1,716 matches
-
pildă, îi prilejuiește șase însemnări. Dovadă de angajare profundă în cele citite, a treia (cu nr. 1416) debutează așa: "Annette l-a iubit pe Roger? Atunci de ce regretă că s-a lăsat copleșită de beția cărnii? lubirea, deci, e o fatalitate biologică. Înseamnă ca Annette e simultan o iapă excitată și un om de înaltă măreție sufletească. Annette s-a lăsat biruită de clipa animalică, dar îl acuză pe Roger că s-a lăsat dominat de simțuri. Nu asta e condamnabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cantemiriene. Singurul element, aparent comun, este esteticul, care e și fundamentul canonului. Faptul ar fi trebuit să fie o garanție pentru reușita istoriei manolesciene. Numai că autorul nostru a deformat conceptul de estetic în sensul parodicului și jocului postmoderniste, încât fatalitatea apariției struțocămilei literare n-a dispărut". Demersul lui Theodor Codreanu e unul riguros metodic și... explicativ. În primul rând cată să înțeleagă și să detalieze chestiunea... canonului, care este axul de construcție al întregii istorii literare manolesciene. El reține astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
constituie, în fapt, un "straniu hibrid". Și iată și explicația: "Simțind riscul, N. Manolescu a inventat metoda scrierii la două mâini, ceva de felul struțocămilei cantemiriene". De aici, probabil, deformarea conceptului de estetică "în sensul parodicului și jocului postmoderniste, încât fatalitatea apariției struțocămilei literare n-a dispărut". Așa se explica, după cum conchide Th. Codreanu, încercarea de "împăcare" a istoriei literare de tip călinescian cu "istoria canonică" a lui Harold Bloom. Din toate aceste motive autorul se simte obligat să precizeze că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Borzești spațiul lucrat de biserică în dramatica enclavă a subculturii, Onești, ora 6,02, acum să deschidă și fereastra, obrăznicia unora în deznădejdile altora, nu are rost nimic într-o comunitate fără cel mai puțin educat dintre membrii ei! sentimentul fatalității, cum te împotrivești propriei formații, locuri subcarpatice cu cruci de lumină deasupra, cîți ani ai, 28? e cel mai mare, e șef de post, da' de ce nu te tunzi? restricție de viteză, băi, săracule! nu mă mai culc de voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce au prefigurat emergența culturilor naționale. Ceea ce a dat naștere noilor "comunități imaginate" ale națiunilor a fost "o interacțiune mai mult accidentală, dar explozivă între un sistem de producție și relațiile de producție (capitalismul), o tehnologie a comunicațiilor (tiparul) și fatalitatea diversității lingvistice umane" (Anderson, 2000, p. 45). Capitalismul de tipar a fost, așadar, una din forțele motrice care au propulsat facerea națiunii. A reușit aceasta prin crearea unui "public cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel au apărut
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
esența etnico-lingvistică de origine latină. Ca pentru a o cimenta în conștiința publică, ideea continuității politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-se progresiv în conștiința românească, "a cucerit toate mințile și a devenit suprema noastră dogmă" (Goga, 1927, p. 28). Ideea națională - dominanta în jurul căreia pivota întregul sistem de credințe al naționalismului fanatic românesc - își găsea reazem în convingerea blagiană a "fatalității etnice" (Crainic, 1929, p. 6). Această imperioasă pecete etnică definește coordonatele ontologice ale sufletului românesc, imprimându-se implacabil pe fiecare expresie a culturii autohtone. Națiunea etnică este inescapabilă. Născut în marele organism al neamului de sânge pătruns de cheagul conștiinței
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a născut. Iar dacă cineva se silește să iasă, acela cade în haos" (Mehedinți, 2002, p. 43). În imaginarul politic al interbelicului, etnicitatea este principiul ordonator al universului uman, nomos-ul construit deasupra abisului ca scut împotriva terorii (Berger, 1967). Nesocotirea fatalității etnice, strădania în contra naturii de a ieși de sub determinația etnicității, presupune un flirt periculos cu anomia existențială, o plonjare în abis. Umanitatea însăși, calitatea de a fi om, este condiționată de trăirea întru și pentru neam: "Ca să fii om, trebuie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
iubirea e oarbă. Există, chiar și pentru cele mai furtunoase pasiuni, premise și justificări solide, fie ele și nemărturisite sau nevalidate de conștiința diurnă. Cu alte cuvinte, e falsă ideea că iubirile vin asupra noastră ca o pacoste, ca o fatalitate, ca un impuls neptunian irepresibil. Observația atentă și un spirit analitic bine exersat vor descoperi, întotdeauna, motivații lăuntrice și determinări contextuale, de natură să explice disponibilitatea insului față de „atacul“ îndrăgostirii. Inima are - după faimoasa formulare a lui Pascal însuși -„rațiuni
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să-i fie rușine de disperarea lui, s-o trăiască sub stigmatul derapajului solitar, al unei „nelegitime“ patologii. Și Iisus are momentul lui de disperare, când se simte abandonat de Tatăl. Evident, se poate rezista disperării, se poate rupe cercul „fatalității“ ei. Dar a cădea, în anumite situații, sub trauma disperă rii face parte din complicația - aș spune povidențială - a condiției umane. Aș îndrăzni să spun și ce nu trebuie făcut într-o lume destructurată de disperare: nu trebuie s-o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vag erotic: „Urez întotdeauna «Hristos a înviat!» persoanelor frumoase și inteligente “ (constat că, în mod curent, se consideră „Hristos a înviat!“ drept o „urare“). Alte „urări“ se referă la bucuriile competitivității („satisfacție maximă și baftă la ciocnit ouă“) sau la fatalitatea chefului mocnit: „Poți să te maturizezi, să te cultivi, dar nu vei putea renunța niciodată la bunătățile mesei de Paști!“ Imaginația autorilor de mesaje „deștepte“ poate fi ilustrată indefinit. Avem de-a face, în fond, cu o involuntară subversiune a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mediu comun, n-au cunoscut nicicând soarta drepturilor obișnuite. Astfel coordonatele unei situații excepționale se pierd sub masa conjuncturilor ordinare. Astfel, un excelent supus, vasal, cetățean și funcționar, devine sub cel mai bun dintre prinți, reprimat și mai mult decât fatalitatea i-a rezervat nefericit. P. În timpul serviciului său în Viena, el a fost obligat să piardă în fiecare an câte 1.000 fl. din averea sa, după ce, conform nivelului de trai cu care se obișnuise, cel corespunzător rangului și educației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sunt, în egală măsură, enigmatice și profunde. O scrisoare din 1879 adresată Veronicăi, și considerată de Rosa Del Conte printre cele mai nobile și delicate din câte au fost scrise în literatura universală 94, este revelatoare, întrucât textul vorbește despre fatalitatea iubirii; imposibil de explicat, ea nu are nimic în comun cu ceea ce ura la contemporanii săi: Iar cărările vieții fiind grele și înguste/ Ei incearcă să le treacă prin protecție de fuste 95, în speranța C-ajungând cândva miniștri le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
până ce ajunseră în lună.286 Imaginea inițială a plânsului are concretețea realului tragic al pierderii iubirii adolescentine: Ce fuse juneția? o umbră ce-și plânge/ Trecutele-i doruri pustii și nătânge 287. Poetul ajunge de foarte tânăr la concluzia unei fatalități conform căreia omul trebuie să-și primească soarta și să o poarte ca atare: Dar așa ne e destinul,/ Vitreg prea adeseori,/ Unui' lumea i-acordează,/ Iar pe altul îl botează/ Cu-a lui rouă de plânsori 288. Atunci când în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Clar: pe atunci, lumea se temea, înainte de orice, de prostie spaimă care, în zilele noastre, s-a mai atenuat, intervenind obișnuința și toleranța. Un personaj bine cunoscut în high-life-ul ieșean, Al. Scorțescu, oferă alt răspuns aceleiași întrebări: "mă tem de fatalitate!" (Avea și de ce peste câțiva ani, s-a împușcat în grădina Copou.) Urmează o întrebare cheie: "ce calități preferați la bărbați?" Ieșencele răspund: "mândria, spiritul, bunele maniere, respectul față de femeie, dezinteresul, franchețea". Nici o vorbă despre bani, moșii, avere. Să fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Oncologie (CIM-O3), Ediția a treia [25]. Pentru România am calculat rata brută și standardizată pe vârstă (față de populația mondială standard) a incidenței pentru intervalul 1985- 2006, raportul pe sexe pentru incidența cancerului pancreatic, incidența proporțională și mortalitatea proporțională sau letalitatea. Fatalitatea, sau raportul mortalitate/incidență, ca indicator accesibil al supraviețuirii, dar și al gradului de raportare al cazurilor noi de cancer în România, s-a calculat pentru anii în care au fost disponibile datele necesare [26]. Datele referitoare la incidența, mortalitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
-
la femei [24]. Letalitatea a crescut de la 4,37% la 5,41% la bărbați, iar la femei, de la 3,94% la 5,95% în 2011 (tabelul 107). În perioada 1985-2006 pentru care au existat datele observate, nu estimate, pentru calcularea fatalității, sau a raportului mortalitate/incidență ca marker surogat al supraviețuirii, cancerul pancreatic este un cancer rapid fatal, la ambele sexe, similar cu valorile reduse ale supraviețuirii relative la 5 ani observate pretutindeni în lume, corelate cu stadiul avansat la diagnostic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
-
-lea la bărbați privind mortalitatea prin cancer pancreatic și pe locul 24 la femei (fig. 236 și 240). De remarcat numărul mai mare de decese la ambele sexe față de numărul cazurilor incidente, estimate la nivel european, relevând același aspect, al fatalității ridicate a acestui cancer în țările spațiului european [2,22]. Supraviețuirea relativă la 5 ani a pacienților cu cancer a fost studiată în Europa în cursul celui mai mare studiu populațional, EUROCARE-5, pe un număr de 9000000 de pacienți cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
-
cu risc extrem de ridicat (risc familial, pancreatită cronică) pot beneficia de screening prin metode imagistice, precum ultrasonografia endoscopică, colangiopancreatografia endoscopică retrogradă sau tomografia computerizată [1,6,38]. În concluzie, cancerul pancreatic rămâne actualmente unul dintre cancerele cu cea mai mare fatalitate, a cărui incidență se estimează că va crește în viitor, în paralel cu mortalitatea, datorită acumulării unui contingent de populație vârstnică din ce în ce mai mare, întrucât riscul cancerului de pancreas exocrin crește dramatic odată cu înaintarea în vârstă. În România, incidența și mortalitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
-
unui contingent de populație vârstnică din ce în ce mai mare, întrucât riscul cancerului de pancreas exocrin crește dramatic odată cu înaintarea în vârstă. În România, incidența și mortalitatea sunt în ascensiune în ultimele trei decenii, cu un raport mortalitate/incidență constant supraunitar, ceea ce denotă fatalitatea ridicată a acestui cancer. Cea mai importantă măsură de profilaxie care poate fi adoptată este renunțarea la fumat, care scade riscul o dată cu creșterea numărului anilor de la momentul abandonării fumatului. Ascensiunea importantă a incidenței, precum și a ponderii acestui cancer la femei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
-
2000-2010, sunt prezentate în tabelele 113 și 114, fig. 243. Se constată creșterea mortalității pe parcursul celor 11 ani urmăriți, la ambele sexe, mai accentuată în rândul femeilor [27,28]. Raportul mortalitate/incidență rămâne foarte apropiat de valoarea 1, ceea ce denotă fatalitatea ridicată a acestui cancer (tabelul 115) [27,28]. PREVALENȚA Pentru județul Cluj dispunem de o perioadă mai lungă de urmărire a cazurilor, baza de date accesibilă registrului (cazuri noi și decese) datând din anul 2000. Pentru prima dată a fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
-
și 7,5% - carcinoame ductale. În peste o treime din cazuri (35,93%), procesul neoplazic a fost situat la nivelul capului pancreatic. În județul Cluj, în perioada 2000-2010, rata standardizată a incidenței a crescut la ambele sexe, concomitent cu mortalitatea. Fatalitatea ridicată, cu un raport Mortalitate/incidență în mod constant apropiat de 1, condiționează valoarea extrem de scăzută a prevalenței, cancerul de pancreas fiind unul din cancerele cu cea mai redusă prevalență în județul Cluj. Față de valorile naționale, incidența este similară în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
-
înconjoară. În această zonă a lumii raporturile de vecinătate sunt cu totul altele, fiind instituite peste distanțe și timp relații de apropiere bazate pe criterii spirituale. Nu-mi amintesc să fi trăit rușinea de-a fi român. Doar sentimentul unei fatalități, încărcat cu ceva vină pentru lipsa de străduință personală. Deși mă dor câteva din faptele conaționalilor mei, amintirea mizeriilor personale este suficientă pentru a-i simți, în mod ciudat, aproape și departe totodată, ferindu-mă de tentația trecerii de partea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
stenică, încurajatoare pe care ne-o imprima în suflet o asemenea prezență. De aceea, pentru cei ce l-au cunoscut, amintirea lui Vladimir Streinu produce în conștiințe un fel de armonie, ca o muzică.” Dan Hăulică: „Era în el o fatalitate a frumuseții, față de care elogiile obișnuite par întâmplătoare.” (...Ă „Vladimir Streinu era frumos în toate sensurile apariției sale armonioase: nobil, statuar, al gesticii cumpănite, dominante, construite, îndelung elaborate și totuși autentice, niciodată nedând impresia de convenție desuetă. Era frumos în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a determinat pe generalul Constantin Constantinescu Claps să aprecieze că, ceea ce s-a întamplat în Stepa Calmucă, a fost “o fatalitate”. La rându-i, locotenent colonelul Nicolae Dragomir, subșeful de Stat Major al armatei, aprecia că misiunea primită de Armata 4 a fost “în afara realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun preț terenul, a luat, totodată
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]