4,181 matches
-
predictibile în comportament), sau "ROTUNDE" (complexe, multidimensionale, capabile de comportamente surprinzătoare). Ele pot fi clasificate și în funcție de acțiuni, sau cuvinte, sentimente, înfățișare etc.; în funcție de faptul dacă se conformează unor ROLURI șablonizate (eiron sau țap ispășitor, alazon sau lăudăros, ingenua, femeia fatală, încornoratul) sau TIPURI; și în funcție de faptul dacă acestea corespund la anumite SFERE DE ACȚIUNI (aceea a EROULUI, sau aceea a RĂUFĂCĂTORULUI, de ex.), sau de modul cum concretizează anumiți ACTANȚI (REMITENTUL, DESTINATARUL, SUBIECTUL, OBIECTUL). Deși termenul de personaj este foarte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situațiilor și evenimentelor (în opoziție cu TIMPUL POVESTIT). ¶Müller 1968. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. tip [type]. Un personaj static ale cărui însușiri sînt foarte puține și care constituie un caz-paradigmă de o anume calitate, atitudine sau rol (zgîrcitul, lăudărosul, femeia fatală, ipohondrul etc.). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Scholes, Kellogg 1966. tip narativ actorial [actorial narrative type]. Clasă de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (Foamea, Ambasadorii). Împreună cu TIPURILE NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MOD DRAMATIC, PUNCT DE VEDERE. tipologia intrigii [plot typology]. Determinarea sistematică a tipurilor de INTRIGI potrivit similitudinilor structurale sau de altă natură. De exemplu, intrigile pot fi euforice (norocoase: lucrurile se schimbă în bine), sau disforice (fatale: lucrurile se schimbă în rău), externe (bazate pe evenimente și trăiri exterioare), sau interne (bazate pe sentimente și tranzacții interioare), simple (lipsite de PERIPEȚIE și/sau RECUNOAȘTERE), sau complexe, epice (episodice, conexate lejer), sau dramatice (împletite strîns) ș.a.m.d.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acum căci, în caz contrar, se va ajunge la unul din două lucruri: ori pacea nu se va face pentru că Rusia va pretinde condiții la care Poarta nu va putea consimți, ori pacea se va face dintr-o dată în condiții fatale pentru turci și foarte contrare, prin consecințe, echilibrului de forțe; așadar, Rusia trebuie să ceară mediația noastră și să pună condiții rezonabile; dacă ea va refuza mediația noastră, eu, Kaunitz, mă voi socoti îndreptățit să presupun că ea a preferat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bălcescu să fi cunoscut opera lui Herder, dar această constatare rămâne o simplă ipoteză atâta vreme cât cercetătorul de astăzi nu are la îndemână decât două elemente de sprijin, insuficient de concludente: audiența la romantici a scrierilor lui Herder și legea progresului, fatală la istoricul și filozoful german, ca și la N. Bălcescu, care se diferențiază însă atunci când își propune să explice natura și rolul forțelor motrice ale evoluției progresive a societății. Fără îndoială că studiile istoricilor francezi ai Restaurației, îndeosebi cele ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
omului, scoțând la iveală efuziuni emoționale. Sufletul mistic nu se pierde; el rămâne veșnic în unitatea sufletească a personalității, fie ea anarhică (misticismul fiind activ) fie energetică (misticismul fiind ascuns, dar putând fi scos la iveală oricând). Activarea misticismului este fatală producerii vocațiilor, consideră C. Rădulescu-Motru în Vocația..., pentru că el pervertește "instinctele nobile", adică tocmai predispozițiile vocației. Pe de o parte, sufletul mistic, propriu personalității anarhice, proteice, reprezintă un moment istoric al actualizărilor energiei, pe de altă parte, el constituie structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
desăvârșirii vine tocmai din lipsa acordului deplin; munca își are necesitatea nu doar în "programul cosmic", ci și în cel omenesc, în care apare ca necesară și raportarea la ideal. Altminteri, "o lume în care întâmplările ar curge în mod fatal, fără sens și fără să se înalțe spre o perfecție, ar fi ca o mare fără fund, în care s-ar vărsa cele mai delicioase vinuri, spre veșnica lor pierdere"218. Evoluția energiei personalizate reprezintă, în planul societății, "progresul". (Din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este luată într-o formă mai concretă, ea reprezentând o clasă sau o națiune"285. Metoda acestui personalism are pretenții științifice; posibilitatea ordinii realității pe care vrea să o instituie este pusă pe seama evoluției istorice, momentele acesteia devenind, astfel, fenomene fatale. C. Rădulescu-Motru nu nesocotește o asemenea perspectivă teoretică, de vreme ce o consideră formă de tranziție către personalismul energetic, dar nici nu îngăduie fatalismul pe care ea îl propune. În capitolul "Personalism anarhic și personalism energetic" din lucrarea Personalismul energetic, locul în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru a arăta că Rădulescu-Motru face din ordinea de finalitate nu doar o ordonare pasivă (în timp) a corelațiunilor energetice, ci principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid, ca determinismul prin cauzalitate, ci constructiv, neadmițând constrângerea legilor fatale; personalitatea nu semnifică o fatalitate: în esența sa, ea este libertate (o "libertate sub limite", cum ar spune Emmanuel Mounier). Finalitatea nu este decât un principiu de ordine extins de la om asupra naturii. Dacă ea ar fi dominat natura pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-și dea seama care este natura bolii astfel că fiul moare în brațele disperatei mame. Și asta nu a fost tot: puține zile mai târziu fetiță să, Virginia, se îmbolnăvește și ea iar boala ei se dovedește a fi una fatală! Iar lucrurile nu se opresc aici: în primele zile ale lunii Iunie, soția compozitorului se îmbolnăvește de o formă violență de encefalita și pe 19 Iunie 1840 al treilea sicriu părăsește locuința lui Verdi ! Verdi scria: “ Am rămas singur!... singur
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Jehova. În timp ce încearcă să-i forțeze pe Zaccaria și pe Fenena să se prosterneze în fața lui, un trăznet cade asupra lui și îi doboară coroană de pe cap lăsăndu-l fără judecată; Abigaille recuperează coroană (S'appressan gl'istanti d'un'ira fatale). Actul III (Profeția) Le fiere dei deșerți avranno în Babilonia la loro stanza insieme coi gufi, e l'upupe vi dimoreranno. Jeremiah LI Tabloul 1. Grădinile suspendate ale Babilonului. În grădinile suspendate ale Babilonului, Marele Sacerdot și populația o aclamă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fi acuzat pe nedrept de crimă de către Legatul Papal și va fi condamnat la exil. Act ÎI. Tabloul 1. Palestina. Patru ani mai tarziu, într-o grota din Palestina, Roger, cuprins de remușcări, a devenit un pustnic sfânt (Ô jour fatal! Ô crime!). El îi oferă apă unui pelerin, apoi se oferă să-i ajute pe Cruciați. Două femei, Hélène și Isaure, au ajuns în Țară Sfântă pentru a-l caută pe Gaston. Ele recunosc în pelerin pe scutierul lui Gaston
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
aude un cor mistic care se apropie. De pe dealuri coboară o lungă coloana de de tineri și de fecioare române. În fruntea lor se află Patriarhul Leo, bătrânul pe care Atilla l a văzut în visul sau: acesta repeta cuvintele fatale din vis. Toți cei prezenți sunt terifiați, Atilla mai mult decât toți. El se prosternează în fața Papei renunțând la planul de cucerire a Romei. Act ÎI. Tabloul 1. Tabăra lui Ezio. Generalul român citește o scrisoare de la Împăratul Valentinian în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Amalia“. Amalia proclama că niciodată Carlo nu a iubit-o în timp ce Massimiliano se intoarce către Francesco cerându-i să-l readucă la viață pe fiul său mort (Sul cap mio colpevole). Francesco își exprimă speranța că aceasta va fi lovitură fatală pentru bătrânul sau tata. Arminio este copleșit de remușcări din cauza minciunilor pe care tocmai le-a spus lui Massimiliano. Massimiliano se prăbușește în colaps, iar Amalia îl declară mort în timp ce Francesco se proclama noul Conte de Moor. Actul ÎI Tabloul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Corrado își leapădă deghizarea și își dezvăluie adevărată identitate. Turcii apar în scenă urmăriți de oamenii lui Corrado. Între timp și haremul este atins de flăcări și strigate de ajutor se aud de la persoanele aflate în pericol. Cu o galanterie fatală Corrado cere oamenilor lui să salveze femeile. Printre persoanele salvate se află și Gulnara, care se îndrăgostește de salvatorul ei. Întârzierea provocată de intervenția de salvare a permis turcilor să își revină din surpriză și să se regrupeze. Atacul corsarilor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cetății. Manrico se grăbește să plece pentru a o opri pe Leonora să comită acest gest. Tabloul 2. În fața unei mănăstiri. De Luna și acoliții săi intenționează să o răpească pe Leonora (Îl balen del suo sorriso...Per me oră fatale). Leonora însoțită de Ines și de procesiunea de maici își fac apariția. Înainte ca de Luna să-și poată duce la îndeplinire intenția, Manrico își face apariția însoțit de Ruiz și de luptătorii lui. Leonora este uluita de sosirea lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
camera pentru a-i aduce vestea că Azucena a fost capturată de către asediatori și este pe cale să fie arsă pe rug. Deja prin ferestrele cetății se pot zări flăcările rugului. Pericolul iminent ar putea face ca orice întârziere să devină fatală. Abandonând mâna miresei sale, Manrico apucă sabia și împreună cu oamenii săi se năpustește afară din cetate în încercarea de a și salva mama (Di quella pira). Versurile O teco almeno, corro a morir conțin adesea acel faimos Do de sus
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Leonora s-a decis să se călugăreasca după ce a aflat de moartea lui Manrico în bătălia de la Petilla. Contele de Luna, care încă o mai iubește, s a hotărât să o împiedice să intre la mănăstire. Cabaletta Per me oră fatale - la aria Îl balen del suo sorriso Rezumat : În timp ce își trimite oamenii să o răpească pe Leonora, Contele de Luna declară că viața lui este fără sens dacă o pierde pe Leonora. Aria Ah, sì ben mio - din actul III
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un rol important în insurecția armata. El fusese pe timpul dinastiei Hohenstaufen guvernatorul unei insulițe din vecinătatea Siciliei. Mai mult decât atât, el a fost medicul care l-a îngrijit pe Manfred în cursul scurtei boli, care însă i-a fost fatală. Guvernatorul a fost un aprig luptător împotriva Bisericii Române și a lui Carol d‘Anjou și și-a pierdut în cursul bătăliei soția și fiii. După căderea dinastiei Hohenstaufen, Procida a plecat în exil. Îl regăsim la curtea de Aragon
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care este recondus în celula. Paolo îl incită pe Gabriele dându-i de înțeles că prezența Ameliei în apartamentele Dogelui se datorează faptului că aceasta este amantă lui Boccanegra și ca atare lui îi revine datoria să-i aplice lovitură fatală (Udisti? — Vil disegno!). Rămas singur, Gabriele își exprimă ură împotriva celui care, după ce a ordonat execuția tatălui său, este acum pe cale să i-o răpească pe cea pe care el o iubește. Amelia apare și Gabriele o acuză de infidelitate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mân poi muoia! Pentru moment să-l lăsăm să trăiască, pentru ca mai târziu să moară de mâna mea!). În ciuda jurământului de prietenie, Carlo își exprimă bucuria pentru perspectiva de a-si răzbuna onoarea ucigăndu-l pe Alvaro (Morir! Tremenda cosa! . . . Urna fatale del mio destino). Chirurgul îl anunță că sunt premize că viața lui Alvaro să fie salvată. Tabloul 3. O tabără militară, două luni mai tarziu. Într-o tabără militară de lângă Velletri se perinda militari spanioli și italieni, călugări și civili
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Don Alvaro, acum sub un nume fals, Don Federico Herreros, este căpitan în armată spaniolă. El meditează la viața lui de la naștere și până în prezent și la iubita lui, Leonora, pe care o crede moartă. Aria Morir! Tremenda cosa! . . . Urna fatale del mio destino din actul III, scena 2. Rezumat : Don Alvaro a fost luat în sala de operație, nu înainte de a-i fi încredințat lui Carlo o casetă personală și cheia acesteia, a cărui conținut trebuia distrus în cazul decesului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ea este cea care a denunțat-o din gelozie, pentru că a fost în trecut amantă regelui, iar acum este îndrăgostită de Carlo. Elisabeta nu o iartă și îi oferă intrigantei să aleagă între exil și mănăstire. Eboli blestema acel “don fatal“, în speță propria ei frumusețe, care o face responsabilă de toate aceste nenorociri și își promite să-l salveze pe Carlo în cele 24 de ore care i-au fost acordate înainte de a părăsi Madridul (O don fatale,). Ea va
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
acel “don fatal“, în speță propria ei frumusețe, care o face responsabilă de toate aceste nenorociri și își promite să-l salveze pe Carlo în cele 24 de ore care i-au fost acordate înainte de a părăsi Madridul (O don fatale,). Ea va organiza o rebeliune menită să-l elibereze pe Carlo. Scenă 2. Închisoarea unde este deținut Carlo. Posa vine să-i facă o vizită Infantelui. Deși este favoritul regelui, el nu-și face iluzii: documentele compromițătoare au fost găsite
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
avello dell' Escurial. Se îl serto regal a me desse îl poter di leggere nei cor, che Dio può sol veder!... Se dorme îl prence, veglia îl traditore; îl serto perde îl re, îl consorte l' onore! Aria O don fatale (O don fatal) din actul IV, scena 2. Rol : Prințesa Eboli, doamna de companie a Reginei Spaniei Voce : mezzo-soprana Fach : mezzo dramatică Loc de desfășurare : Cabinetul privat al Regelui, Madrid, Spania, 1559 Rezumat : Eboli și-a trădat Regina și prietena
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]