1,932 matches
-
Artelor și Informațiilor. Articolul 3 Obiectul și scopul Institutului de Folklor este: studierea și promovarea creației populare prin: a) Culegerea și studierea folklorului; ... b) Intierea și formarea cadrelor de folkloristi; ... c) Stimularea interesului pentru folklor; ... d) Organizarea de coruri și fanfare populare, conferite: cu exemplificări, echipe artistice populare, concursuri și manifestări populare; ... e) Reproducerea cu mijloace tehnice adecvate, a creațiilor de folklor. ... Articolul 4 Prin decizie Ministerul Artelor și Informațiilor, la propunerea Institutului de Folklor, se pot înființa secții ale Institutului
DECRET nr. 136 din 5 aprilie 1949 pentru înfiinţarea Institutului de Folklor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143764_a_145093]
-
și asupra legalității acestor acte.” c. propozițional (circumstanțiala de condiție): „Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt.” (M. Eminescu, I, 137) d. multiplu: „Ar fi plecat și fanfara dacă cineva nu și-ar fi adus aminte că fanfara nu poate pleca înaintea primului ministru și dacă nu i-ar fi oprit.” (M. Eliade, 195) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Când se realizează prin adverbe (locuțiuni adverbiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt.” (M. Eminescu, I, 137) d. multiplu: „Ar fi plecat și fanfara dacă cineva nu și-ar fi adus aminte că fanfara nu poate pleca înaintea primului ministru și dacă nu i-ar fi oprit.” (M. Eliade, 195) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Când se realizează prin adverbe (locuțiuni adverbiale), identitatea sintactică a circumstanțialului condițional este fixată de împletirea planului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de lemn. La acest meci s-a înregistrat un număr record de spectatori, cam 7000, prețul biletelor fiind de 20 de lei la tribună (sumă considerabilă la aceea vreme) și 5 lei pentru un loc în picioare pe marginea terenului. Fanfara militară a intonat în deschidere imnurile de stat ale Iugoslaviei și României, delectând publicul și între reprize. La apelul arbitrului iugoslav Simonovici, jucătorii s-au aliniat în următoarele formații: Belgrad: Urbanici, Porovici, Popovici, Georgevici, Zdravcovici, Mihailovici, Vasilievici, Mitrovici, Noici, Simici
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
locul unde aseară încă se înălța o cupolă multicoloră ce acoperea arena circului. Aceasta era înconjurată de scaune așezate în trepte din ce în ce mai înalte spre margini, pentru ca spectatorii, uimiți de spectacol, să nu piardă nimic din reprezentație. A dispărut și cântecul fanfarei, însufleșind programul și marcând momentele mai importante. Au plecat și clownii cei caraghioși, mereu veseli, îmbrăcați în costumele lor pestrițe și cu bulinele lor roșii în loc de nas. Nu mai vedem nici trapeziștii îndrăzneți care au cucerit înălțimile cupolei, făcând fel
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
dublu punctat, de puternice acorduri de septimă, amplificând disonanța prin plasarea secundei mari în vârful dispunerii acordice. Aglomerarea semnificativă a discursului pregătește apariția motivului tematic secund, moment ce corespunde cu atingerea primului punct culminant al preludiului o violentă izbucnire de „fanfară” care copleșește auzul prin încărcătura sonoră. Densitatea scriiturii (acorduri masive de 8 sunete alternate cu figurații rapide desfășurate la interval de octavă) generează lărgirea ambitusului de discurs (fa# contraoctavă - ), atribuind astfel dimensiunii timbrale un rol considerabil în sublinierea expresivă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tot întrebat încolo și încoace să aflu cine a fost, dar nimeni nu știa. Eram la prima mea experiență de acest gen. Nu era vorba despre moarte. Cu ea eram obișnuit. Mă obsedau înmormântările minerești. Să făceau întotdeauna seara, cu fanfara minerească. De multe ori auzeam acele melodii, care pe mine mă cutremurau. Era însă primul contact cu un om împușcat. Era perioada când mașinile negre bântuiau prin sat și atmosfera mi-era cunoscută, dar acum, pentru prima dată, vedeam și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
inaugurată Librăria "Mihai Eminescu" și cafeneaua literară "București". La inaugurarea Centrului, pe 10 mai 2015, am organizat o paradă a portului popular, o adevărată sărbătoare folclorică la care au participat peste 2.500 de români îmbrăcați în frumoase costume populare, fanfare, colective de dansatori, ansambluri vocale, delegații din București, Iași, Suceava, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Chișinău, Vatra Dornei, Bistrița, Botoșani etc. Am primit mesaje de salut din partea conducerii României: de la Președinție și de la Guvern. A fost prezent ministrul-delegat pentru Românii de Pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
descoperit-o mult mai târziu, față de muzică. Dacă în casa natală, parohială, de țară, aveam pereții plini de cărțile și revistele tatălui interbelic (născut în Bârlad, anul 1908!), dacă instrumentele muzicale și... "concertele" nu ne lipseau (mai ales muzica de fanfară de pe colinele Tutovei), de pictură nu putea fi vorba în sat. În casele noastre existau doar icoane! Abia la Bârlad (ne-am mutat, cu toată familia, în 1964, aveam 10 ani) descopeream, parțial, acest univers. Am copilărit în orașul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
expresie uscată pe zilele fără oameni ...pădurea aleargă un zgomot viu: îl ademenește să-i simtă ai nimicului colți de fiară: acum, chiar acum, vorbește omul ruginit: în ploaie cântece de sete, zum face viața, zum ...latră câinii din pavaj fanfarele trecând pe biciclete și-un interior rezemat de alt interior, luna bătrână și oarbă doarme beată pe cerul de vizavi, fericirea e o armă caldă, îți tremură în mână ...preamilostivul târziu de scris, preacuratul frig de citit: schijele soarelui în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Iacob Zadic și alții. În urma suveranului descind din trenul regal general Constantin Sănătescu, șeful Casei Militare a Majestății Sale Regelui, colonel Octav Ullea, mare maestru de ceremonii, Dimitrie Negel, administratorul domeniilor Coroanei, colonel Robert Bossie și căpitanul comandor Gherghel. În timp ce fanfara intonează pentru întâmpinarea suveranului Imnul Regal, soborul prelaților se pregătește pentru rugăciunile de prohod la căpătâiul catafalcului dominat de casca simplă a soldatului. În jurul I.P.S.S. Patriarhul Nicodin, participă la acest serviciu divin, mitropolitul Nicolae al Moldovei, P.S.Grigore Leu, Episcop
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
construcția. Este un centru cultural cu mai multe activități. O sală mare de nunți, alta mai mică pentru evenimente mai mici. Avem 16 camere ca să putem primi invitați. Avem un post de radio pentru amatori și vrem să facem o fanfară în sat. Tinerii nu se vor mai îmbăta și nu vor mai face prostii. Fanfara va defila pe străzile asfaltate. Educația muzicală vine din Austria. Toate s-au ridicat cu efortul domnului director. Clădirea are 33 de metri lungime și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mai mică pentru evenimente mai mici. Avem 16 camere ca să putem primi invitați. Avem un post de radio pentru amatori și vrem să facem o fanfară în sat. Tinerii nu se vor mai îmbăta și nu vor mai face prostii. Fanfara va defila pe străzile asfaltate. Educația muzicală vine din Austria. Toate s-au ridicat cu efortul domnului director. Clădirea are 33 de metri lungime și 20 lățime. Era o biserică pictată în 1983. Am terminat gardul și am demarat proiectul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
construcția. Este un centru cultural cu mai multe activități. O sală mare de nunți, alta mai mică pentru evenimente mai mici. Avem 16 camere ca să putem primi invitați. Avem un post de radio pentru amatori și vrem să facem o fanfară în sat. Tinerii nu se vor mai îmbăta și nu vor mai face prostii. Fanfara va defila pe străzile asfaltate», povestește părintele. Între biserică și casa socială, au construit fântâna celor două mâini. «Eu am dorit-o și domnul director
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mai mică pentru evenimente mai mici. Avem 16 camere ca să putem primi invitați. Avem un post de radio pentru amatori și vrem să facem o fanfară în sat. Tinerii nu se vor mai îmbăta și nu vor mai face prostii. Fanfara va defila pe străzile asfaltate», povestește părintele. Între biserică și casa socială, au construit fântâna celor două mâini. «Eu am dorit-o și domnul director m-a sprijinit. Mâna este simbol biblic. Dumnezeu ne-a făcut cu mâinile sale. Mâinile
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a interpretat cantata poetului grec Costis Palamas, pe excelenta muzică a compozitorului Spiros Samaras. Această operă, compusă la cererea Comitetului de Organizare al Jocurilor Olimpice, constă într-o compoziție pentru cor fără acompaniament, reluată și susținută de una sau mai multe fanfare. Apoi, acest prim Imn Olimpic a fost dat uitării până după Jocurile Olimpice din 1956, când Anna Samaras, văduva compozitorului, i-a scris vărului său Jean Ketseas, membru C.I.O. pentru Grecia, că „nu are nici o pretenție la drepturile de autor
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a cerut o sumă fabuloasă pentru imnul compozitorului Michael Spisak, ales dintre alte 392 de partituri din 40 de țări, în urma unui concurs pentru Jocurile Olimpice de la Melbourne. Și astfel, pe Stadionul Olimpic de la Roma, în 1960, pe un aranjament pentru fanfară de Domenico Fantini, a răsunat imnul primei ediții a Jocurilor Olimpice din 1896, care a rămas în continuare imnul oficial al Jocurilor Olimpice. 7. JURĂMÂNTUL OLIMPIC Mă jur Pe Altarul sacru al Tău - O, Zeus - Stăpâne De față cu Senatul Puterii Tutelar
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a Jocurilor Olimpice de iarnă) și, conform tradiției, invit tineretul lumii să se reunească peste patru ani la... pentru a sărbători împreună cu noi Jocurile celei de a... olimpiadă (sau a celei de a... ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă).” Apoi răsună o fanfară, flacăra olimpică este stinsă și, în timp ce se intonează imnul olimpic drapelul olimpic este coborât încet de pe catarg și desfășurat orizontal, iar apoi este purtat în afara arenei urmat de purtătorii de drapele. Se intonează apoi un cântec de adio. În concluzie
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de 15 spre 16 aprilie 1919 începea războiul româno-ungar cu bătăliile din Munții Apuseni, pe Tisa. Ziua de 4 august a adus românilor încoronarea biruinței de la Tisa, cucerirea capitalei Ungariei, Budapesta. În pas ceremonios,de paradă, în cântecul tiumfal al fanfarei militare, soldații români trec prin Budapesta. Constantin Kirițescu nota: ,,Și trupele române trec mereu, iar pasul lor răsună cadențat, ca un ritm de epopee. Trâmbițele înalță spre cer din ce în ce mai vesel imnul lor de triumf. Câte povestesc ele! Câte restriști ale
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
temperării unor divergențe, netezirii unor decalaje, atenuării și depășirii unor contraste. Fiecare asigură, într-un sector determinat, substituirea ordonată a vechiului cu noul. „La un semn, un țărm de altul, legând vas de vas, se leagă / Și în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă...“. Arhitecții epocii de tranziție nu aveau forța și impetuozitatea lui Baiazid. Dar podul făurit de ei, cu migală și stăruință, s-a dovedit trainic; el a realizat o trecere sigură între două țărmuri ale istoriei naționale
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
timp în urmă, într-o după-amiază de duminică, o înmormântare de un fast anacronic străbătea Calea Moșilor, venind dinspre Sf. Gheorghe. Tras de doi cai cu panașuri negre, dricul se clătina sub povara coroanelor fără număr, iar acordurile întristate ale fanfarei făceau să cadă tencuiala de pe ziduri. Dacă m-aș fi aflat prin anii ’30, în vreun oraș al Moldovei natale, aș fi zis negreșit că a răposat conul Iordăchel ori Costăchel, mare proprietar, senator etc. Dar mă găseam în București
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de 1,9 m și vopsit cu „ulei de culoare verde”), al căror număr va ajunge, spre sfîrșitul anilor ’20, după desființarea serelor, la peste 50: „transportabile” și „bătute în pămînt”.6 ) în mijlocul grădinii era un chioșc în care cînta „fanfara militară”, adică muzica Regimentului 27 Infanterie sau, după război, uneori, a Regimentului 5 Artilerie Grea, iar în fund un pavilion cu cofeturi și limonadă, a cărui închiriere aducea o sumă de cîteva mii la bugetul comunei. Lîngă chioșc, într-un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bancă privesc mulțimea care se preumblă serioasă printre straturi de flori, argintate de globuri electrice... Prin tufișuri - fete, sau domnișoare în rochii subțiri, cu elevi de școală, sau militari... Rîsete, șoapte... Un tînăr îmi cere sfaturi pentru un amor nenorocit. Fanfara răsună peste grădină și peste oraș. Cîntece vechi, flori, amanți atît de tineri... mă cheamă cu mulți ani în urmă... Iubiri pe care le-am uitat mă ridică să plec pe străzi adormite... O, pasiuni amoroase...” Cînd rememorările deveneau dureroase
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec american fantastic”. Vocabularul muzical al poetului cuprinde și o serie de „termeni tehnici”: „acorduri, arpegii, armonii”, „largo”, „requiem”, „simfonie”, „ton” etc. Toate aceste denumiri ar fi cunoștințe seci, dacă Bacovia n-ar nota, aproape de fiecare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
felul muzicii, de intensitatea ei, de specificul instrumentelor, sau dacă n-ar sugera corespondențele cu stările sale sufletești. Lucrurile diferă de la o vîrstă poetică la alta. în Plumb, Scîntei galbene, Cu voi..., Comedii în fond, sunetul muzicii e dur, metalic. Fanfare militare execută un repertoriu alcătuit din piese făcute să provoace sau să accentueze melancolia: arii triste, marșuri funebre, cîntece de jale. Muzica lugubră, cîntată în aer liber, alternează cu cea exaltată, „de bal”, cîntată în interioare, unde orchestrele încep „cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]