2,392 matches
-
al ființei. Ținta lucrării este, în intenția autorului, să aproximeze „modul în care se configurează sentimentul timpului în opera eminesciană” și „felul în care poetul își asumă propria condiție așezată sub semnul emblematic al temporalității”. Autorul utilizează cu ingeniozitate achizițiile exegezei eminesciene în interpretarea acestei teme, precum și intuiții proprii, dovedindu-se și aici un analist sagace în descifrarea structurilor, riguros în structurarea ecuațiilor de lectură. SCRIERI: Carte de vise, Târgu Mureș, 1994; Metamorfozele textului (Orientări în literatura română de azi), Târgu
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
culturii: scrisă în anii ’60, cartea practică un demers de identificare aproape totală cu autorul cercetat. Și în amplul studiu Nebănuitul Eminescu, publicat în 1984, dar scris cu zece ani înainte, tonalitatea encomiastică își atinge limitele. După ce analizează critic istoria exegezei eminesciene - B. este supărat mai ales pe G. Călinescu (pe care îl socotește profanator, monografia sa fiind calificată drept o „monumentală eroare de gândire”) -, autorul încearcă să capteze esența poetului identificându-l ba cu un inițiat, ba cu Făt-Frumos, ba
BALAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285569_a_286898]
-
în care Slavici a infuzat operei sale o viguroasă sevă folclorică și etnografică, integrată organic universului artistic. Pentru Octavian Goga, B. a manifestat un interes continuu. După o primă micromonografie (1966), și-a extins cercetările, consacrând marelui poet o amplă exegeză (1971); ediția a doua, din 1975, a fost premiată de Academia Română. Deși pe alocuri a plătit tribut interpretărilor dogmatice, eronate ale epocii, mai ales în ceea ce privește publicistica poetului, reunită în volumul Mustul care fierbe, criticul demonstrează că, în peisajul liricii românești
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
consacrată lui G. Călinescu, cât și în cea închinată marelui poet și filosof, B. a respins orice tentativă de romanțare, de lansare în supoziții, valorificând fiecare amănunt cu precauție și discernământ critic, acordând fiecărei afirmații un suport documentar indubitabil. Totuși, exegezele lui B. nu sunt niște expuneri monotone și aride. Evocarea biografiei celor doi mari creatori denotă vibrație interioară, incitând permanent interesul și sensibilitatea cititorului. B. prezintă procesul formativ al personalității lui Lucian Blaga, al devenirii sale ca om, ca poet
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
valorice în cazuri nu o dată complexe. Estetica dificilă a lui Ugo Foscolo, de pildă, este fixată dialectic între romantism și neoclasicism, revigorarea poeticilor antice înglobându-i nuanțat și pe Carducci și Pascoli, cel din urmă decadentist prin excelență. Ordonate cronologic, exegezele monografice sunt scrise într-un stil cu acuzate valențe poematice, agreând frecvent paradoxul. Fibra lirică a autorului vibrează profund la stimulii operei, dar formația clasicistă temperează expresia verbală. Expunerea avansează calm pe spațiul întins al analizelor, coagulându-se uneori în
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
38; Mircea Scarlat, „Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu”, RL, 1977, 18; C. Cubleșan, „Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu”, ST, 1977, 12; Al. Piru, „Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu”, LCF, 1977, 46; Ovidiu Ghidirmic, Sadoveanu într-o nouă exegeză, R, 1977, 12; Nicolae Mecu, „Abside”, RITL, 1980, 3; Mihai Dinu Gheorghiu, „Abside”, CL, 1980, 5; Nicolae Bârna, „Abside”, RL, 1980, 32; Șerban Cioculescu, Mihail Sadoveanu, „Opere”, MS, 1982, 4; Ion Buzași, „Grigore Vieru”, TR, 1995, 14; Ovidiu Ghidirmic, „Grigore
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
a valorilor literare unanim recunoscute, impuse de-a lungul timpului, ci și a celor contemporane. Comentariul, totdeauna la obiect și pertinent, se remarcă prin acuratețea și sobrietatea stilului. Eseul Camil Petrescu în oglinzi paralele (1976) nu s-a vrut o exegeză a operei, ci, mai degrabă, o schiță de portret. Oricum, restituirea lui Camil Petrescu s-a simțit în scriitura romanului Frica de duminică (1982), unde C. radiografiază existența anodină a unor intelectuali din perioada „obsedantului deceniu”, care, spre a uita
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
și cu participare afectivă, semnase prefețe, postfețe, studii despre opera unor autori cu care „consuna”, afinitățile funcționând în mod evident (Delavrancea, Calistrat Hogaș, Perpessicius, Eusebiu Camilar). Dar titlul de referință din bibliografia lui C. îl reprezintă Dosarul Bacovia, o masivă exegeză, proiectată în trei volume, dintre care a apărut numai primul, în 1999, Eseuri despre om și epocă (următoarele intitulându-se O descriere a operei, glose, jurnal și Triumful unui marginal). Folosindu-se de întreg arsenalul istoriei literare (de la documentele de
CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286039_a_287368]
-
de a-i introduce într-un domeniu imens fără a-i împovăra cu o documentație excesivă sau cu analize prea tehnice. Alții au părut să guste mai puțin acest efort de simplificare: ar fi preferat o documentație mai bogată, o exegeză mai amănunțită. Aceștia din urmă aveau într-un fel dreptate, dar pierdeau din vedere ambiția noastră de a scrie o carte scurtă, clară și simplă, care să poată trezi interesul unor cititori mai puțin familiarizați cu problemele fenomenologiei și ale
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sau a diferitelor tehnici de îngrijire a corpului, și cu atît mai puțin împotriva ecologiei. Ceea ce mă intrigă însă este modul în care toate acestea se leagă între ele într-o viziune despre lume, într-un adevărat cult, cu dogmele, exegezele și escatologia sa, cu preoții, adepții și mai ales habotnicii săi. Ar trebui să fim orbi ca să nu recunoaștem în toate acestea o formă sub care se consumă în prezent ceea ce numim „revenirea religiosului”, și anume ceea ce Marc Augé numește
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
atît un scop al cunoașterii neamului, cît un mijloc de înțelegere a Omului - a „țăranului din noi”, spunea Bernea. și cartea abundă în bijuterii de sensuri ascunse ale unei urzeli a lumii întrevăzute dincolo de țesăturile de cuvinte. De pildă, următoarea exegeză a unei „glume de tîmplar” din Maramureș : Odinioară - spune tîmplarul -, soția unui tîmplar trebuia să fixeze cu propriul ei corp bîrna cea groasă pe care o tăia bărbatul ei în unghi drept. Femeia stătea călare pe bîrnă și, aproape în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și, în final, înlocuită : „Am fost o națiune, devenim o sumă de triburi” ! „Să mori tu ?”, îmi vine să întreb, păstrînd registrul discuției. Mai academic spus : oare chiar așa să fie ? Am un (în)ciudat sentiment de déjà-vu citind aceste exegeze. Am crescut la școală cu resen timentul jugului otoman și al invaziilor tătare care ne-au împiedicat să fim ceea ce am fi putut să fim. Acasă mi se spunea că nu mai sîntem ce-am fi fost din cauza jugului sovietic
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
populară și nu-i vine să se trezească, presimțind că e doar un vis. În salonul lor de la reanimare, sindicatele au dat să se scoale din pat, dar nu le-au ținut genunchii. În funcție de fidelități și sensibilități, intelectualitatea a visat exegeze fie în filiera eroică a Pieței Universității din 1990, fie în cheia satirică a lui Caragiale, bagatelizînd estetic fenomenul. O majoritate tristă s-a întors pe partea cealaltă a blazării, întrebîndu-se abulic „și pe cine pui în loc ?”, în timp ce o minoritate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să abandonăm unele poziții mai curând retrograde pentru a ne dedica criticii aprige a întregii „istorii biblice” care n-ar mai conține nimic sau aproape nimic „istoric”? După cum se știe, poziția justă evită extremele. Acest lucru este valabil și în exegeză. Nu folosește la nimic să facem polemică dacă nu am luat cunoștință de „dosar”. În general, pozițiile agresive sau excesive nu rezistă mult timp. Trebuie așadar să găsim o „via media”; e ceea ce ar vrea să facă această carte. Pentru
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
este patrimoniul comunității creștinilor și al Bisericii lui Dumnezeu. „Cine caută găsește”, mai spune evanghelia. Cine caută adevărul nu va fi deziluzionat. Mai adaugă Evanghelia după Ioan, „adevărul vă va face liberi” (In 8,32). Cine se aventurează în lumea exegezei știe că unele convingeri destul de firești pot fi clătinate. Ceea ce părea de neatins se arată deodată fragil. Adevărata credință este însă o căutare permanentă. Nu poate fi confundată cu certitudini imutabile, în special cu formulări care nu pot epuiza conținutul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
14 și Jud 4, sau textelor din psalmi și profeți, această putere se arată în cele din urmă foarte fragilă. VI. Șederea în pustiu 1. Cei patruzeci de ani Cei patruzeci de ani de ședere în pustiu creează multe probleme exegezei. Cu privire la trecutul nomad al lui Israel, trebuie să repetăm ceea ce am remarcat mai înainte cu privire la patriarhi: acest mod de a trăi durează de milenii. Și astăzi, grupurile de beduini trăiesc în Negheb și în pustiul Sinai cu turmele lor într-
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
bere într-o vinărie. Nu este imposibil să găsim, dar e mai bine să mergem la o berărie. Și de ce să ne chinuim să cerem bere acolo unde ni se oferă un vin excelent? Dezvoltarea recentă a ambelor câmpuri ale exegezei Bibliei și istoriei Israelului antic ne obligă să admitem că distanța dintre una și cealaltă este mai mare decât se credea în mod obișnuit cu câțiva ani în urmă. Modul uzual de a prezenta revelația biblică ca revelare a lui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
lume bună“ să fie interesată de România numai când etalează (estetic) orori, grotesc de circ, deriziune macabră, cerșetorie țigănească, vampirism suicidar. Domnule, am „strigat“ la Corina, dar de ce nu vine nimeni, in this very moment, cu o carte, fie de exegeze, fie de interviuri cu toți corifeii Momentului?!? Dar mai ales cu ambele, așa cum ar fi ideal și cum ar face numaidecât orice editor cu capul pe umeri! Îmi doresc pe film ceva ase mănător excelentei inițiative a Mirunei Runcan cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
operat îndelung; pentru unii, în artă, ar fi posibile doar două „stiluri fundamentale”, acela al Odiseei și acela al Bi-bliei. Adăugăm aici și efortul exegetic de a recupera dimensiunea estetică a textului sacru, umplând un gol destul de grav. Prin urmare, exegeza contemporană ne ajută să redescoperim importanța dimensiunii estetice a Scripturii; în mod deosebit este de-acum înainte clar că Biblia are ceva de spus în legătură cu ideea de frumusețe și că este, la rândul ei, o operă estetică care pretinde o
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
contemporană ne ajută să redescoperim importanța dimensiunii estetice a Scripturii; în mod deosebit este de-acum înainte clar că Biblia are ceva de spus în legătură cu ideea de frumusețe și că este, la rândul ei, o operă estetică care pretinde o exegeză de tip estetic. a) Să povestim despre Dumnezeu și despre marile sale opere. Arta narațiunii biblice nu numai că a atras atenția exegezei care, de fapt, se dedică reflecției asupra fundamentelor teoretice ale narațiunii biblice și ale caracteristicilor narațiunii lui
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
spus în legătură cu ideea de frumusețe și că este, la rândul ei, o operă estetică care pretinde o exegeză de tip estetic. a) Să povestim despre Dumnezeu și despre marile sale opere. Arta narațiunii biblice nu numai că a atras atenția exegezei care, de fapt, se dedică reflecției asupra fundamentelor teoretice ale narațiunii biblice și ale caracteristicilor narațiunii lui Israel, dar a inspirat și interesul pentru o teologie narativă, rămasă, ca să spunem adevărul, mai mult la nivel de exigență și dorință, neconcretizându
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
să reconstruim concepția teoretică ce a determinat adoptarea și organizarea lor concretă. Pe lângă aceasta, mai putem constata că, pe lângă practica ecleziastică, există și o tradiție interpretativă pe care o întâlnim atât în primele documente relative la liturgie, cât și în exegeza Sfintelor Scripturi, independentă de tradiția filozofică greco-romană. Un alt factor de care trebuie să ținem cont, în vederea reconstruirii elementelor speculative legate de tradiția liturgică-muzicală creștină, este elaborarea unei concepții noi despre temporalitate. Timpul muzical, fiind timp de rugăciune și de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
examinată în totalitatea ei, arată că ei nu erau deloc ispitiți de această deviere doctrinală. Ceea ce spunem despre problematică trebuie să înțelegem și despre hermeneutică: cum putem interpreta corect unele texte ale lui Origen fără a cunoaște regulile fundamentale ale exegezei lui alegorice și a comportamentului acestuia de față cu Scriptura, așa cum rezultă din practica și teoria pe care de mai multe ori le-a pus în act? Deci este vorba de a scoate teoria din texte și de a nu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
obligatorie, uneori se ajungea prea repede la concluzia că aceasta nu exista, deși Korbinian Ritzer a dedicat un volum gros evoluției ei în primul mileniu al erei noastre. Din păcate, Dom Ritzer a crezut că trebuie să elimine, cu ajutorul unei exegeze care după părerea noastră nu este justificată, două texte extrem de prețioase ale lui Tertulian care, cu o scurtă aluzie la Ignațiu din Antiohia, ne oferă singurele informații care mai există din secolele II și III. Acestea arată că Biserica se
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
a spune că este vorba de o căsătorie aparentă, și că nu există o adevărată căsătorie. Sau, în privința aceluiași Origen, se interpretează alegoria lui Cristos care repudiază Sinagoga și ia în căsătorie Biserica neamurilor fără a ști ce anume comportă exegeza lui alegorică și modalitatea lui de a explica Scripturile. Scrisorile canonice ale lui Vasile cel Mare sunt tratate ca și cum ar conține reguli generale, în vreme ce autorul răspunde unor cazuri precise și particulare care i-au fost supuse de către Amfilochiu din Iconiu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]