4,640 matches
-
se automutilează. Nu putea controla starea să nervoasă se comportă urât și cu soția lui, o bătea, era gelos deșii după aceea își cerea iertare se purta exemplar, dar hiba-partea rea a ființei lui îl eclipsă. Totuși pe mine mă fascina modul lui de a fi, de a gândi, de a înțelege și trăi viața, parcă îl aud: -Aseară am băut, m-am distrat grozav, e un drept al omului care muncește, după o săptămână de lucru trebuie să te distrezi
MARIN de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365846_a_367175]
-
unde le fusese începutul. Am abandonat rapid ideea spunându-mi că secretul unei contabilizări atât de precise stă cu siguranță în puterea cifrei trei și am trecut la o nouă incursiune prin ungherele minții, că doar nu degeaba fusesem cândva fascinată de semnificația numerelor în spatele cărora găseam tot felul de acțiuni pozitive sau negative influențând sensul vieții. Nu am avut noroc nici de data aceasta. Nici o combinație a celor doi „trei” buclucași nu m-a mulțumit. Bine-nțeles că toate aceste
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
necunoscut altcumva și altundeva? Oare nu EL ne-a zămislit, zămislindu-Se de fapt pe Sine? Cartea lui Ion Dumitrașcu m-a ajutat să găsesc răspunsul și vă va ajuta și pe voi cei care o veți citi. Cu siguranță „fascinată călătoria la Santiago de Compostela” a fost pentru autorul însuși mult mai mult, și trecând peste aceste întâlniri percepute de loc „neîntâmplătoare” a reușit să se privească pe el însuși din alt unghi, să își pătrundă în colțurile ascunse ale
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
m-am simțit parcă în banca de liceu, obligată să răspund întrebării pusă de profesorul meu de română. „Cunoști o poveste analogă acesteia care tocmai ai terminat-o de citit?” Răspunsul mi-a venit instantaneu, probabil pentru că, dacă am fost fascinată de un personaj dintre mulțimele întâlnite în paginile citite de-a lungul anilor, acela a fost al tînărului pornit pe drumul inițierii, de la stadiu de novice la cel de om total, alături de care inima mea a bătut în ritmuri diferite
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL III, AUTOR, GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365930_a_367259]
-
întunecat. Părerea de rău, atunci când apare, este doar fugară. Concediul l-a schimbat, este chiar binedispus. Se află în centrul atenției. Toți așteaptă să afle dacă a cordit sau nu ceva în timpul concediului. Așteptare uitată cât de curând. Ghergheli îi fascinează relatând amintirea cea mai dragă lui, de pe vremea când ducea caprele la păscut pe dealurile dobrogene ; idila cu Aruna : „ Am crescut împreună, mânând caprele la păscut de mici copii. Copila ce o știam căpăta forme feminine. Privindui-le, nu puteam decăt
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
mică crește,crește,. Eu mirat m-opresc în loc. -O tulpină, rămurele, ... Citește mai mult M-am uitat l-a mea narcisa,La muscate, trandafir,Albastrele și caisa,Vioreaua cea închisă,Nu-ncetez ca să mă mir.Am pus în pămînt sămînța.Fascinat am urmărit,Frunz-aceea foarte mică,Capu-și scoate-ncet cu frica,De-abia poate fi zărit.Și cînd soarele-ncălzește,Apoi roua pusă-n stropi,Forma i se limpezește,Plantă mică crește,crește,.Eu mirat m-opresc în loc.-O tulpină
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
este cu putință, ca această transfigurare să poarte amprenta ei și nu a Ericăi, fără să știe, fără să-și închipuie, că ceea ce o impresionase era rezultatul unei dăruiri reciproce. Tamara era marcată de ceea ce citise din Biblie. A fost fascinată de capitolul în care stă înscrisă „căderea strămoșilor în păcat ”, fiind, totuși, contrariată de motivul izgonirii din rai. Nu doar Creatorul, care a făcut bărbat și femeie, i-a binecuvăntat, mai apoi pe oameni zicând : „creșteți și vă înmulțiți .... ” de ce
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
mă privesc Cu blândețe, iar eu Aproape că-i ating Urechile mari pe care În copilărie adesea, Încercam să i le-apropii Dar în zadar... de cap, O, Doamne, de -aș putea iarăși Să-i aud glasul ce răsună Și fascina mulțimea! Iar mama în vis îmi fredonează Melodii și -mi cântă romanțe Cu vocea ei gravă, fatală: „De ziua nunții tale-ți scriu Acum câteva rânduri. La nunta n-am să pot să viu Și de-aș putea, la ce
A VISA CU OCHII DESCHIŞI (POEZIE TRILINGVĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365523_a_366852]
-
care le vei îndrăgi. De asemenea, venind în fiecare zi la școală, vei avea ocazia de a descoperi lumea matematicii și a explorării mediului, a comunicării în limba română, a cântecului, a picturii și a multor discipline care te vor fascina, negreșit. În palatul școlii, vei învăța să privești lumea cu alți ochi - cu ochii unui micuț artist ce vei deveni, chiar tu, la sfârșitul ciclului primar. Ai ocazia să-ți scrii cât mai frumos propria poveste, să fii creativ și
DESCHIDEREA ANULUI ŞCOLAR 2013-2014, LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DIN JUDEŢUL BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365045_a_366374]
-
de veșnicie Aș fi vrut să-l cunosc ca om, să-i ating precum o icoană, mâna și chipul. Mi-au rămas de la el două autografe, două începuturi de povești pe care într-o zi le voi scrie. M-au fascinat cărțile sale, mi-au oferit momente de liniște sufletească. De câte ori îl citeam eram acolo, alături de personaje. Eram purtată prin clipe ce-mi păreau cunoscute. Casa natală mi-a fost dat să i-o vizitesc în urmă cu câțiva ani, prin
ÎNGERUL A STRIGAT... CU GLAS DE VEŞNICIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365185_a_366514]
-
simțeam ca și cum jucam într-un film, așa că am așteptat ca el să înceapă discuția. M-am înfiorat când mi-a spus cu glas răgușit: - Am citit cărțile dumneavoastră și cu toate că nu cred în sentimentul iubirii sau al generozității, am fost fascinat de felul cum descrieți ura care zace în mintea multora. Dintre ei am fost și eu și poate de aceea m-am regăsit în mare parte printre rânduri. Pot să vă spun că am fost un copil inocent, născut din
CRIME IN NUMELE IUBIRII de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364782_a_366111]
-
când o face, amână doar foarte puțin o hotărâre pe care o va lua cu certitudine. Așadar, în noaptea de 3 spre 4 februarie, Pustiitorul Ger s-a apropiat din nou de fereastra poetului Ion Vanghele. Până și el era fascinat de versurile care pluteau deasupra orașului adormit, ca o chemare către nemurire și univers. Auzise chiar din inima orașului coruri de îngeri, ce părea că brodează straiele nemuririi, întinzându-le peste puritatea zăpezilor și înaltul cerurilor. A distins o chemare
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
data aceasta domestică: o cățelușă cu pui, un câine care a traversat cu noi pe bac. Brațul Borcea al Dunării e așa cum îl știu din copilărie. Poate ceva mai poluat. O apă atât de mare îmi stârnește teamă și mă fascinează totodată. De când l-am citit pe Gala Galaction (Pr. Grigore Pișculescu), Dunărea îmi amintește, inevitabil, de emoționanta sa povestire, adevărată bijuterie literară: „De la noi, la Cladova”. Și parcă aud plânsul frumoasei Borivoje și suspinul încercatului Popa Tonea care pentru o
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
multe ori să camufleze sub o decență evanghelică o călătorie de evadare de sub convențiile unei societăți mult prea formalizate. Cipru, situat pe coasta cea mai de nord-est a Mediteranei a fost o țintă a tuturor acestor călători, care au fost fascinați de straturile de civilizații (acheeni, micenieni, romani, bizantini, lusigneni, otomani, britanici) care s-au suprapus pe insula, și care au lăsat în urma lor un tezaur de vestigii. Nenumărate jurnale de călătorie sau cărti s-au născut din aceste experiențe. Menționez
LANSARE DE CARTE LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364866_a_366195]
-
simbolice care au invadat arta contemporană, mai ales fotografia digitală. Este vorba nu doar de recuperări mitologice, de resimbolizări, ci, mai ales, de avansul unei estetico-erotici noi, în care urâtul și repulsivul atrag în același fel cum se simte Frumoasa fascinată de Bestie, în celebrul basm. S-a spus că atracția vine din iubire, numai că, după Freud, avem de-a face mai curând cu o iubire-ură, cu polii interschimbabili, așa cum frumusețea-monstruozitatea sunt denunțate de artiști ca reprezentații iluzorii. Dimineața, când
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
devenit o femeie cu trăsături respingătoare; bărbatul de șaizeci de ani, cu corpul deformat, cu burta proeminentă și pieile căzute nu mai poate deșteptă interesul tinerei de douăzeci de ani de care s-a îndrăgostit, decât dacă aceasta a rămas fascinată de statutul social și material al acestuia, sau, mai rar, dacă este dominată de tendințe gerontofile, pornite dintr-un complex patern nerezolvat. În artele contemporane, nu doar ființele umane străbat regnurile până la împietrire, la transformarea lor în statui, așa cum se
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
vremea copilăriei și am observat că mulți mai păstrează în ochii privirea de copil nevinovat. În mine încă se mai afla lumea mirifică a copilăriei și poate de aceea niciodată nu pot rămâne indiferentă în fața unui copil și mă simt fascinată de zâmbetul lui. Datorită amintirilor mele din copilărie, care năvalesc destul de des în mintea și inima mea, nu m-am simțit niciodată o dezrădăcinată de locurile natale chiar dacă am trăit departe de ele. Pentru mine viața este o stradă misterioasă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
vremea copilăriei și am observat că mulți mai păstrează în ochii privirea de copil nevinovat. În mine încă se mai afla lumea mirifică a copilăriei și poate de aceea niciodată nu pot rămâne indiferentă în fața unui copil și mă simt fascinată de zâmbetul lui.Datorită amintirilor mele din copilărie, care năvalesc destul de des în mintea și inima mea, nu m-am simțit niciodată o dezrădăcinată de locurile natale chiar dacă am trăit departe de ele. Pentru mine viața este o stradă misterioasă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > ÎN CĂUTAREA UNEI VIEȚI DECENTE Autor: Eugen Oniscu Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Luna mai are un farmec aparte cel puțin aici în Berlin. Mă fascinează acest oraș cu atâtea spații verzi întinse. Am impresia că mă aflu undeva în inima naturii și nu în capitala Germaniei. La tot pasul în acest anotimp poți admira liliacul înflorit, de asemenea atâtea varietăți de pomi ce în acest
ÎN CĂUTAREA UNEI VIEȚI DECENTE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366274_a_367603]
-
idei, planuri. De asemenea analizes și oamenii ce călătoresc ca și mine, este una din îndeletnicirile ce cel mai mult mă încântă aici în Berlin, unde sunt oameni din atâtea colțuri ale lumii, de altfel toată această lume multiculturală mă fascinează. Într-o seară mă întorceam spre casă într-un autobuz cu etaj, și atenția mi-a fost atrasă de o discuție purtată între o doamnă ce avea în jur de cinzeci de ani și un tânăr ce la un moment
ÎN CĂUTAREA UNEI VIEȚI DECENTE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366274_a_367603]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > AVIATORUL Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului Aviatorul De mic copil l-au fascinat avioanele. Acele mașinării cu care omul poate zbura, se poate ridica deasupra tuturor, devenind astfel stăpânul aerului. Dacă îi dăruiai o mașinuță de jucărie, nu îi smulgeai prea multe zâmbete, în schimb, dacă îi ofereai un avion, îi cucereai deja
AVIATORUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366331_a_367660]
-
îmi pătrunde frigul prin oase și stau îmbrăcată ca eschimoșii din regiunile polare care trăiesc în ... XV. VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ȘI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI”, de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 1910 din 24 martie 2016. Întotdeauna am fost fascinată de operele marilor scriitori ruși, de ecranizările care s-au făcut după acestea. Clasicii (atât poeți cât și prozatori) i-am citit în liceu. Pe Vladimir Nikolaevici Megre l-am descoperit anii trecuți pe internet. Autorul s-a născut pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
de secol, în Rusia și în întreaga lume: Anastasia (Vol. I) Cedrii Sunători ai Rusiei (Vol. II) Spațiul de Iubire (Vol.III) Creația (Vol. IV) Cine suntem noi? (Vol.V) Cartea Neamului (Vol.VI) ... Citește mai mult Întotdeauna am fost fascinată de operele marilor scriitori ruși, de ecranizările care s-au făcut după acestea. Clasicii (atât poeți cât și prozatori) i-am citit în liceu. Pe Vladimir Nikolaevici Megre l-am descoperit anii trecuți pe internet. Autorul s-a născut pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
jumătate de an peste concediul legal de maternitate. Periodic, băiatul era luat de părinții lui în Loviște, la Greblești; săracul de el - obișnuit să trăiască la țară, se plictisea îngrozitor la oraș! Îi plăcea tare mult la ai lui, era fascinat de munte și de animale... Prin vara care a urmat nașterii fetiței, s-au trezit însă, într-o bună zi, la ușă cu ambii părinți, speriați nevoie mare, și între ei - băiatul. - Ce-aveți mă, ce s-a-ntâmplat?, i-
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
inflexiuni retorice, au un contur precis, un desen fin, miniatural: “Prinde-mi lacrima, iubite, în palme! Prinde-mi lacrima! / Oglindește-te în ea/și mângâie-ți fața a sărbătoare!” (“Lacrimă de dor”). Un alt exemplu: “Doar ochii albaștri mă mai fascinează/asemeni cerului după ploaie. Visând la stele ei mai fură timp/și-l mărunțesc în dinții secundelor, /albe precum laptele, /amărui ca firul ierbii” (“Între verde și albastru”). Comparația, mai veche, a vieții cu jocul de șah, are, totuși, vigoarea
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]