1,466 matches
-
cu câte o vorbă, cum se pricepea, mai mult ca să zică ceva. (Liviu Rebreanu, Răscoala) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: făgăduise și zarvă. 2. Explică rolul cratimei în secvența: nici fata nare, nici el. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul noapte. 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 5. Precizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului dramatic studiat se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje. Sugestii de rezolvare - Varianta 1 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: făgăduise - promisese; zarvă - agitație, gălăgie 2. În secvența nici fata nare, nici el, cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte, suprimarea unei silabe și elidarea vocalei „u“. 3. [noapte de noapte, zi și noapte, din zori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fapte și cu cuvântul în cele mai bune condiții". "Oare te înțeleg bine?", am zis eu. Mi se pare că te referi la știința politicii și promiți să faci din oameni buni cetățeni". Acesta este însuși lucrul pe care îl făgăduiesc, Socrate", zise el". (Platon, Protagoras, 1974, 318e-319a) Protagoras considera că astfel de discipline "ruinează tineretul", deoarece oferă acestuia o tehnică, dar nu le pune la dispoziție și o etică, un set de principii, valori și deprinderi care să-i ajute
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
alianța de pe Sinai); Ex 32,9-14 (după vițelul de aur); Ex 33,1-4 (promisiunea țării); Ex 34,10 ș.u. (clauzele alianței); Num 11,12 (lamentările din pustiu); Num 14,16.23 (pedeapsa de a nu mai intra în țara făgăduită pentru cei care nu ascultă de porunci); Num 21,33-35 (text paralel cu Dt 3,1-17). În aceeași categorie de texte intră și Decalogul, inserat, cu unele diferențe, în două locuri: în Ex 20,1-17, unde nu are legătură cu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Cerna, el însuși poet, intuia valori străbătătoare ale timpului: "Băiatul dumitale e un talent remarcabil [...]. Trecutul nostru tot înviat în cîteva rînduri! O parte din puternicul d-tale talent a trecut în odrasla d-tale, luînd o formă proprie și făgăduind flori, care nu se scutură niciodată." Chiar dacă Mateiu e considerat un artist fără antecesori și fără urmași, martor, actor și regizor în propriile-i narațiuni, geneza și esența talentului său nu se deosebesc de ale tatălui dar se manifestă în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unor cifre numite „cifre de basm” (sau cifre basmice; cifre fatidice; cifre magice, etc.); ex: trei feciori de împărat, trei zmeib cu trei palate, trei încercări de luptă, (peste) șapte mări și șapte țări; nouă frați, etc. Ritualul plecării: - se făgăduiește o răsplată pentru îndeplinirea unei porunci; - „concursul” (cu „premii”) pentru îndeplinirea unei misiuni; - momente (și trepte) de inițiere a novicilor; - amenințarea: „unde le stau picioarele le va sta și capul”; - călătoria are un aspect picanteresc (itinerariul trece pin diverse medii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a spiritualității românești. Iată cum descrie evenimentul unul dintre manualele interbelice pătrunse de naționalismul cel mai patetic: "Pentru ca să atragă mai ușor pe Români la catolicism, împăratul Leopold I le propune să primească numai unirea cu Papa; în schimb li se făgăduia egalitate în drepturi și privilegii cu celelalte națiuni. Era un târg rușinos de conștiințe, pe care voia să-l facă împăratul" (Constantinescu, 1928, p. 234). Un târg rușinos de conștiințe, pe care prelații ardeleni l-au acceptat. Doar că " Unirea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Aurel, văzând demnitatea cavalerului de a-și ceda soția, precum și durerea Dorigenei, renunță la dragostea sa: „Mai bine ne-mplinire vreau și chin,/ Decât iubirea voastră s-o dezbin./ Eu te dezleg, domniță, pe vecie/ De tot ce mi-ai făgăduit tu mie,/ și te dezleg de orice jurământ/ Ce mi te leagă pe acest pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai curată-n inimă soție/ Din câte știu că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în prima scrisoare din 4 februarie: ,,în privința banilor de la primar, astăzi în 4 februarie am fost la el acasă. Nu mi-a tăgăduit că sunt banii, dar mi-a afirmat că din eroare i-a considerat ca bani pentru incendiați, făgăduindu-mi că sâmbătă la 6 februarie sau duminică dimineața mi-i va trimite prin secretarul de la primărie.”. Ori antedatează scrisoarea (și „astăzi în 4 februarie” este pentru scrisoarea din 3 februarie) ori pe 3 februarie la ora 9 n-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
expedierea epistolei lui Mihai către matale a venit doctorul Isac aducând o scrisoare de la d-nul Maiorescu adresată lui, rugându-l s-o deie lui Mihai în mână. Doctorul a pretextat că scrisoarea adresată lui personal a uitat-o acasă, făgăduindu-mi că îmi va arăta-o mai pe urmă. Cătră Mihai scrie relativ la tipărirea ediției a 3-a a poeziilor lui, cerându-i și ce a mai scris nou să trimeată la tipar. De scrisoarea doctorului însă nu pot să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
februarie 1888, despre care este vorba: „...a venit doctorul Isac aducând o scrisoare de la d-nul Maiorescu adresată lui, rugându-l s-o deie lui Mihai în mână. Doctorul a pretextat că scrisoarea adresată lui personal a uitat-o acasă, făgăduindu-mi că îmi va arăta-o mai pe urmă. Cătră Mihai scrie relativ la tipărirea ediției a 3-a a poeziilor lui, cerându-i și ce a mai scris nou să trimeată la tipar. De scrisoarea doctorului însă nu pot să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
drepților de frica morții veșnice după cuvântul Sf. Ap. Pavel: „Și să izbăvească pe acela pe care frica morții îl ținea supus robiei în toată viața”. Până la Hristos, moartea inspira groază tuturor, deoarece nu venise izbăvirea din moarte, deși fusese făgăduită prin profeți. De aceea, toți drepții Vechiului Testament au fost ținuți în robia morții și numai după ce Hristos s-a pogorât la iad cu sufletul, îndată după moartea Sa, cei drepți, care au adormit întru nădejdea venirii lui Mesia, au
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
s-a făcut și o face într-un chip care trebuia să dea de gândit celor care adunaseră averi ca și el, dar și celor care îl urau. El oferă jumătate din averea sa săracilor, iar celor nedreptățiți de el, făgăduiește să le întoarcă împătrit pagubele suferite: „Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor, iar de am nedreptățit pe cineva cu ceva, întorc împătrit”. Este un canon pe care și l-a luat singur și l-a luat ca
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cugetului și recunoșterea neputinței și nevredniciei noastre. Din fericire, totuși, în bunătatea și iubirea Sa de oameni, Dumnezeu ne-a învrednicit de cinstea de a-i înălța rugăciuni, după ce ne-a făcut chip după asemănarea Sa, fii ai Tatălui ceresc, făgăduind și trimițându-ne Mântuitor pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos, care s-a întrupat ca om și a pătimit chinuri, batjocură și moarte pentru mântuirea noastră. El, Mântuitorul, ne-a luminat asupra drepturilor și datoriilor noastre de fii ai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mulțumim și cerem ajutorul lui Dumnezeu. Ea alungă ispitele, șterge păcatele, mijlocește mântuirea, atunci când izvorăște dintr-o credință puternică. Dumnezeu ne-a spus să-l chemăm la vreme de necaz și știm că „El ne ajută”, pentru că Dumnezeu ne-a făgăduit: „cere și ți se va da, bate și ți se va deschide”. Trebuie să ne rugăm cu timp și fără timp, pentru că numai rugăciunea învinge răul deznădejdii noastre și ne întărește puterea duhului în lupta cu păcatul. „Privegheați și vă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
timp în care Dumnezeu să nu împărățească sau că ar putea fi stabilit momentul în care începe împărăția Lui, de vreme ce ea a existat dintotdeauna și nu va înceta să existe? Cerem să vină împărăția cea pregătită nouă, cea făgăduită de Dumnezeu, dobândită cu patimile și cu sângele lui Hristos, cerem ca noi, cei ce îl slujim pe Hristos Domnul, să împărățim cândva, împreună cu Stăpânul nostru Hristos.” „Cererea noastră este dreaptă; cerem împărăția lui Dumnezeu, adică împărăția cerurilor, fiindcă există
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lipsi niciodată de hrana zilnică, după cum stă scris: „Domnul nu lasă să piară de foame sufletul celui drept”. Și iarăși: „Tânăr am fost și am îmbătrânit și n-am văzut pe cel drept părăsit, nici seminția lui cerând pâine”. Asemenea făgăduiește și Domnul: „Deci nu duceți grijă spunând: ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Căci după acestea se străduiesc neamurile; știe doar Tatăl vostru cel ceresc că aveți nevoie de ele. Căutați mai întâi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ori cu ce ne vom îmbrăca? Căci după acestea se străduiesc neamurile; știe doar Tatăl vostru cel ceresc că aveți nevoie de ele. Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă”. El făgăduiește celor ce caută împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui că toate celelalte li se vor adăuga, deoarece acestea fiind ale lui Dumnezeu, cel ce îl are pe Dumnezeu drept Tată nu va duce lipsă de nimic, decât dacă îl va
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cea trasă în jos de draci. Capul Tău pe care l-ai aplecat pe cruce să înalțe capul meu pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini pironite de necredincioși pe cruce să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta cea batjocorită cu pălmuiri și scuipări să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Sufletul Tău, pe care l-ai dat Tatălui când erai pe cruce, să mă povățuiască spre Tine prin harul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumbravă, I.C. 31 Antonovici, I.V. Balmuș, C. Dornescu, G. Pallad y, Octav Motaș, G. Tașcă, Iancu Mihăilescu. „Rostul ziarului - se spune în numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței sociale și controlor al vieții publice” el „nefăgăduind nimic altceva d ecât: credință și sacrificiu, muncă și cinste”. Ziarul se adresa îndeosebi preoților, învățătorilor, gospodarilor, oamenilor de dreptate, „cinstiți, harnici dar sătui de vorbe goale...” Apărea sub conducerea unui comitet, redacția și administrația în Bârlad, str. I.C. Brătianu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
locuitorilor printr-un vuiet nădușit ce se auzea de sub pământ, în urma răspândirii zgomotului despre această întâmplare o mulțime de curioși au vizitat locul în ruină, însuși dl prefect al districtului, încunoștiințat de subprefectul plășii respective, a vizitat comuna și a făgăduit multe ajutoare nenorociților localnici. ... Este cineva cuprins de jele uitându-se cum 150-200 ființe omenești, bărbați, femei și copii, șed prin colibe și pe sub corturi, cum vegetează pe lângă garduri zdrențuiți și muritori de foame, fără chiar pâine..." * George Cațafany, editorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
activitate înscris pe 232 manșetă. Redacția, în loc de articol de fond, publica un „Aris" în care menționa că „Vocea Tg. Ocnei cu acest număr este „în al treilea an al existenței sale" și chema cititorii să-i dea „tot concursul binevoitor, făgăduind că va urma aceeași cale ca și în trecut, observând și arătând orice măsură rea și aprobând pe cele bune." Ziarul apărea în patru pagini. Vocea Tg. Ocnei nr. 5 din 30 octombrie 1905 rămânea și pentru viitor proprietatea lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
formată din postulanți, avocați și proletari ai condeiului, aspiranți la bugetul statului, și nu una producătoare, parte a industriei naționale, a negoțului național. În contra demagogiei partidului roșu aflat la putere, propune viziunea conservatoare a unei creșteri organice: Noi nu putem făgădui decît o mînuire a puterii statului care să asigure o dezvoltare liniștită economică și intelectuală. Nici glorie, nici cucerire, nici reduceri de biruri, nici poduri peste Dunăre, nici drumuri de fier prin Dobrogea, nici canaluri navigabile între Dunăre și Marea Neagră
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
revela; omonimia cuvântului unde; polisemia cuvântului a lumina; * paronimia cras caras; omonimia cuvântului cer; polisemia cuvântului a interpreta; * paronimia solitar solidar; omonimia cuvântului coș; polisemia cuvântului a juca; * paronimia aluzie iluzie; omonimia cuvântului corn; polisemia cuvântului a învia; * paronimia a făgădui a tăgădui; omonimia cuvântului cât; polisemia cuvântului a învinge; * paronimia complement compliment; omonimia cuvântului cine; polisemia cuvântului a lupta; * paronimia bard brad; omonimia cuvântului șah; polisemia cuvântului a (se) descurca; * paronimia reflecție reflexie; omonimia cuvântului e; polisemia cuvântului a încurca
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rit răsăritean, și de a-i încadra în structurile ecleziastice ale Bisericii apusene dar se termină cu un eșec total datorită invaziei tătărăști. În anul 1234 Grigore lX îl îndemna pe regele Bela să înzestreze biserica, a că-rei înălțare o făgădui-se în episcopia cumană, și să acorde episcopului catolic al românilor cu cele percepute de el însuși de la români. Papa denunța primejdia asimi- lării de către români a germanilor și ungurilor emigrați în episcopia cumană, semn al unei confruntări pe plan
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]