele roșii, galbene ale arțarilor, grele de lumină. Spre seară În oraș. Treci pe sub zidurile Bisericii Evanghelice. Din turnul Înalt planează stoluri de porumbei. Lângă Podul minciunilor, un pictor, student În practică, pune pe un carton umbra cărămizie a acoperișurilor ce se văd Înspre Turnișor, Înspre Gara Mică. Aceeași lumină grea ducându-se spre asfințit. Cumperi acuarela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cioburi ale unei vestiri kenotice fără sfârșit, ajungând, ca într-un Nou Testament semiprofan, la acea capodoperă de concizie și luminozitate iubitoare, San Manuel Bueno, mártir (1931), nuvelă lungă sau roman scurt de factură, cum s-a mai spus, cvasi evanghelică despre viața unui preot sfâșiat în adâncul conștiinței sale de tragedia necredinței, dar perceput ca sfânt nu datorită unei vieți cenobitice, ci în virtutea fidelității absolute față de faptă și prezență în act alături de turma sa, o mișcătoare narație hagiografică scrisă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
puțin universale și au cel mai mic grad de eternitate - cărora trebuie să le dai un răspuns, punctele în care e oportun să dai naștere la scandal și cele care pretind o soluție pacificatoare? Scandal! Dar ce scandal? Nu scandalul evanghelic de care ne vorbește Cristos, zicând că este inevitabil, că există, dar vai celui prin care vine!, nu scandalul satanic sau cel luciferic, care e un scandal arhanghelesc și infernal, ci scandalul mizerabil al pedanteriilor din speluncile literare, din acelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
prin a fi Pavel din Tars, descoperitorul mistic al lui Isus și căruia pretorul Festus i-a zis cu glas mare (Fp., 26, 24): „Pavele, ești nebun! Învățătura ta cea multă te duce la nebunie.“ Chiar dacă n-a folosit termenul evanghelic utilizat de familia lui Cristos, acela de a-ți ieși din fire, ci că o luase razna - mainei -, căzuse în manie. Și folosește chiar această vocabulă care a ajuns până la noi. Pentru pretorul Festus, Sfântul Pavel era un maniac; multa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
lui Dante era comedie, iar nu tragedie, pentru că în ea exista speranță. În cântul douăzeci din Paradisul e o terțină care ne arată lumina care strălucește asupra acestei comedii. E locul unde spune că regatul cerurilor suferă violență - potrivit sentinței evanghelice - din partea caldei iubiri și speranței vii care învinge voința divină: Regnum coelorum violenza pate da caldo amore e da viva speranza, che vince la divina voluntate. Și asta e mai mult decât poezie pură sau erudiție culterană. Speranța vie învinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și cu mine zile în șir, având în vedere bufnetul. Cu alte cuvinte, să ne imaginăm că acea comodă se aflase deja în casa bătrânească a familiei mamei, în piața din Flamersheim, în clădirea aia impozantă dintre sinagogă și biserica evanghelică, reședința negustorilor de pânzeturi, a proprietarilor minelor de aur și argint S., ale căror nume chiar și Napoleon s-ar fi simțit onorat să le pomenească. Și noi trebuia să ne imaginăm că acești comercianți distinși, ale căror portrete atârnau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
În cele mai acreditate târguri france din Orașul-Lumină. E demn de interes, deși eclectic, sincretismul lui Otto Julius Manntoifel, al cărui sanctuar cu Multe Muze din Postdam Îmbină casa-Încăpere, scena giratorie, biblioteca circulantă, grădina de iarnă, impecabilul grup sculptural, capela evanghelică, chioșcul sau templul budist, patinoarul, fresca murală, orga polifonică, casa de schimb, vespasiana, baia turcească și budinca. Oneroasa menținere a acestui edificiu multiplu a provocat vinderea lui la licitație și demolarea de rigoare, aproape În continuarea sărbătorii care i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de scris mă duc la Poiana Mare, că-i grevă și-acolo, Îmi pun căciulița de spital și plec cu trenul. MIORITZA FOREVER (Despre violență) Creștinismul este o religie a curajului, susține cu Înflăcărare Nicu Steinhardt, citînd printre diferite texte evanghelice și Biblia Engleză veche: „Împărăția cerurilor se ia prin violență, și oamenii violenți pun mîna pe ea”. Înseamnă că ne aflăm deja acolo. Am părăsit lumea cealaltă, nu se mai Înțelege care, ni se părea că nu-i asta de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lor. Asta descoperi în cele din urmă. Oftă și își mângâie gânditoare paharul cu vin. Oricum, cu siguranță n-o să mă mai mărit din milă. — Dar situația lui pare destul de disperată. — Și el, și soția lui sunt de mult timp evanghelici protestanți fervenți. Au făcut doi copii și pe urmă ea s-a chinuit teribil la nașterea celui de-al treilea. Urmarea a fost că și-a pierdut credința și s-a răzbunat pe el, părăsindu-l și luându-le pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Nihil obstat" pentru începerea procesului în cauză. La 26 iunie 2006 a fost publicat Decretul despre virtuțile eroice ale Slujitorului lui Dumnezeu Antonio Rosmini: în document se recunoaște că el a exprimat mereu în viața și-n scrierile sale virtuțile evanghelice în grad eroic și de aceea este Venerabil. Citim în acest Decret: "Virtuțile eroice ale Slujitorului lui Dumnezeu sînt atestate de către mărturiile investigației diecezane, în perfect acord cu cele peste 200 de mărturii autografe, dintre care ne place să amintim
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
IX-lea, a Sfîntului Vincențiu Pallotti, a Sfîntului Gaspare Bertoni, a Sfîntului Leonard Murialdo, a Sfîntului Luigi Orione, a Fericitului Cantardo Ferrini, a Sfîntului Ioan Calabria. Toți afirmă că Slujitorul lui Dumnezeu a trăit în mod constant și eminent virtuțile evanghelice. El a parcurs calea strîmtă a sfințeniei și a fost exemplu pentru aproapele prin tăria credinței, bucuria speranței și fervoarea carității... Slujitorul lui Dumnezeu s-a bucurat de o mare faimă de sfințenie atît în timpul vieții cît și după moarte
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Nuovo Saggio. Religiozității ușor confuze și tulburi tommasiene, profund marcată de experiența lamennaisiană 31 în care se împletesc sincere aspirații reformatoare, dorințe de palingeneză socială și națională și o substanțială nevoie de autoritarism, Rosmini îi contrapune o chemare la religia evanghelică, la regula abandonului în mîinile lui Dumnezeu, la minunatele planuri de reînnoire totală, chemare la umilință și blîndețe creștină: "Dumnezeu este totul; și dreptatea în bunurile veșnice se bucură de toată iubirea sa; de aici decurge însăși fericirea, fie ea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Hristos și prin riturile care s-au adăugat Bisericii" devine condiție a respectivei unanimități: "Și, de aceea, poporul creștin, cu atît mai puțin, înțelege și pretinde sensuri înalte care să exprime cultul creștin, cînd este mai puțin instruit în ceea ce privește învățăturile evanghelice. Hristos dorește să se pornească la acțiunea învățării adevărului și înainte de a îndemna la "botezarea neamurilor" le-a spus apostolilor săi să le "dea învățătură". Lipsa unei depline învățături vii acordate mulțimii creștine (căreia îi dăunează prejudecata pe care o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
adevărurile luminoase și adîncile taine, iar părții active i-au oferit spre urmare pildele eroice din propria lor viață, și un puternic impuls, și o nouă orientare, și o nouă viață. Observați cu atenție: cînd vorbesc despre lucrările unde vestitorii evanghelici au însoțit și întregit eficiența cuvintelor lor, nu am intenția să fac doar o aluzie la minunile care au lucrat asupra naturii exterioare, făcînd prin aceasta dovada misiunii lor divine. Puterea pe care o dețineau și prin care supuneau legile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu puteau fi cunoscute, dar nici nu puteau fi explicate, decît prin înțelepciunea care pornește de la a declara drept nebunie tot ceea ce cunoașterea omenească a cucerit spre propriul său avantaj și mulțumire pînă în acel moment. 9. Atunci cînd doctrinele evanghelice au început să se dezvolte nu puteau fi, așadar, îndeajuns de puternice și de eficiente pentru a se răspîndi și a domni asupra omenirii, nici prin uimitoarele minuni, și nici prin pildele virtuoase care le însoțeau; dat fiind că virtutea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
aibă cunoștință în sinele său de adevărul a cărui amintire se trezește în sufletul său. De aceea, poporul creștin înțelege cu atît mai puțin înaltele sensuri pe care le exprimă cultul creștin cu cît este mai puțin instruit prin predicarea evanghelică. În consecință, Cristos dorește ca învățarea adevărului să preceadă acțiunile cultului; și mai înainte de a spune "botezați neamurile", le-a spus Apostolilor "dați-le învățătură". Lipsa unei depline învățături de viață date poporului creștin (căruia îi dăunează prejudecata păgînă că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
simțurilor; dar, fie pe calea minții, fie pe calea simțurilor, îi mergeau la inimă creștinului și-i dăruiau un sentiment înalt asupra întregii creații, tainic și divin; sentiment care lucra, era atotputernic precum harul care îl alcătuia; căci cuvintele predicii evanghelice proveneau de la sfinții care revărsau asupra ascultătorilor acea abundență de spirit de care ei debordau; iar riturile eficiente prin ele însele erau redate prin cei mai buni credincioși pregătiți să primească rezultatele salutare ale cuvintelor Păstorilor și ale înțelegerii limpezi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]