1,580 matches
-
adaptarea în cel mai scurt timp a comportamentului motric la un stimul din mediul extern sau intern. În aceste situații, sensibilitatea exteroceptivă și proprioceptivă deține un rol deosebit de însemnat. Buna funcționare a organelor de simț va favoriza apariția rapidă a excitației în celulele receptoare. De asemenea, timpul cât mai scurt de transmitere pe căile aferente și, mai ales, de procesare la nivelul cortexului senzitiv (unde se cunoaște că se consumă un timp mai îndelungat - Ardelean, 1990, citat de Stoica, 2000, p.
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
oboseală (este solicitată, de exemplu, la execuția corectă procedeelor tehnice de finețe de către fotbaliști la finalul meciurilor sau în prelungiri). Factorii care condiționează manifestarea rezistenței * Stabilitatea proceselor nervoase fundamentale Esențială în efortul de rezistență este activitatea cerebrală caracterizată prin stabilitatea excitației și inhibiției, care să permită menținerea cit mai mult posibil a homeostaziei de efort. * Tipul fibrelor implicate în efort Așadar, fibrele de tip I (roșii) se contractă mai lent, având un conținut mai redus în ATP-ază decât fibrele rapide. Posedând
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ritmului presupune sesizarea alternării regulate în timp a anumitor grupe de stimuli și reliefarea unora prin accentuare. Ritmicitatea constituie un element fiziologic, fiind o expresie a unor proprietăți specifice celulei nervoase. Ritmul are un rol pozitiv în organizarea proceselor de excitație și inhibiție din scoarță, favorizând sistematizarea lor. 7 - Capacitatea de transformare a mișcărilor Marea plasticitate a scoarței cerebrale permite ca, în timpul efectuării unor acțiuni motrice să se modifice schema motrică inițială întrucât, unii factori externi determină această schimbare. Capacitatea de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
pe formarea noilor coordonate ale activității centrilor nervoși. Așadar, legile fundamentale ale formării reflexelor condiționate se aplică în formarea deprinderilor motrice (Albu, 1971, p. 163; Melnic și colab., 1993, p. 234): a. Iradierea - apariția pe scoarță a unui focar de excitație sau inhibiție, are tendința să se răspândească, cuprinzând arii învecinate. b. Concentrarea - treptat, excitația sau inhibiția se retrage, concentrânduse în punctul de plecare. c. Inducția reciprocă - în jurul unui focar de excitație concentrat, apare o zonă de inhibiție și în jurul unui
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
condiționate se aplică în formarea deprinderilor motrice (Albu, 1971, p. 163; Melnic și colab., 1993, p. 234): a. Iradierea - apariția pe scoarță a unui focar de excitație sau inhibiție, are tendința să se răspândească, cuprinzând arii învecinate. b. Concentrarea - treptat, excitația sau inhibiția se retrage, concentrânduse în punctul de plecare. c. Inducția reciprocă - în jurul unui focar de excitație concentrat, apare o zonă de inhibiție și în jurul unui focar de inhibiție apare o zonă de excitație. Apariția acestor zone de activitate opusă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a. Iradierea - apariția pe scoarță a unui focar de excitație sau inhibiție, are tendința să se răspândească, cuprinzând arii învecinate. b. Concentrarea - treptat, excitația sau inhibiția se retrage, concentrânduse în punctul de plecare. c. Inducția reciprocă - în jurul unui focar de excitație concentrat, apare o zonă de inhibiție și în jurul unui focar de inhibiție apare o zonă de excitație. Apariția acestor zone de activitate opusă este foarte importantă, deoarece se delimitează iradierea atât a excitației, cât și a inhibiției, care altfel s-
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cuprinzând arii învecinate. b. Concentrarea - treptat, excitația sau inhibiția se retrage, concentrânduse în punctul de plecare. c. Inducția reciprocă - în jurul unui focar de excitație concentrat, apare o zonă de inhibiție și în jurul unui focar de inhibiție apare o zonă de excitație. Apariția acestor zone de activitate opusă este foarte importantă, deoarece se delimitează iradierea atât a excitației, cât și a inhibiției, care altfel s-ar răspândi pe toată suprafața scoarței. d. Stingerea - apare în cazul când încetează asocierea (întărirea) dintre excitantul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
c. Inducția reciprocă - în jurul unui focar de excitație concentrat, apare o zonă de inhibiție și în jurul unui focar de inhibiție apare o zonă de excitație. Apariția acestor zone de activitate opusă este foarte importantă, deoarece se delimitează iradierea atât a excitației, cât și a inhibiției, care altfel s-ar răspândi pe toată suprafața scoarței. d. Stingerea - apare în cazul când încetează asocierea (întărirea) dintre excitantul condițional și cel necondițional. Stingerea are un rol deosebit de important (are valoare adaptativă) deoarece permite să
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cu o mare cheltuială de energie. Această etapă este denumită a mișcărilor inutile, a lipsei de coordonare (Krestovnicov, 1954, citat de Dragnea și Bota, 1999, p. 162). Mecanismele fiziologice din scoarța cerebrală se prezintă sub forma unor întinse zone de excitație, prin faptul că în sistemul nervos pătrund excitanți pe cale extero-, proprioși interoceptivă. Excitația la nivelul zonei de proiecție a mai multor analizatori iradiază, inhibiția fiind slabă. Prin urmare, se observă mișcări generalizate ale aparatului locomotor. Etapa a II-a - mișcările
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a lipsei de coordonare (Krestovnicov, 1954, citat de Dragnea și Bota, 1999, p. 162). Mecanismele fiziologice din scoarța cerebrală se prezintă sub forma unor întinse zone de excitație, prin faptul că în sistemul nervos pătrund excitanți pe cale extero-, proprioși interoceptivă. Excitația la nivelul zonei de proiecție a mai multor analizatori iradiază, inhibiția fiind slabă. Prin urmare, se observă mișcări generalizate ale aparatului locomotor. Etapa a II-a - mișcările sunt corespunzătoare scopului, dar încă mai sunt efectuate rigid, deoarece subiecții nu au
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mișcările sunt corespunzătoare scopului, dar încă mai sunt efectuate rigid, deoarece subiecții nu au învățat să-și relaxeze mușchii în măsură corespunzătoare. Aceasta este etapa mișcărilor rigide, încordate. În scoarța cerebrală, în această etapă, încep să se diferențieze procesele de excitație și inhibiție. Ca rezultat al acestui fenomen, iradierea procesului de excitație se reduce, în schimb are loc procesul de concentrare. Datorită acestor schimbări, ca urmare a activității celor două sisteme de semnalizare, mișcările dobândesc un caracter stereotip. În privința stereotipului dinamic
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
subiecții nu au învățat să-și relaxeze mușchii în măsură corespunzătoare. Aceasta este etapa mișcărilor rigide, încordate. În scoarța cerebrală, în această etapă, încep să se diferențieze procesele de excitație și inhibiție. Ca rezultat al acestui fenomen, iradierea procesului de excitație se reduce, în schimb are loc procesul de concentrare. Datorită acestor schimbări, ca urmare a activității celor două sisteme de semnalizare, mișcările dobândesc un caracter stereotip. În privința stereotipului dinamic, unii autori (Ulmeanu, Zimkin citați de Albu, 1971, p. 172) susțin
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Albu, 1971, p. 172) susțin că în această etapă se constituie, fără a ajunge la o exteriorizare perfectă. Etapa a III-a (a stabilizării deprinderii) - rigiditatea dispare, activitățile se efectuează ușor, cu rapiditate și precizie. În scoarța cerebrală, procesele de excitație și inhibiție sunt delimitate, iar alternanța lor se realizează într-o succesiune bine determinată. Aceasta atrage după sine o funcționare corespunzătoare a organelor interne, având ca rezultat o creștere a capacității de manifestare a deprinderilor motrice. Stereotipul dinamic este întărit
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
circulație, respirație etc.), condiționează programul zilnic bazat pe alternarea eforturilor cu odihna, exprimarea prin dans etc. tendința stabilirii de legături interumane (de apartenență la un grup). Motivația fiziologică derivă din faptul că fără efort fizic (deci fără mișcare, fără alternarea excitației cu inhibiția și supracompensarea) nu se poate realiza o creștere și o dezvoltare normală a organismului, care să conducă la o bună stare de sănătate și la longevitate. Prin ideile prezentate am dorit să evidențiem caracterul biologic al educației fizice
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de proporționalitate (Erissmann). Mușchii cresc în volum. Prin creșterea suprafeței secțiunii fiziologice, forța se dezvoltă proporțional cu valoarea acestei suprafețe (Ifrim, 1986). Sistemul nervos se caracterizează prin faptul că își continuă dezvoltarea, îndeosebi prin permeabilizarea sinapselor. Există un echilibru între excitație și inhibiție, între iradiere și concentrare (Ifrim, 1986). Se admite că între 15 și 17 ani creierul atinge greutatea sa maximă atât la fete, cât și la băieți și funcțiile psihice se dezvoltă multilateral (Ionescu, 1968). Analizatorii se găsesc, de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
1. declanșarea mesajului contractil, pe cale reflexă sau voluntară; 2. conducerea mesajului contractil pe căile nervoase la nivelul unităților motorii; 3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui potențial de acțiune propagat, care prin mecanismul de cuplare a excitației cu contracția antrenează o serie de fenomene mecano-chimice ale ciclului contracție-relaxare, prin energia 2+ furnizată de sistemul energogen contractil și cu participarea ionilor de Ca . Acestea sunt însoțite de o serie de modificări ultrastrucurale ale proteinelor contractile miofibrilare, manifestări energetice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
existență închisă în sine. Vom mai adaugă la cele menționate că și modul de viață francez, l'art de vivre français, "la poétique d'être Français" [Dupront, p.1450], predispune la hedonism 18. Parizianul este mereu în căutarea plăcerii, noilor excitații, divertismentelor. Această dragoste de viață, fugă de plictiseală și trăire intensă a prezentului îi conferă francezului reputația de om neserios și superficial. Revoluțiile secolului al XIX-lea buleversează lumea sub un alt punct de vedere decât cea din 1789. Dacă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
social de rituri și ritualuri), care se influențează reciproc: mediul influențează și modelează corpul, vestimentația mulează corpul, obiceiurile formează și deformează corpul, parfumul corpului impregnează casă și haină etc. [ibidem, p.186-187]. Corpul este pus în scenă și dezvăluie multiplele excitații ale modernității: modă, jocul, succesiunea imaginilor și toate fantasmagoriile. Pariziana exploatează teatralitatea corpului său. Artă afișării corporale, părul lăsat pe spate, fardul, parfumurile, pudra toate participa la expunerea și erotizarea corpului feminin. Animat, pus în evidență de o anumită coregrafie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lung. În ceea ce privește efectele diferitelor exerciții folosite în procesul de antrenament, putem sublinia următoarele: săriturile pe săriturile în două picioare, adâncime urmate peste de obstacole, desprinderi rapide, fără prelungirea contactului cu solul, cu sarcina de desprindere cât mai înaltă (furnizează o excitație a capacității neuro-musculare care modifică rigiditatea mușchiului și tendonului și care disting sprinterii de nivel înalt), contribuie la dezvoltarea forței explozive; alergările sărite îmbunătății 88 sunt lungimea folosite atât pentru fuleului cât și a pentru creșterea forței de impulsie și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și apare un platou, datorită activității canalelor de tip L (prag de deschidere între -30 și -40 mV). Potențialul de acțiune are un platou mai lung în miocardul ventricular profund față de cel sub-epicardic pentru că astfel este împiedicată conducerea retrogradă a excitației în regiunile depolarizate anterior (reintrare). Apariția în condiții patologice a unor circuite de reintrare duce la aritmii severe. In faza 3 deschiderea altor tipuri de canale de potasiu (IK1, IKr, IKo) determină repolarizare completă și relativ rapidă, pe măsură ce canalele lente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
5 m/s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]