5,276 matches
-
afinitatea și pasiunea pentru artele vizuale, deși pregătirea profesională de bază e în alte domenii. . Frumusețea detaliilor în lucrările Iolandei Brandes din Iași, inginer chimist Cu o evidentă predilecție pentru texturile decorative, pentru grafică îmbinată natural cu cromatica vie și expresiva, pictoriță ne dezvăluie frumusețea detalilor, expresivitatea amănuntelor pe care nu le observăm în mod obișnuit, dar care ne fac viața mai picantă. Tema maternității, a familiei că celula de bază a societății, feminitatea și sfidarea unor convenții, textura încărcată de
EXPOZIŢIE DE ARTĂ PLASTICĂ LA HAIFA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364217_a_365546]
-
asortat cu bijuterii fine. Părul grizonat, îi încadra chipul. Ochii captau atenția, albastru limpede. O privea fix: "..e cea mai bună alegere făcută.." Ava îmbrăcase o rochie bleumarin cu alb, strâmta pe talia subțire. Nu era prea înaltă dar față expresiva și uitătura curajoasă erau calitățile de bază ale ei. Părul des îi atingea umerii. "O țipă imprevizibilă, aceasta reportera, un pitbull al meseriei sale ". Madame zâmbi ușor în colțul gurii: - Ai fi făcut carieră pe vremea mea. - N-am stofă
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
dedicat mamei sale, atâta doar că, spre deosebire de primele sale cărți - Meditații și cuvinte, respectiv Doruri albe - în care trecea priveliștea universală prin ochii mamei sale, acesta pune în lumină o creatoare deja maturizată, chiar dacă își deschide sufletul la fel de liniștită și expresivă (ori cu atât mai mult dat fiind experiența acumulată în timp), care își permite să treacă prin ochii săi, prin simțirea proprie, priveliștea largă a lumii și a simțirii umane. Spațiul și timpul în care autoarea trăiește și se manifestă
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
gândim că acest cuvânt este urât, sau celălat frumos, acesta este greoi... Croce spunea că poezia este o expresie și pentru faptul că un vers este o expresie și fiecare din părțile din care este alcătuit versul, fiecare cuvânt, este expresiv prin sine însuși. Poezia este întâlnirea cititorului cu cartea, lectura cărții, descoperirea cărții ca text și nu ca obiect. Există altă experiență estetică și anume momentul, destul de surprinzător, în care poetul concepe opera, în care el descoperă sau inventează opera
FIECARE LECTURĂ A UNEI CĂRŢI REÎNOIEŞTE TEXTUL ÎN IMAGINAŢIA NOASTRĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363228_a_364557]
-
XIX-lea caracteristică le este suflul olimpian al stilului neoclasic pe măsură ce avansăm în cuprinsul secolului al XX-lea limbajului plastic îi devine familiar nervul constructiv, supla arhitecturare a formelor robuste, alături de orientarea către simplitate și sugestie metaforică, în avantajul sintezei expresive. Tuturor mărturiilor artistice li se relevă specificitatea, statutul valoric, rezonanțele și corespondențele spirituale. Dincolo de obiectivitatea fixării în conștiința eternității a sentimentului de recunoștință și prețuire pe care urmașii l-au adus cu evlavie și puritate înaintașilor, cartea Profesorului Universitar dr.
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
obținând într-unul din ani premiul pentru poezie. Au urmat alți 15 ani, în care a fost absorbit de munca la club, în special la scrimă, care asigurau baza echipelor naționale. „Califului” psiholog îi sorbeau sfaturile „cadânele” talentate, inteligente și expresive din generația floretistelor de aur a Laurei Badea și Roxanei Scarlat (mult mai târziu a venit rândul spadasinelor fenomenului Ana Maria Brânză). Dacă l-aș fi știut poet i-aș fi mărturisit că lupta pe planșă între florete reprezintă chiar
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
produse în planul semantic, acestea fiind la rândul lor determinate de modificările suferite în planul desemnaților, adică al obiectelor designate, surprinse într-o ordine nouă, în raporturi inedited, ca rezultat al unei viziuni artistice proprii, creatoare. Aceasta face ca limbajul expresiv, mobilier simplu sau împodobire de sine (ornatus facilis sau ornatus difficilis), să funcționeze ca limbaj propriu al artei literare. Expresivitatea poetică, în ansamblul ei, este o categorie stilistică ce ține de structura din construcția artistică a operei literare, ce se
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
definesc individualitatea stilistică a unui scriitor sau a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata de valoare sub specie temporis, (timp specific) singura care poate conferi valorilor expresive suportul perenității artistice, garantat de felul receptării artei literare de către conștiința umană de-a lungul veacurilor. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 25 septembrie 2014 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
741 din 10 ianuarie 2013. Cartea mult apreciatului jurnalist Ivan Lungu, „Maimuțele de dincolo de amintiri”, este de fapt cartea unui scriitor de autentic talent. Autorul ne apare aici ca un bun povestitor, preferând, ca mai tot jurnalistul, genul scurt, dar expresiv, convingător, concludent. De fapt, cartea este un fel de jurnal după memorie, în care cele trei maimuțe-simbol pentru „nu aud, nu văd, nu spun nimic”, care-și făceau de cap în timpuri de dictatură, îl urmăresc pe autor, mereu, în
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
tăcere ceea ce ... Citește mai mult Cartea mult apreciatului jurnalist Ivan Lungu, „Maimuțele de dincolo de amintiri”, este de fapt cartea unui scriitor de autentic talent. Autorul ne apare aici ca un bun povestitor, preferând, ca mai tot jurnalistul, genul scurt, dar expresiv, convingător, concludent. De fapt, cartea este un fel de jurnal după memorie, în care cele trei maimuțe-simbol pentru „nu aud, nu văd, nu spun nimic”, care-și făceau de cap în timpuri de dictatură, îl urmăresc pe autor, mereu, în
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
Adrian Trifan scrie versuri ce se remarcă prin muzicalitatea unei prozodii îngrijite, vizând perfecțiuni de ordin formal aproape parnasiene, dar, mai ales, prin delicatețea și candoarea primară a gesticii poetice și prin naturalețea și sinceritatea discursului liric. În acest registru expresiv de o subliniată factură clasică, autorul cultivă cu predilecție o poezie de inspirație erotică de o puritate a trăirilor și de o delicatețe de-a dreptul petrarchistă, de o constantă, mistuitoare, nobilă venerație a ființei iubite: „Te păstrez în inima
DELICATEŢE, CANDOARE, SINCERITATE, DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367986_a_369315]
-
mod frecvent apel, la elemente proprii esteticii „minimaliste” a poeziei postmoderniste, la un registru ușor parodic, de o studiată oralitate și un voit prozaism, discursul poetic fiind, nu de puține ori, potențat de accente umoristice și satirice rafinate, cu forță expresivă, ce amintesc, în multe privințe de sarcasmul corosiv, dinamitard, de aerul de bravadă, de nonconformism și violența pamfletară, contestatară, al valoroasei noastre poezii avangardiste. Se constituie toate acestea, credem noi, în semne certe, ale unei sensibile maturizări artistice, confirmată, între
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
Boileau în poemul L'art poétique-ne interzice să repetăm un cuvânt în cuprinsul unui sonet, cu excepția conjuncțiilor și a prepozițiilor. O altă cerință obligatorie a sonetului, de fapt sarea și piperul acestuia, este ca ultimul vers al poemului să potențeze expresiv materia discursului, să sintetizeze conținutul celorlalte 13 sau să-l contrazică. Altfel spus, „arhitectura sonetului se înalță pe fundamentul armoniei contrastelor”, după fericita formulare a Feliciei Giurgiu din eseul amintit. Lucian Blaga sublinia și el funcția de temelie a ultimului
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
lăuntrice, care prin temele de meditație se revoltă împotriva turbulențelor destinului generator de consecințe. Chiar dacă izvorăște dintr-o delicată nostalgie a depărtării, vocea naratoare nu se abate de la rigorile categoremelor ce determină organizarea compoziției unitare. Darurile scrisului, remarcabil prin autenticitate expresivă, sporesc tensiunea internă a discursului epic în care sunt armonizate cu măiestrie conexiuni reale între faptele de viață, grupate în perioade și ansambluri semnificative. Sprintena transparență stilistică introspectiv-confesivă investește fericit distribuția sensurile inedite a seriilor temporare de evenimente... Îndurătoare, Cătălin
IMPRESII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366871_a_368200]
-
de la om la om, prietenește și demn, elegant, atent...). Inutil să mai suliniem că aprecierile, părerile, relatările lui Ivan Lungu sunt corecte, cinstite, denotând bun gust și o cultură demnă de relevat. Evenimentele desenate în peniță au contururi clare și expresive! Un celebru gazetar britanic J. Mansfield, într-un excelent studiu despre ziariști și jurnalism, spunea: „Ca să prinzi din zbor adevărul, să-l recunoști pe moment și să-l notezi în câteva rânduri sigure, e nevoie de calități care decurg din
O NOUĂ CARTE DE IVAN LUNGU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367638_a_368967]
-
largi audiențe publice. Și iată-mă, intrând de pe litoralul telavivian, nu pe ușă, ci prin această fereastră... Frigul de-afară a fost întâmpinat cu căldură și ordine și plurivalența unor fascinante jocuri de culoare, de lumină și umbră, de forme expresive, încât totul te îndemna la tihnă și meditație, ca și la înfruntare și introspecție. Recunosc, artiști de genuri atât de diferite, vorbeau, prin creațiile lor, tot feluri de limbi. Nici nu știu cum de le puteam înțelege, dar nici nu le-nțelegeam
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
copleșeau, mă fascinau! Cu un alt mare maestru, Al. Husar, făceam „Estetică”. Și tot cu el - un curs special, despre Tudor Arghezi. Nu-l voi uita, nici pe el. Era mefistofelic. Da, chiar așa, cum arăta el, cu sprâncenele lui expresive, așa mi-l imaginam eu și pe cel cu care Faust făcuse Pactul. Intra (înalt, și-un pic adus din spate) în amfiteatru. Lua loc la catedra largă, își intindea mâinile pe tăblia ei, impreunându-le, și începea să vorbească uitându
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
a fi cea împărătească, este lumea obișnuită a satului, cu oameni gospodari, înstăriți, cu bune și cu rele, cu împliniri și ezitări. Pentru a se impune în pedepsirea celui rău, acel perturbator al liniștii satului, creatorul popular folosește ca mijloc expresiv, fabulosul. Autoritatea fabulosului este exprimată atât prin superlativul adjectivelor, a adverbelor folosite, cât și a uzitării imperfectului verbelor, ca timp fără limite, început și continuu neterminat, dar și a prezentului etern, în acțiunea narațiunii dar și în dialogul dintre personaje
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
primei și celei de a treia părți a spectacolului. Gesticulările, schimbul de parteneri, tranzițiile efectuate în cadrul grupului ne-au încântat privirile. A fost ca un film care se derula cu o nesfârșită eliberare de energie, pasiune pentru această minunată și expresivă artă. Nu la fel de încântătoare a fost partea a doua din spectacol în care dansatorii și dansatoarele au apărut goi. În acel moment mi-a venit în minte întrebarea: Goliciune umană sau și intelectuală? Goliciunea trupească știm că are o semnificație
2011 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367075_a_368404]
-
Plângerii, nici măcar misia purificatoare, izbăvitoare și tămăduitoare a Mântuitorului nostru. Nu mai vorbim de înjurăturile care sunt un fel de panoplie verbală din care zilnic, aproape fiecare din noi - într-un fel sau altul - ne servim copios, considerând aceste „instrumente expresive” drept delicatesuri. „Spuse” pentru a stârni hazul și a atrage , în nesfârșita noastră vanitate, aprecierile celor din jur. Asupra „scânteii de spirit” care, ne închipuim, că suntem fiecare, câteodată... Aghiasma, tămâia, lumânarea, clopotul, praporul, mucenicii, anafura și vinul sfințit, altarul
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
inimă si subconștientul brusc activat de clapele pianului au rămas de neexplicat încă, fiindcă numai din vis, așa cum apare Hamlet din ceață, mai puteam spera să mă trezesc, să revin curat la realitatea cotidiană. Și totuși, nu visam, oricât de expresiv doreau ochii mei întoarcerea pe scaunul de catifea. Și atunci m-am gândit că boala în sine l-a trezit pe David la viața eternă, că ultimul pas fusese făcut înainte de vreme, că Dumnezeu a creat dezordine pentru a dezvălui
ACASA UNIVERSUL NU ESTE SIMETRIC de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367100_a_368429]
-
este o clipă de viață, fiecare poem sau pagină scrisă - un timp dăruit inimii, tot așa dansul este poemul, pagina de viață transcrisă în mișcare, fiecare mișcare exprimând un gând sau un cuvânt, în limbajul său ascuns, dar atât de expresiv! Și fiecare înțelegând, în felul său, expresia dansului, imaginația celui care l-a creat. În sală a fost o liniște perfectă, în timpul celor 45 de minute în care s-a desfășurat dansul, fără pauză. După terminarea spectacolului, întorcându-ne spre
2011 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367114_a_368443]
-
romantic al florii albastre - „Cum sunt ochii ce-i iubesc,/ Ei cunosc dragostea noastră,/ Ce-mi dau sensul să trăiesc” - implică senzualitate, voluptate. Floarea reprezintă efemeritatea, delicatețea, în timp ce albastrul simbolizează infinitul cosmic, aspirația. Cu o astfel de reprezentare estetică senină, expresivă și spontană, Ilie Marinescu găsește de asemenea, prilejul de a medita asupra condiției omului în general și în speță, asupra propriei condiții. Omul este trecător, de aceea poetul se întreabă: „Cine sunt eu? Eu sunt un nimeni,/ Îti pasă ție
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
adînc și-nfloare; Calul hohotă), poliptoton (Cu argint viu argintată; Nimeni pe nimeni la nimica nu cheamă), singular particularizat - singular de restrânsă circulație (margină; genună; soarte; neauă; steauă), plural tămâiat de vechime (fîntîne; dumbrave; grădine; misteruri; stînce; văi adînce). Proteza (soluție expresivă tot De din alt timp venind [...]) este mai puțin exploatată de poet, dar nu inexistentă (aridică; alăută). Ignorarea conveniențelor morfologice actuale produce și ea un paradox. În mod normal, eludarea regulilor generează haos. Dar, în cazul poeziei lui Teofil Răchițeanu
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
profesor asociat. Autoarea este membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră a Academy of American Poets. „Viața pe fugă”, romanul acestui sfârșit de mileniu „Fuga prin viață sau „Viața pe fugă” este unul din cele mai insolite și mai expresive romane din întregul spectru epic românesc contemporan. Marile evenimente ale acestui roman sunt cu precădere sufletești, filozofice, existențiale. „Viața pe fugă” este romanul acestui sfârșit de mileniu”, spune Ion Țugui. La fel ca și în “Platonia”, Mirela Roznoveanu se dovedește
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]