3,552 matches
-
4 mai 1949, la deschiderea celei de-a doua serii a cursurilor de îndrumare misionară la Institutul teologic din București, rectorul N. Nicolaescu recunoștea că prima serie a cursurilor a fost întâmpinată de o parte a preoților cu „apăsătoare nedumeriri, ezitări și prejudecăți teologice și mai ales politice“, datorate unei mentalități formate și educate la școala unor instituții teologice • Ibidem, p. 18-19. • Ibidem, p. 20. • Ibidem, p. 29. aflate sub îndrumarea și conducerea unui regim politic care deturnase pastorația de la adevărata
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rânduri să se disocieze de linia politică a lui Iuliu Maniu și să înființeze un partid „de opoziție constructivă“, dispus să sprijine politica promovată de guvernul Petru Groza. Sciziunea a fost amânată vreme de câteva luni, până în ianuarie 1946, din cauza ezitărilor lui Lupu, când partidul său, intitulat Țărănesc Democrat, a fost înregistrat 135. În legătură cu desprinderea doctorului Lupu din formația condusă de Iuliu Maniu, Direcția Generală a Poliției oferă informații detaliate într-o notă din 21 februarie 1946. Nota relatează că, în urma
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ar putea și s-ar cere a se scrie o carte cât de mare și de amănunțită despre Basarabia și totuși ea ar fi încă neîndestulătoare“32. O asemenea cunoaștere ar putea conduce la depășirea poziției de „rezervă“ și de „ezitare“. „Veți pricepe numai atuncea câtă iubire trebuie să revărsați asupra Basarabiei. Numai de ați avea-o! Căci lumea românească e cam prea deprinsă a se îndestula în «chestiile patriotice» cu gesturi indignate, cu iubirea trâmbițată de neam, cu ura cotropitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nimicind poate chiar și individualitatea noastră etnică“ („Viața Românească“, vol. XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 149-150). • Miscellanea, Pe placul amândurora, în „Viața Românească“, vol. XXXIX, nr. 9-12, 1915, p. 296. prevăzut înainte de căderea țarismului. Chiar dacă mai persistau unele îndoieli și ezitări, chiar dacă clarificarea unor obiective s-a realizat pe parcurs, în strânsă legătură cu mersul războiului și al situației din capitala Rusiei, procesul declanșat nu mai putea fi oprit. După revoluția rusă din februarie s-a dezvoltat o mișcare autonomistă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
De fapt, contradicțiile sunt întrucâtva veridice, dar societățile, asemenea eroului mitic, încearcă să le uite28 sau, în cel mai rău caz, să și le explice 29, printr-un model logic care să depășească dialectica reciprocităților și excluderilor 30. De unde și ezitările discursului despre om: pe de o parte, o tendință care se întemeiază pe adevărul empiric a cărui geneză în natură și în istorie el o descrie; este o analiză de tip pozitivist în care adevărul obiectului palpabil prescrie și adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mizează pe o formulă narativă nepotrivită, din care derivă și lipsa lui de autenticitate: trilogia este monologul personajului principal, Lae Cordovan, care își rememorează o parte a vieții, începând cu întoarcerea din război și terminând cu înscrierea, după o lungă ezitare, în gospodăria agricolă colectivă. Situându-se în linia realismului tradițional, romanul își ia ca model creațiile lui Liviu Rebreanu, de care vrea să se apropie prin unele detalii ale conflictului și prin tipologie. Saga Cordovanilor este de fapt o rescriere
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
și pe propria persoană, și vă voi descrie procedura respectivă. Totuși, pentru a Învăța procesul este bine să aveți un partener. Nu am cuvinte să evidențiez suficient de bine cît de important este să lăsați la o parte timiditatea și ezitarea În ceea ce privește implicarea unei alte persoane În procesul de Învățare. Indiferent dacă este vroba de o persoană apropiată sau de o cunoștință oarecare, această experiența este una de Învățare pentru amîndoi. De multe ori atingem o persoană din afecțiune, pentru a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Integralismul și în Știința literaturii apar după ce autorul lor atinge maturitatea, temeliile și bolțile sistemului sunt construite în același timp. Este evident, atunci, că, prevăzută cu armături atât de sigure, critica d-lui Dragomirescu nu poate lăsa nici un loc îndoielii, ezitării sau amânării. Judecățile sale sunt categorice. Învinuirea de dogmatism este aceea pe care d-l Dragomirescu a primit-o nu numai cu inima ușoară, dar și cu o vădită satisfacție. Căci într-o epocă în care relativismul istorist și psihologist
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
la Cartagina, Augustin nu s-a hotărât să le respingă imediat. La problema pelagianismului în general ne-am referit în paginile ???-???. Doctrinele lui Pelagius au fost însă răspândite imediat de Celestius, prietenul și discipolul său, care a început fără nici o ezitare să repună în discuție semnificația botezului și, mai ales, să nege necesitatea acestuia pentru copii: ei, într-adevăr, nu erau atinși de nici un păcat, dat fiind că nu erau afectați de cel originar (botezul, așadar, potrivit lui Celestius, era celebrat din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
constat într-un rezumat relativ lung al cărții sale abia încheiate. După cât timp s-a întors în patrie Facundus nu se știe. După ce în 553 conciliul reunit la Constantinopol a anatemizat doctrina celor Trei Capitole, iar papa Vigilius după unele ezitări, a acceptat poziția conciliului, Facundus, împreună cu majoritatea episcopilor africani, s-a separat de comunitatea episcopilor orientali și de papa și, ca să justifice această atitudine, a scris alte două tratate. Adresându-se unui „scolastic” necunoscut pe nume Mocianus, care comparase această
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Chiril, însă propune renunțarea la anatematisme și întoarcerea la temeiurile existente în „vechea legislație a Sfinților Părinți”, în primul rând la Crezul de la Niceea. Puțin importante din punct de vedere literar, aceste scrieri sunt o dovadă a frământărilor și a ezitărilor specifice, în contextul crizei nestoriene, unui episcop apropiat din punct de vedere doctrinal de Chiril, însă destul de rezervat în privința metodelor și a intransigenței acestuia. Bibliografie. Scrisorile în ACO I, 4, pp. 85-86; I, 1, 7, pp. 146-147 (către Alexandru); I
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Efes, semnate în primul rând de Ioan. 4. Firmus din Cezareea E suficientă o scurtă prezentare a acestui episcop din Cezareea (în Capadocia) care, în ciuda tentativelor lui Ioan de a-l face să adere la cauza lui, a trecut fără ezitare de partea lui Chiril și a semnat la Efes condamnarea lui Chiril; a fost unul din cei opt reprezentanți ai partidei chiriliene pe care Teodosius al II-lea i-a trimis de la Efes la Calcedon pentru a discuta chestiunile dogmatice
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tipar un volum ce selectează o parte din lucrările mai vechi, la care se adaugă noile contribuții, dar acesta va fi editat postum: Studii de istorie literară (1970). Lucrările elaborate în anii studenției relevă o temeinică pregătire științifică, dar și ezitarea între filologie și istorie literară; ulterior, H. optează pentru cea din urmă. Într-un articol din 1906 asupra unei cărți a lui Gh. Alexici, el punctează just problemele istoriei literaturii române, amintind în treacăt și discuțiile privitoare la principiile și
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
picioarele”) la elaborarea unor structuri asociative alternative (politice, de comunicare precum presă exilului, editurile, grupurile informale gen „Păltiniș”, „Târgoviște” etc.). Fiind o sursă de legitimitate după discreditarea regimului advers, exilul e caracterizat prin clarviziunea inițială (profeție politică) și consecventă, opuse ezitărilor, compromisurilor, colaborărilor. Din aceste motive, apartenența „autentică” la exil, Înțeles că instanța de consacrare, face obiectul eternelor dispute Între exilați. Disidenta În schimb, asociată sau nu exilului, presupune ruptură față de o credință inițial Împărtășită, religioasă sau revoluționară. Termenul s-a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
găsim fericirea, liniștea și binele din grația străinului dușman”) și, citând o aserțiune a lui Petru Rareș, prevestește înfăptuirea idealului național: „Vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât.” După deschiderea Universității din Cluj savantul răspunde fără ezitare solicitării de a ține cursuri, dar refuză indemnizația pentru deplasare. În 1923 el dăruiește unei fundații pe care o inițiază, casa, întreaga bibliotecă și toate manuscrisele, spre a sta, după moartea lui, la dispoziția studenților. Înainte de primul război mai donase
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
nouă”. Prima plachetă, Întoarcerea lui Făt Frumos, îi apare în 1969, fiind urmată de alte cinci. Postum, îi sunt editate culegerea de versuri Obsesii (1983) și volumul Singurătatea eternului (1998), cuprinzând extrase de jurnal. Poezia scrisă de R. este expresia ezitării unei conștiințe ce se raportează la două tipuri de lume diametral opuse. Primul pornește de la tradiția românească, celălalt reflectă un spirit al timpului postbelic, încătușat în dogme și rigori ideologice, față de care scriitorul are o atitudine nu o dată obedientă. Unele
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
relații de continuitate cu lirica interbelică și familii de spirite - poeți ai realului, poeți ai „expresiei”, telurici sau uranici, ironici și alexandrini etc.), ca și înțelegerea criticii în simbioză fertilă cu istoria literară. Comentariul, de bun-simț, nu e lipsit de ezitări și de clișee didactice. Treptat, aceste scăderi își vor diminua ponderea, o dimensiune didactică persistând totuși, în ceea ce are aceasta superior: spiritul de ordine, claritatea și rigoarea. Evoluția se vede limpede în Parte din întreg (I-II, 1994-1999), lucrare consacrată
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
astfel ura tinerilor membri ai unei formații teroriste de extrema dreaptă. Situația din Ion se repetă în cu totul alt mediu (protipendada bucureșteană, cercurile industriale și gazetărești), iar foamea țărănească de pământ devine arivism social feroce. Deși romanul suferă de pe urma ezitărilor autorului între obiectivul inițial (critica politicianismului ca rău funest și justificarea dictaturii regale), Gorila izbutește să scoată la iveală un personaj interesant și să dezvăluie, chiar dacă palid, efectele fanatismului extremist asupra sentimentelor personale. R. și-a încheiat cariera literară cu
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
față de influențele, sugestiile din exterior. Ursula Șchiopu (1984), într-un studiu longitudinal pe elevi din clasele a V-a, a VII-a, a IX-a și a XI-a, a evidențiat o semnificativă creștere, o dată cu vârsta, a elementelor de abținere, ezitare și îndoială în procesele de sugestibilitate. Disociind între o sugestibilitate de fond, nespecifică (probabil genetică), și una latentă (impregnată de structuri critice), autoarea constată o continuă diminuare pe axa vârstei a primei forme și o permanentă sporire a celei de-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diferite, marele preot Bubasta și faraonul Amenhotep caută să-și apropie dragostea frumoasei preotese Ti, ființă fragilă, din familia celor care cred în puritatea sentimentului. Personajele parcurg cu emoție și cu participare drumul ce desparte efemerul de etern, cunoscând tensiunea ezitărilor, a întrebărilor aparent fără răspuns, gustul abandonului și al clipei de fericire. Bubasta, un Iago al Egiptului antic, va triumfa, împingându-l pe Amenhotep în viciu și ruină morală, în vreme ce Ti, dezamăgită în dragostea sa, se va sinucide. Dincolo de aparenta
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
îi aducă pieirea. Țara, adică răzeșimea și mica boierime, sprijină însă cu însuflețire politica domnului. Pusă în fața alternativei plata îndoită a haraciului sau lupta cu o împărăție imensă, țara - chemată să ratifice hotărârea sfatului și a divanului - se rostește, fără ezitare, pentru război. Ce caracterizează toate actele și gândurile aprigului voievod și le încadrează într-un nimb de măreție e credința nestrămutată în biruința cauzei căreia și-a consacrat existența. Aflat pe câmpul de luptă, socotește războiul ca și câștigat, trăind
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
narative se multiplică exagerat, povestirile intime ale Daitei, Arielei și ale tatălui Arielei nu își găsesc o structură fericită de dispunere (luate separat sunt captivante, dar în ansamblu se dovedesc dezordonate, sincopând prin dezarticulare lectura). Scriitoarea nu își maschează nici ezitările stilistice, nici ambițiile. În fond, este urmărită folosirea unei tehnici cât mai moderne (polifonice), doar că se încearcă prea mult (cartea tinde să fie deopotrivă roman de dragoste, autobiografie, descriere a vieții „Tatălui”, jurnal și frescă), obținându-se prea puțin
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
în mărunte interese individuale, grupul ieșind întărit, compact, unit tocmai prin însumarea unor formule de fericire personală. Lazarus va parcurge drumul în direcția opusă: de la certitudinea plată și lucrativă la misterul adânc, insondabil, de la siguranța de sine a înșelătorului la ezitările și tulburările căutătorului unui ideal. Cu Arca bunei speranțe, piesa cu cel mai mare succes de public dintre cele scrise de S., se intră pe terenul predilect al autorului, în însăși formula sa dramaturgică: actualizare a unor motive biblice, mitologice
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Declarație după război), volumul conține un număr de poeme cu titluri semiironice, voit prozaice (Poem de dragoste cum o fi, Nici o viziune ca lumea), și este, în ansamblu, construit într-o manieră demitizantă. Eul liric este circumspect, șovăitor, cu destule ezitări în fața haoticei lumi înconjurătoare și cu o doză de ironie sănătoasă ce filtrează cuvintele și temele mari, reținând numai partea lor de adevăr existențial. „Temele mari nu s-au îmbătat / din cauza mea nici măcar o singură dată”, „Fără un dram de
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
a hotărît să le respingă imediat. La problema pelagianismului în general ne-am referit în vol. II, t. 1, pp. 350-352. Doctrinele lui Pelagius au fost însă răspîndite imediat de Celestius, tovarășul și discipolul său, care a început fără nici o ezitare să repună în discuție semnificația botezului și, mai ales, să nege necesitatea acestuia în cazul copiilor: ei nu erau atinși de nici un păcat, dat fiind că nu erau afectați de cel originar (așadar, potrivit lui Celestius, botezul era celebrat din pură
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]