14,149 matches
-
în chestiuni fie și numai tangențiale domeniului cultural, precum educație, familie și politici de sănătate. Cea mai cunoscută versiune a paradigmei „culturilor tari” îi aparține lui Samuel P. Huntington (1998), a cărui așa-numită „paradigmă civilizațională” statuează, alternativ precedentelor modele explicative ale relațiilor internaționale, că sistemul internațional este fragmentat multipolar (polii și totodată principalii actori fiind civilizațiile) și că identitatea civilizațională determină tiparul manifestărilor coezive (intracivilizațional) și conflictuale (intercivilizațional) de după perioada „războiului rece”. În acest spirit, rezistența locală la occidentalizare este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
istoric și corelat expansiunii capitalismului, procesul globalizării a intrat într-o etapă fără precedent. Specificitatea acestei etape rezidă, de la autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale - elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Robertson) Globalizare = colonizare; o versiune modernă a imperialismului cu aproximativ aceleași efecte. (Martin Khorten, 1995) Precizări noționale Proces - succesiune de operații, de stări etc., prin care se efectuează o lucrare, se produce o transformare, o evoluție, o dezvoltare economică. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Fenomen - formă de manifestare la nivelul societății a activităților economice care sunt și pot fi cunoscute de om. Concept - idee generală care reflectă just realitatea. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Global - care ia în seamă toate elementele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
se produce o transformare, o evoluție, o dezvoltare economică. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Fenomen - formă de manifestare la nivelul societății a activităților economice care sunt și pot fi cunoscute de om. Concept - idee generală care reflectă just realitatea. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Global - care ia în seamă toate elementele unui ansamblu, care rezultă prin însumarea tuturor elementelor de același fel. Globalitate - redă limitele ordonării și reordonării lumii după principiul adversității, în sensul că lumea structurată pe acest principiu al
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
footnote> Totul în univers tinde a se apăra, orice lucru „vrea” să rămână ceea ce este! Semnificații ale noțiunii de reacție sunt prezentate în caseta 8. Semnificații ale noțiunii de reacție Atitudine, manifestare de răspuns la ceva, împotrivire la nou. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) A răspunde într-un anumit fel la o excitare, la o acțiune din afară: ripostă. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Împotrivire politică, economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social. Reacții de tip individual
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sunt prezentate în caseta 8. Semnificații ale noțiunii de reacție Atitudine, manifestare de răspuns la ceva, împotrivire la nou. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) A răspunde într-un anumit fel la o excitare, la o acțiune din afară: ripostă. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Împotrivire politică, economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social. Reacții de tip individual: stres, angoasă (pierderea locurilor de muncă), disperare, revoltă. În cibernetică: stabilirea în sistemele de transmisie, în sistemele tehnice automate, în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la intrare, a unei părți din energia semnalului de ieșire.<footnote Mic dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1970. footnote> Rezistență, respingere, defensivă. La orice acțiune nocivă, organismul opune o reacție de apărare (medicină). Noțiune de răspuns: Ripostă, replică (Dicționarul Explicativ al Limbii Române); a da socoteală, a fi responsabil. În medicină: a se face simțit<footnote Research and results magazine, ONU, nr. 3, iulie 2011. footnote>; reacție blândă.<footnote Brown, L., „Noua geopolitică a alimentelor”, în Foreign Policy-România, iunie-iulie 2011
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
plasa cu modelele ei practice „salvatoare”. În fapt, definirea societății ca sistem unitar în teoriile sociologice a fost mereu supusă unor critici majore sub presiunea evoluțiilor teoretice, a perspectivelor ei multiple de abordare, care au subliniat pe rând pluralismul teoriilor explicative, de la cele clasice până la cele funcțional-structuraliste și postmoderniste. În această dinamică a înțelegerii sistemului social, formele de solidaritate socială, rețelele de ajutor și protecție socială au primit accepții dintre cele mai diferite. Astfel, frica față de dezordinea socială, cu efectele ei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
unul linear și neproblematic, din cauza interferențelor multiple dintre diferitele discipline care explică omul în mediul său concret de viață raportat la dificultățile lui de integrare socială, precum și a posibilităților de intervenție, de suport specializat pentru recuperarea sa. Alături de caracterul său explicativ de tip multiși interdisciplinar/interprofesional, care adesea este o piedică serioasă în definirea identității sale, asistența socială se confruntă și cu un proces competițional neloial, în creștere, al diferitelor profesii, mai apropiate sau mai puțin apropiate ei, de a-i
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de control din domeniul audiovizualului. Toate aceste teorii fac să existe o legitimitate a demersului nostru, problema urmărilor expunerii copiilor la violență televizată fiind mereu de actualitate. Din contră, se mărește miza în răspunsul la această problemă, devenind un model explicativ în analiza relației mai noi dintre copii și violența din jocurile video și, nu mai puțin, dintre copii și noile tehnologii de informare și comunicare. Justificarea strictă a genurilor televizate alese de noi pentru analiză este dată de rezultatele unor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
să formuleze un set de dimensiuni care să descrie un bun specialist într-un anumit domeniu. Dimensiunile astfel elaborate se sintetizează pe o listă, eliminându-se cele redundante. Lista se supune dezbaterii colective cu scopul de a se elabora definiții explicative pentru fiecare dimensiune. Durata unei astfel de întâlniri este de aproximativ șaizeci de minute. Un alt grup de experți, care cunosc bine munca ce urmează a fi evaluată, vor genera exemple de comportamente care să reflecte eficiență și ineficiență în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dezvoltă sau se schimbă în spațiul organizațional (Vlăsceanu, 1999). De-a lungul timpului multe persoane, oameni de știință și / sau manageri, ingineri, filosofi, sociologi și / sau psihologi au analizat organizațiile din diferite perspective, astfel încât s-au dezvoltat teorii și modele explicative diverse pe care, printr-o combinare inspirată, Robert Scott, în 1998, le încadrează în patru etape distincte ca evoluție istorică (localizate la intersecția a două axe a unei grile bidimensionale „rațional - social” și „închis - deschis”) având 2 criterii de analiză
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la caracteristicile decidenților - raționalitatea limitată și oportunismul - iar cel de-al doilea set de factori are în vedere condițiile de mediu - complexitatea deciziilor, incertitudinea decidenților privind aspecte importante ale tranzacțiilor, numărul tranzacțiilor dintre parteneri. Analiza lui Williamson oferă un model explicativ interesant privind formarea și transformarea instituțiilor, precum și a mecanismelor de luare a deciziilor în condiții de incertitudine. Demonstrația sa, centrată atât pe explicarea condițiilor de mediu cât și a caracteristicilor decidenților, duce la concluzia că, datorită costurilor mai reduse ale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sociale, spre deosebire de celelalte abordări la care ne vom referi în continuare și care deplasează analiza de la nivelul psihologie sociale spre unul mai cuprinzător, cel ecologic. 10. 4. 2. Analiza ecologică 10. 4. 2. 1. Dependența de resurse - este un model explicativ care accentuează importanța relațiilor dintre organizații și mediu din perspectiva capacității de adaptare a acestora la presiunile de control ale mediului - reprezentanți săi fiind: Pfeffer și Salanick, 1978; Zald, 1970, Wamsley și Zald, 1973, Thompson, 1967. Pfeffer și Salancick arată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai adaptată Este vulnerabilă la presiunile economice datorită discrepanței dintre definirea situației și realitate; Profil valoric orientat spre schimbare Dă răspunsuri în funcție de presiuni sindicale Tabel 15. 1. 1. 2. Comparație între culturi organizaționale În 2001, Ionescu, Toma publică propriul model explicativ pentru culturile organizaționale conturate în procesul, tranziției, în România: Culturile rigide (conservatoare) sunt specifice unora dintre firmele actuale sau foste proprietate de stat (o parte fiind firme aflate la limita falimentului) caracterizate prin valori, norme și comportamente aproape similare cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
anterior (model de bază), la care am adăugat apoi controlul asupra deciziilor politice, efectele politicului și variabilele de încredere (model extins). (În tabel sunt prezentate doar modelele finale, după eliminarea variabilelor cu o influență nesemnificativă statistic.) Adăugarea acestora dublează puterea explicativă a modelului de bază (varianța explicată crește de la 15% la 29%). Rezultatele obținute în cazul modelului extins arată că principalii predictori ai interesului sunt educația și reprezentarea asupra capacității indivizilor obișnuiți de a influența deciziile politice. Contează însă destul de mult
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cunoștințelor politice ale cetățenilor depinde în principal de educație, resursele materiale ale gospodăriei și informarea pe teme politice. Cu cât acestea sunt mai mari, cu atât nivelul cunoștințelor este mai ridicat. Modelul extins aduce doar o ușoară îmbunătățire a puterii explicative. Nivelul cunoștințelor politice crește dacă subiectul este bărbat, mai în vârstă și mai interesat de politică. Oarecum surprinzător, deși se informează mai mult despre politică (din media și prin discuții), maghiarii au cunoștințe politice ceva mai scăzute comparativ cu restul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politică - 0,20 Încredere în instituții - -0,09 R2adj (%) 23 30 Regresie multiplă liniară, backward elimination, coeficienți beta semnificativi p ≤ 0,05 Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Cum se leagă toate aceste influențe într-un model explicativ al nivelului de cunoștințe politice? În figura următoare am reprezentat relațiile dintre factorii discutați. Prezența unor săgeți semnifică existența unei relații de influență în sensul arătat de săgeată. Grosimea săgeții semnifică mărimea influenței, iar lipsa unor săgeți absența unor relații
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
logica socială a participării politice este (și) de altă natură. Ne referim aici la perspectiva antropologică pentru care participarea civico-politică este în primul rând un ritual. Dintr-o perspectivă particulară, cea a participării la vot, Guyonnet (1994) consideră că modelele explicative ale participării (la vot) sunt de două tipuri mari: strategice și ecologice. Primul tip de modele are în comun analogia dintre piața politică și cea economică și presupunerea că cetățenii acționează rațional, calculând costurile și beneficiile presupuse de o anumită
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tip cuprinde modelele fundamentate pe corelația dintre comportamentele electorale și spațiile geografice respectiv comportamentele politice și variabilele sociologice. După același autor, ambele categorii de modele nu sunt suficiente pentru a explica participarea politică, votul în special. Acesta consideră că puterea explicativă ar crește dacă am privi participarea, votul în cazul de față, ca element central al unui rit, ritul electoral. Astfel, votul poate fi interpretat ca act magic, cel puțin datorită următoarelor motive: are loc într-un spațiu public, ceremonios, dar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
parte a acestor concluzii. Astfel, șansele de a participa cresc dacă respondentul este bărbat, educat, cu relații și venit peste medie, cunoscător de limbi străine. Introducerea în analiză a unor variabile legate de valori și atitudini aproape dublează (26%) puterea explicativă inițială a modelului arătând că, pe lângă condiționările de natură sociodemografică, contează și cele atitudinal-axiologice. Celelalte condiții fiind egale (condiționările sociodemografice), șansa de participare crește dacă alegătorul se consideră relativ mai competent, este mai interesat de politică, are mai multe cunoștințe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fiecare include modelul de bază și una dintre categoriile de determinanți) și un model complet (include toți determinanții) ( REF Ref508439773 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A3). Modelul de bază explică 11% din varianță, fiecare din modelele următoare adăugând ceva mai multă putere explicativă pe lângă cea dată de caracteristicile sociodemografice. Modelele care cresc semnificativ varianța explicată (aproximativ o dublează) sunt din nou încrederea, interesul și cunoștințele, evaluarea votului și alienarea politică. Influența celorlalte categorii de variabile este mai mică, dar nu e nulă, o
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
încrederii în partide, dar și al interesului, informării și cunoștințelor politice sau al evaluărilor votului. Votul de tip „pragmatic” este cel mai greu de caracterizat, apartenența la acest tip fiind, în principal, rezultatul unor caracteristici care nu apar în modelul explicativ. Un scurt comentariu mai trebuie adăugat cu privire la sensul relațiilor de influență (cauzale) din modelele anterioare. Dacă în cazul variabilelor sociodemografice sensul influenței este clar (acestea determină apartenența la tipurile de alegători), în cazul altor variabile sensul poate fi discutabil. Astfel
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la susținerea prezenței modificărilor plastice funcționale la nivelurile menționate, în urma antrenamentelor specifice, la sportivii de performanță. Este de relevat și necorelarea semnalată la undă P22-25 (geneză corticala specifică) și intervalele de latentă interunde P14-N20 și N20-P22-25, cu un posibil suport explicativ prin disocierea activităților celor două membre superioare, la acest nivel, în efortul sportiv specific. O particularitate a celor ce practică handbal este reprezentată de necorelarea stânga dreapta, pentru latentele undei N25, față de acelasi aspect la lotul întreg, unde diferențele stânga
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
pe care ne-am permis să le realizăm În prezentul volum, În legătură cu fiecare proverb consemnat, nu au deloc pretenția unor evaluări orgolioase, care să cuprindă intenții disimulate ca aceste comentarii să fie eventual Însușite de alții, ci reprezintă doar nuanțări explicative, menite a demonstra, o dată În plus, cât de bogate și de variate pot fi interpretările pe marginea multiplelor sensuri și semnificații pe care le conțin proverbele. Considerăm că prin realizarea acestor comentarii nu Îngrădim cu nimic libertatea cititorului de a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]