65,670 matches
-
dar și pentru a nu fi ridicoli sau taxați drept babe ce își dau cu părerea despre orice pe marginea sântului, ne abținem. Ca să mai destindem puțin atmosferă, într-un anume fel, parcă prea didactica, trebuie să recunoaștem, sincer, frumusețea expresiei ,,... Să storc marea din bobul de nisip”, expresie care însă ne-a amintit de un comentariu pe blog, comentariu apărut la publicarea pamfletului Cinzeaca ,,Omul de cultură” și nouă ordine universală: „Domnilor, stau aci, aproape de căsuța asta în care a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
taxați drept babe ce își dau cu părerea despre orice pe marginea sântului, ne abținem. Ca să mai destindem puțin atmosferă, într-un anume fel, parcă prea didactica, trebuie să recunoaștem, sincer, frumusețea expresiei ,,... Să storc marea din bobul de nisip”, expresie care însă ne-a amintit de un comentariu pe blog, comentariu apărut la publicarea pamfletului Cinzeaca ,,Omul de cultură” și nouă ordine universală: „Domnilor, stau aci, aproape de căsuța asta în care a fost concepută ani de zile revista „X”. Mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
metaforă, neliniștea, profunzimea, metafizica, dorul, cerul, flăcările Gheenei, umbră, norii, oglindă, păsările, apa, aerul, licornul, firul de iarbă, focul, tăcerea - sunt elemente specifice universului poetic răpanian. Pe tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului dacă nu stăpâniți cunoștințe ce țin de identificarea unicității stilului poetului prin bogăția lexicala, prin intuirea celor mai subtile asociații contrastante, prin frazarea amplă, uneori interogativa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cantonare în orizonturile intelctului, oricât ar fi de străbătute, nu poate să aducă în fața decât determinări abstracte și umbre de individualuri. Prins între acestea, poetul trăiește cu mare luciditate criză particularului cu precaritatea determinațiilor sale. Majoritatea poeților se pierde în expresia și jocurile „ființei” de-o clipă a individualului, rămâne pradă patologiei metaforei, nesfârșitei metaforizări. Fenomenul cuprinde o întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la nivelul abstract al limbajului, forțând „metaforă”, expresia plasticizanta. Inconsistentei din primul caz îi corespunde, la acest nivel, o presiune ontica a poematicului. Aici poetul trăiește sub presiunea sensului. Marian Barbu a presimțit-o și poate din cauza asta, mult mai ascunsă și insidioasa, a amânat ieșirea în „arena
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să te bucuri de plăcerea ei, ci cum să te izbăvești de această plăcere<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 109. footnote>. Prin intermediul auzului, pot pătrunde în mintea noastră cuvinte josnice, expresii sau formulări triviale, cu tentă erotică, iar într-un suflet slab, acestea se pot transforma în adevărate voci interioare, instigatoare la păcat. Mecanismul erotic se sprijină nu numai pe imagini, ci și pe cuvinte. Astfel, trebuie evitate convorbirile prea familiare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cuvintele, trebuie să-și supravegheze și ținuta trupească, îmbrăcămintea, pentru a nu fi pricină de sminteală, celor mai slabi și neputincioși. De asemenea creștinul trebuie să fie modest, smerit și decent în îmbrăcăminte. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente exprimă pofta și goana după plăcere trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere<footnote Sf. Tihon din Zadonsk, Despre păcateă, pp. 219-221. footnote>. Creștinului îi este recomandată modestia, smerenia și decența în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Sf. Tihon din Zadonsk, Despre păcateă, pp. 219-221. footnote>. Creștinului îi este recomandată modestia, smerenia și decența în îmbrăcăminte. Omul din afară este după chipul celui din interior. Exteriorul revelează și înrâurește interiorul. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente, exprimă pofta și goana după plăcerea trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere. Ceea ce trebuie să caute creștinul nu este a-și împopoțona trupul cu haine extravagante, după o modă ce nu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
La Sfântul Maxim Mărturisitorul găsim un singur text, în Ambigua, unde arată în mod indirect că este conștient de interpretările origenistă și grigoriană. Caracteristică este tratarea sa a problemei, care este înrudită nu cu sfântul Grigorie de Nyssa, ci cu expresia particulară a sfântului Grigorie de Nazianz unde acesta evocă goliciunea originară a lui Adam și pe care îl comentează astfel: Eu bănuiesc că ceea ce vrea el să arate zicând aceasta, este deosebirea dintre constituția trupului omenesc dinainte de cădere, a părintelui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de vârstă, viabilitate și chiar formație a sa<footnote Dr. Ambroise Tardiev, Étude medico-legale sur l’avortement, quatrieme edition, Paris, 1881, p.5. footnote>. În folosirea curentă, cuvântul avort este utilizat ca sinonim al întreruperii voluntare a sarcinii (I.V.S.), în timp ce expresia naștere falsă desemnează un avort spontan. În plus, se numește avort terapeutic o întrerupere a sarcinii provocată din motive medicale. Avortul spontan înseamnă pierderea neprovocată a fătului înainte de a 180-a zi de sarcină. El este numit, așa cum am precizat
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cerere. Unii dintre medici nu mai folosesc termenul de avort pentru a desemna această odioasă crimă, ci vorbesc de întrerupere de sarcină. De fapt este același lucru, însă întrerupere de sarcină este un cuvânt mai puțin dur decât cuvântul avort. Expresia de întrerupere de sarcină este mai puțin încărcată emoțional decât cea de avort, care face referire la o intervenție distructivă în procesul de dezvoltare a embrionului sau a fătului.<footnote Jean Jacques Amy, Interruption volontaire de grossesse, în Nouvelle Encyclopédie
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 111. footnote>. Deci viața este un dar oferit de Dumnezeul iubirii. De aceea ea trebuie primită cu bucurie și recunoștință; ea trebuie prețuită, ocrotită, ca expresia cea mai sublimă a activității creatoare a lui Dumnezeu, Care ne-a adus dintru neființă la ființă, nu doar pentru o existență biologică, ci pentru bucuria comuniunii cu El în Împărăția cea neînserată, unde vom gusta din belșug bucuriile nespuse
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
fac simțite undele encefalice; la 10 săptămâni (70 de zile) fătul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil după nașterea sa normală; la trei luni are atâta viață încât poate să-și miște capul, să-și schimbe expresia feței, să strângă pumnul, să-și găsească gura și să-și sugă degetul.<footnote Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, Ocrotirea copiilor nenăscuți, Sibiu, 1997, p. 15. footnote> Teologia Morală Ortodoxă consideră avortul ca fiind omucidere și îl enumeră printre păcatele
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
fi comparat acum cu un turn (πύργος)<footnote Ibidem, col. 936C. footnote>, semn al viețuirii înalte. Ca o încununare a apatiei apare îndrăznirea (παρρησία), care marchează capătul acestei prime faze a urcușului duhovnicesc, faza purificării de patimi. Παρρησία [parisia], ca expresie a ideii de familiaritate, de intimitate, care poate caracteriza relațiile dintre persoane, exprimă pe plan duhovnicesc același lucru, arătând că sufletul purificat prin ἀπάϑεια își recapătă libertatea raporturilor sale cu Dumnezeu, dobândește din nou îndrăznire către El, și reintră astfel
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
prezentată în fața miresei. Aceasta îi trezește dorința de a-l căuta pe Preaiubit (lucrarea Duhului Sfânt, deși admitem că este oarecum mai tacită aici). Imediat, contextul migrează spre apofatic, semnalizat de marcajele apofatice grigoriene, cum ar fi întunericul și diversele expresii oximoronice: mireasa se află într-o stare de perfecțiune, dar încă la chiar începutul călătoriei sale; ea cunoaște prin necunoaștere; înțelege prin înțelegerea credinței ceea ce prin definiție nu poate fi niciodată înțeles. Mai mult, vedem cum dorința, atrasă și amplificată
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
II, 43.8-44.7. footnote>. Imediat, o aseamănă cu Cântarea Cântărilor, adevăratul Cort al Mărturiei, și care „ghidează în toate privitoare la filosofie și cunoașterea lui Dumnezeu”<footnote Ibidem, 44.9-10. footnote>. Exteriorul Cântării Cântărilor este reprezentat de cuvintele și expresiile erotice care suscită dorință prin descrieri de lucruri frumoase, chiar și de membre expuse cu îndrăzneală. Interiorul Cântării Cântărilor: o Persoană în lumină puternică, plină de taine<footnote Ibidem, 44.16-17. footnote>, adică, Preaiubitul, Dumnezeu Cuvântul. Mai grăitor este faptul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pe care o idolatrizau. Aurel sau Babi, cel mai mare era o fire închisăîn eul său și ducea o viață aparte. Deși tânăr încă, avea părul completamente cărunt, care făcea un contrast cu părul extrem de brun și îi dădea o expresie înteresamtă, exotică. După ce îmi cunoscui noile rudenii, între altele protopopul Clujului, Tulius Roșescu cu familia lui, iar un unchi al lui Horia plecarăm însoțiți de multă lume și încărcați de floră spre București. Am omis de a povesti că între
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
și simțindu-i ca mărginiți își dă seama de nemărginirea lui Dumnezeu”<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 261, PSB, vol. 29, p. 286. footnote>. În textul de mai sus al Sfântului Grigorie, întâlnim aici și o altă expresie paradoxală: „A văzut frumusețea nesperată și necircumscrisă a Celui dorit”. Altfel spus, a văzut o frumusețe pe care nu speră să o mai vadă, și a văzut necircumscrierea lui Dumnezeu, sau a cuprins faptul că e necuprins. Astfel, nu numai
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
o creștere a harului și devine mai avid (dorit) de har, pe măsură ce este mai copleșit de acesta. Mai notăm ideea că ceea ce caracterizează bunurile spirituale, este că nimic nu-i inutil, ca în hrana corporală. Mai putem nota și câteva expresii remarcabile: viața divină se scurge (εἴσρεον) în suflet, dilatându-i capacitatea; excesul vieții divine debordează mereu (συμπλημμυρεῖν) sufletul. Avem aici perspectiva sufletelor concepute ca universuri ale harului, în expansiune infinită. Este imaginea pe care ne-o dă Sfântul Grigorie despre
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
p. 56. footnote>. Într-o astfel de stare purificată, „sufletul va fi atras în mod natural de Dumnezeu, așa cum ce se aseamănă se atrage”<footnote Ibidem, p. 64. footnote>. Dorința focalizată asupra lui Dumnezeu „reprezintă cea mai profundă și reală expresie a umanității”<footnote Ibidem, p. 63. footnote>. Deși rămâne adevărat că starea ideală a dorinței este ἀπάθεια, aceasta nu echivalează cu dispariția dorinței. Απάθεια devine astfel nu absența dorinței, ci eliberarea de orice impuls sau pasiune materialistă<footnote Ibidem, p.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și ideologia artistică oficială se stabilește o relație strînsă prin același mecanism psihologic, bizar și complicat, pe care l-am sugerat și în cazul lui Ressu. într-o perioadă în care pictura abstractă și, în general, tot ce ținea de expresia experimentală erau sancționate drastic (de la denunțul public și pînă la interdicția, impusă artiștilor, de a picta), în care culoarea însăși, utilizată într-o perspectivă retiniană, de descendență impresionistă, suporta acuza gravă de "formalism" - în acest sens încercările lui Ciu-cu-rencu de
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
cultivat, înălțimi, perspective. Un hol, nu mare, în care spectatorii poposesc la o scurtă șuetă, la un pahar de vin, de bere. Pe pereți, de jur împrejur, o expoziție de pictură a lui Helmuth Sturmer. Măști. Zeci de chipuri, de expresii, de intenții, de mesaje, de ochi, de priviri, de pălării, de alcătuiri și anatomii ale feței - pe ici, pe colo, poate, Vlad, Silviu, Schumi, variante cu ei, despre ei și atîția alții care compun lumea lui Sturmer, proximități, universuri, prietenii
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
psihologic” sau, în termenii noștri - modelul antropomorfic și organic: „Stilul va dobândi de aici încolo (deși acest proces e departe de a fi unul non-contradictoriu, liniar) diverse formulări, dar grupate în jurul unei constante, convergând în direcția ei: stilul e o expresie a sinelui, rezultanta involuntară, dar indelebilă a personalității sau a dialogului acesteia ca nucleu prim, generator, cu circumstanțele externe; chipul pe care îl capătă acest dialog; «a avea stil» nu înseamnă a-l adopta (s.n. - O.G.), ci a accede
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
perdante. Raționamentul a fost unul simplu: (1) dacă nu este posibil să fie păstrată totalitatea accepțiunilor și a tipologiilor stilistice prin care poate fi realizată o autentică unitate sintetică (dată fiind acumularea și diversificarea continuă a mijloacelor, tehnicilor, tipurilor de expresie, spunându-și cuvântul și nevoia de transformare, înaintare și noutate), iar (2) din toată această totalitate opțiunea pentru stilul personal (date fiind dezideratele umanismului iluminist) este una dintre cele mai slabe și ineficiente (din punctul de vedere al teoriei retorice
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]