5,877 matches
-
Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului că albia Bahluiului este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile lor coboară de la 400-380 m în rama Culmii Holmului, spre 300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au scos în evidență trepte aluvionare îngropate sub glacisul care parazitează țâțâna terasei de 20-30 m, cu orizonturi de nisipuri și pietrișuri, formate din gresii, cuarțite, marne dure, întâlnite și astăzi în cornișa de pe flancul vestic al Dealului Cireșului, la extremitatea nordică a Dealului Baban și Dealului lui Baltă precum și în Dealul Hatiei (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). T4-Terasa de 60-70 m altitudine relativă este una dintre cele mai extinse și mai bine individualizată. Ea este prezentă în partea centrală a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cauciuc, se aspiră lichidul de cercetat până la umplerea balonașului U și se ajusteaă nivelul în dreptul reperului superior (a). Se lasă lichidul să se scurgă între cele două nivele și se determină numărul de picături care se formează și cad la extremitatea inferioară a capilarului: picătura formată inițial își mărește volumul până la desprinderea acestuia de vârful tubului (figura 35). In acest caz tensiunea superficială (γ) va fi dată de relația (175): m g V gF F r r ργ ⋅ ⋅ ∆ ⋅= ⋅ = ⋅ (175) în care
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
vine în primăvara lui 1994, la 4 ani și jumătate. Avea 13 kg și 95 cm înălțime, șaten ochi căprui, cu tegumentele și cu mucoasele palide, pe buze avea un lizereu albicios parcă ar fi băut lapte bătut. Călduros, cu extremitățile calde, nu suportă căldura (soba de la țară), lent psihic, iritabil dar foarte afectuos cu mama sa. Are un somn superficial cu coșmare. Visează animale mari, căini, oameni mascați. Se trezește speriat din somn, îi place să se joace singur, nu
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
incizia este extinsă la torace și acesta este deschis în spațiul 6 intercostal stâng prin incizie antero laterală stângă. Dacă tumora este rezecabilă și la explorarea toracică, este secționat și rebordul costal, cu rezecția unui segment de 1-2 cm din extremitățile costale pentru a ușura repararea diafragmului la sfârșitul operației. Diafragmul este incizat radial, vasele pericardofrenice sunt ligaturate prin sutură, cu păstrarea lungă a capetelor care vor servi ca depărtător prin ușoară tracțiune (figura 21Ă. O altă alternativă o constituie incizia
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
caracterizează toate pe păstor ca pe un centru nodal al compoziției. În corpul uman există o ambiguitate în raportul dintre trunchi și membre. Volumul torsului poate fi privit ca bază și agent central al acțiunii, trimițându-și impulsurile executorii către extremități. Aceasta reprezintă versiunea centrifugală a dinamicii corpului. În schimb, din punct de vedere centripet, capul fiind centrul gândirii și controlului, este cel care pare că transmite corpului propria decizie. Tot astfel și mâinile pot iniția mișcările brațelor. Muzeele regale de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
esențiali: *număr de vagoane, de rame, de trenuri pentru care se face calculul; *tip de trafic (servicii regulate, suplimentare, speciale); *relații; *itinerarii; *cheltuieli de vânzare, sistem de distribuire; *tip de tren; *manevre și operațiuni la post fix, în gările de la extremități, ca și pe parcurs; *personalul de bord; *prestații oferite în tren; *condiții speciale proprii traficului internațional. 8. 2. Baza de calcul a costurilor (nivel 0) în calculul costurilor transportului de călători trebuie să facem distincție între serviciile regulate și serviciile
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
1, 5]. Structura terțiară a proteinei prezintă 12 α helixuri și 2 β-sheet care formează un buzunar central de cuplare cu ligandul [6]. Specificitatea cuplării cu ligandul este mediată de două tipuri de legături, fie legături de hidrogen (la nivelul extremităților), fie legături van der Waals (la nivelul regiunii centrale) [3]. Structura genei și proteinei receptorului androgenic În absența ligandului, receptorul androgenic face parte dintr-un complex proteic citoplasmatic, care conține o serie de proteine de șoc termic (cum ar fi
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
lipsă de răspuns la stimuli dureroși. Uneori, coma este Însoțită de convulsii (+ ROT hiperreflective, trismus) Midriază (rar mioză). Reflexe fotomotorii conservate. 3) Tulburări cardiovasculare (În general la doze peste 15-30 g): Hipotensiune arterială. Tahicardie. Semne periferice de șoc : cianoză, răcirea extremitĂȚilor, oligoanurie (rar E.P.A.). 4) Tulburări respiratorii: Deprimarea respirației (acțiune centrală): diminuarea amplitudinii și frecvenței respirațiilor - mai puțin intensă comparativ cu intoxicația barbiturică. 5) Hipotermie. Confirmarea paraclinică Detecția calitativă sau cantitativă a benzodiazepinelor În ser și urină - importantă pentru diagnosticul
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
sau anturaj. Descoperirea ambalajelor goale de medicament. Sindromul anticolinergic precoce (predomină În intoxicațiile minore): Facies vultuos, uscăciunea gurii. Midriază bilaterală slab reactivă. Tahicardie sinusală. Hipertermie. 67 Glob vezical. Scăderea motilității digestive. Encefalopatie anticolinergică (agitație, vorbire nesigură, sacadată, tremurături fine ale extremităților, delir, halucinații). Tulburări de conștienȚĂ și neuromotorii (predomină În intoxicațiile majore): Agitație inițială, apoi letargie, delir, halucinații. Mioclonii. Convulsii (10-25% din intoxicații) până la status epilepticus (mai ales la maprotilină) Sindrom piramidal (hipertonie, ROT exagerate, Babinski pozitiv) Comă (de obicei cu
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
superioară prin sindrom Mallory Weiss, ulcer hemoragic sau gastrită hemoragică; • Digestive: pancreatită acută; • Pulmonare: insuficiență respiratorie acută de cauză centrală, pneumonii de aspirație (ca urmare a aspirării vărsăturilor) sindrom Mendelson, pneumonii bacteriene sau bronhopneumonii; • Traumatice: traumatisme cranio-cerebrale, faciale, toracice, ale extremităților. Tratament Stabilizarea pacientului În caz de aritmii, colaps, deprimare respiratorie sau hipoglicemie: • administrarea de ser glucozat intravenos 10% În caz de hipoglicemie; • umplere volemică prin administrare de ser fiziologic 1000 ml, la care se pot adăuga amine vasopresoare ( dopamină 2
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
în primă instanță, câteva familii de cuvinte create pe radicalul *perși născute în nemijlocită legătură cu marele semantism al deplasării maritime. Iată, mai întâi, grupul care dezvoltă un semantism al limitei. Substantivul peras (hom.: peirar, posthom.: peiras) înseamnă „capăt“, „limită“, „extremitate“; verbele denominative sunt peratoo, „a limita“, la pasiv (peratoomai) însemnând, desigur, „a lua sfârșit“, „a se termina“, și peraino, „a împlini, a duce la capăt“ (la pasiv „a fi împlinit, limitat“). În cele ce urmează ne vom opri pe larg
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
1”>Ibid., p. 43.</ref>, apare ca limita ultimă, despărțitoare a ființei de neființă. Aceeași imagine, suportând modificări doar la nivelul unor detalii de imaginație, este prezentă și la Hesiod<ref id=”2”>Theog. 738 și 809.</ref> „Sursele și extremitățile tuturor elementelor“ (panton pegai kai peirata) - deci ale pământului, Tartarului, mării și cerului - converg într-un unic punct, dincolo de care se deschide „prăpastia imensă“ (chasma mega), imaginea poetică a vidului sau a neființei, care nu poate fi străbătută nicicum, de vreme ce
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
înțelegem determinarea lui peras ca sfârșit - care stăruie în toate nuanțele termenului și în toate contextele în care acesta este prezent - indiferent de faptul că este vorba de sfârșit ca opus începutului, de sfârșit ca împlinire, de sfârșit în spațiu (extremitate), de sfârșit în timp sau de sfârșit ca punctul suprem la care poate ajunge o activitate (culme, perfecțiune). Acestea sunt cele patru linii semantice ale radicalului *perpe care le reținem pentru analiza noastră. Este și limita aici (peras), și parcursul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
forma proliferativă, vegetativă; chistul tisular (bradizoid), rezultant al ciclului asexuat al parazitului; și oochistul, care provine din ciclul sexuat și conduce la formarea sporozoizilor. Endozoidul, ce reprezintă forma invazivă a Toxoplasmei gondii, este ovoid, piriform sau semilunar, asimetric, cu o extremitate mai ascuțită și una mai rotunjită, de dimensiuni 5-8 µ în lungime și 5—6 µ lățime. El necesită obligatoriu un habitat intracelular și este forma cea mai sensibilă, nerezistând disecării, înghețării sau expunerii la acțiunea acidă a sucului gastric
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
toxoplasmozei congenitale și poate exista fie compensată, fie necesitând executarea unui șunt, în perioada perinatală sau tardiv. Convulsiile motorii focale sunt de tip grand mal sau petit mal, opistotonus și fasciculații musculare. Afectarea spinală sau bulbară se manifestă prin paralizia extremităților, dificultăți la deglutiție și respirație. Microcefalia reflectă de obicei afectare cerebrală severă, fiind citate și cazuri care, datorită tratamentului bine condus, par a se dezvolta normal în primii ani de viață. La cel puțin 1/3 dintre copiii cu toxoplasmoză
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
prin imagine, fie ca pe un element care a pătruns de curând în compoziție și urmează să alunece fie pe o direcție oblică trecând prin pătratele 5 și 7. Mai puțin interesant vizual și grafic este pătratul 6 situat în extremitatea mediană dreaptă a imaginii, cu o amplasare echivocă. Fie așteptăm să părăsească imaginea prin dreapta, fie să coboare vertical prin pătratul 9, sau să dispară oblic prin pătratul 8. Ultimul pătrat, situat în partea dreaptă de jos a compoziției, este
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
creștere a debitului (dacă volemia este corectată) și a frecvenței cardiace. Dacă pacientul nu este capabil să-și crească debitul cardiac, presiunea arterială se prăbușește, conducând la constituirea unei stări de șoc. Pot apare clasic două sindroame: unul caracterizat de extremități calde și un puls amplu definind un status hiperkinetic și altul caracterizat de extremități palide, reci, cu puls slab, apărut de obicei în faza terminală a stărilor septice grave. Deși debitul cardiac este normal sau crescut în șocul septic, fracția
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
este capabil să-și crească debitul cardiac, presiunea arterială se prăbușește, conducând la constituirea unei stări de șoc. Pot apare clasic două sindroame: unul caracterizat de extremități calde și un puls amplu definind un status hiperkinetic și altul caracterizat de extremități palide, reci, cu puls slab, apărut de obicei în faza terminală a stărilor septice grave. Deși debitul cardiac este normal sau crescut în șocul septic, fracția de ejecție ventriculară este redusă, iar volumul telediastolic este crescut atât pentru ventriculul stâng
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
Elementele care atestă disfuncția sau insuficiența viscerală constau dintrun ansamblu de manifestări funcționale sau viscerale variabile ca număr și intensitate: a. Manifestări cardio-vasculare: Conform celor arătate mai sus, sunt posibile 2 situații: constatarea unui sindrom hiperkinetic, cu tahicardie, puls amplu, extremități calde (situația favorabilă) sau instalarea unui sindrom hipokinetic, cu puls slab, extremități reci, palide (de obicei faza terminală a stărilor septice grave). Explorarea cea mai fidelă este echografia cardiacă, ce demonstrează reducerea fracției de ejecție și dilatarea ambilor ventriculi. Monitorizarea
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
funcționale sau viscerale variabile ca număr și intensitate: a. Manifestări cardio-vasculare: Conform celor arătate mai sus, sunt posibile 2 situații: constatarea unui sindrom hiperkinetic, cu tahicardie, puls amplu, extremități calde (situația favorabilă) sau instalarea unui sindrom hipokinetic, cu puls slab, extremități reci, palide (de obicei faza terminală a stărilor septice grave). Explorarea cea mai fidelă este echografia cardiacă, ce demonstrează reducerea fracției de ejecție și dilatarea ambilor ventriculi. Monitorizarea tahicardiei este importantă, căci normalizarea ei rapidă (în 24 ore) indică un
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
socială.Kelly afirma că fiecare dintre noi își elaborează un set de constructe personale pe care le utilizează pentru a înțelege lumea. Aceste constructe sunt bipolare. Deși constructul propriu-zis este bipolar, orice persoană poate fi plasată undeva, între cele două extremități, dacă nu se află la extremități. 3.3. Dezvoltarea personalității de-a lungul vieții În acest subcapitol vom examina interacțiunea forțelor care formează personalitatea individului în cursul vieții referindu-ne în mod special la adolescență( deoarece lucrarea de față studiază
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
noi își elaborează un set de constructe personale pe care le utilizează pentru a înțelege lumea. Aceste constructe sunt bipolare. Deși constructul propriu-zis este bipolar, orice persoană poate fi plasată undeva, între cele două extremități, dacă nu se află la extremități. 3.3. Dezvoltarea personalității de-a lungul vieții În acest subcapitol vom examina interacțiunea forțelor care formează personalitatea individului în cursul vieții referindu-ne în mod special la adolescență( deoarece lucrarea de față studiază personalitatea adolescentului). Copilăria: formarea personalității Diferențele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
exteriorizată. Există semne generale comune tuturor hemoragiilor și semne locale specifice fiecărui tip de hemoragie: a. semnele generale, pot lipsi în hemoragiile mici, dar sunt brutale în hemoragiile mijlocii și mari; ele sunt reprezentate de: paloarea mucoaselor și tegumentelor, răcirea extremităților, respirația rapidă și superficială (polipnee), agitație sau obnubilare, sete intensă, tendință la lipotimie și chiar sincopă, puls mic, filiform, tahicardic, hipotensiune arterială, cu pensarea diferențialei, tendință la colaps sau chiar colaps instalat, oligurie, icter: sincopa, pierderea bruscă și de scurtă
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
parțial sau total de organ (splină, rinichi). În hemoragiile cu punctele de plecare în leziuni ale vaselor mari se utilizează: sutura parietală vasculară simplă sau cu patch (venos sau sintetic), sutura vasculară terminoterminală, atunci când pierderea de substanță vasculară permite apropierea extremităților, grefa vasculară cu venă sau material sintetic (reprezintă o interpoziție de proteză venoasă sau sintetică între două capete vasculare; ca material venos se folosește cel mai frecvent safena internă dar și alte vene mari cum ar fi iliaca sau femurala
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]