3,819 matches
-
un tip special de feedback negativ. Acesta presupune în accepțiunea lui Don Tosti că, dacă feedback-ul evaluativ pozitiv trebuie să fie oferit imediat ce o activitate a fost dusă la capăt cu succes (spre exemplu, formulări de tipul „Bună treabă!”), feedback-ul evaluativ negativ ar presupune o amânare până în momentul în care activitatea ar putea fi reluată, astfel încât să fie văzut ca un sprijin mai degrabă decât ca o critică (dacă o echipă a făcut greșeli la ultima întâlnire, moderatorul va
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întâlnire, moderatorul va aștepta o nouă întâlnire pentru a afirma: „Haideți să eliminăm astăzi erorile pe care le-am făcut ultima dată și să încercăm să nu mai facem altele”). În orice caz, T.K. Gamble și M. Gamble propun ca feedback-ul negativ să conțină formulări de tipul: „Eu văd situația...” sau „Se pare că...”, mai degrabă decât „Este așa”, deoarece îi oferă celuilalt posibilitatea de a remedia problema fără a fi pus într-o lumină proastă pentru greșeala făcută. Remarcăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să conțină formulări de tipul: „Eu văd situația...” sau „Se pare că...”, mai degrabă decât „Este așa”, deoarece îi oferă celuilalt posibilitatea de a remedia problema fără a fi pus într-o lumină proastă pentru greșeala făcută. Remarcăm că rolurile feedback-ului sunt relativ bine conturate în literatura și practica pedagogică de la noi; este totuși vorba despre un accent evident pe feedback-ul de tip evaluativ. În cele ce urmează, ne vom focaliza atenția mai mult asupra celui de-al doilea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
posibilitatea de a remedia problema fără a fi pus într-o lumină proastă pentru greșeala făcută. Remarcăm că rolurile feedback-ului sunt relativ bine conturate în literatura și practica pedagogică de la noi; este totuși vorba despre un accent evident pe feedback-ul de tip evaluativ. În cele ce urmează, ne vom focaliza atenția mai mult asupra celui de-al doilea tip de feedback, cel nonevaluativ - care se folosește atunci când vrem să aflăm mai multe despre sentimentele unei persoane sau vrem să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
relativ bine conturate în literatura și practica pedagogică de la noi; este totuși vorba despre un accent evident pe feedback-ul de tip evaluativ. În cele ce urmează, ne vom focaliza atenția mai mult asupra celui de-al doilea tip de feedback, cel nonevaluativ - care se folosește atunci când vrem să aflăm mai multe despre sentimentele unei persoane sau vrem să o ajutăm să-și formuleze anumite păreri asupra unui subiect anume (accentul este pus pe faptul că nu vom face referiri la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asupra unui subiect anume (accentul este pus pe faptul că nu vom face referiri la propriile noastre idei și judecăți în legătură cu problema în cauză); persoana respectivă explorează propriile probleme și găsește propriile soluții la acestea. În consecință, putem spune că feedback-ul nonevaluativ este eficient în a întreține și optimiza comunicarea. Autorii dezvoltă patru moduri de feedback nonevaluativ; primele trei îi aparțin lui David Johnson, iar cel de-al patrulea, lui T. Gordon: 1) Feedback-ul de sondare presupune să cerem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
noastre idei și judecăți în legătură cu problema în cauză); persoana respectivă explorează propriile probleme și găsește propriile soluții la acestea. În consecință, putem spune că feedback-ul nonevaluativ este eficient în a întreține și optimiza comunicarea. Autorii dezvoltă patru moduri de feedback nonevaluativ; primele trei îi aparțin lui David Johnson, iar cel de-al patrulea, lui T. Gordon: 1) Feedback-ul de sondare presupune să cerem persoanei din fața noastră informații adiționale pentru „completarea” problemei. Cei doi autori ne furnizează un exemplu extrem de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestea. În consecință, putem spune că feedback-ul nonevaluativ este eficient în a întreține și optimiza comunicarea. Autorii dezvoltă patru moduri de feedback nonevaluativ; primele trei îi aparțin lui David Johnson, iar cel de-al patrulea, lui T. Gordon: 1) Feedback-ul de sondare presupune să cerem persoanei din fața noastră informații adiționale pentru „completarea” problemei. Cei doi autori ne furnizează un exemplu extrem de sugestiv: dacă un student a luat o notă mică la un examen și ne spune: „Sunt supărat - toți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
problemei. Cei doi autori ne furnizează un exemplu extrem de sugestiv: dacă un student a luat o notă mică la un examen și ne spune: „Sunt supărat - toți prietenii mei au luat note mai mari ca mine”, conform acestui tip de feedback, profesorul va putea să-i răspundă: „și de ce te supără această situație?”. Astfel, îi dăm persoanei în cauză ocazia de a identifica motivația reală asupra problemei care o frământă. În contrast cu aceasta, o abordare de tipul: „Notele nu contează - poți lua
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va cumpăra un cadou pe care elevul și-l dorește cu ardoare. În cazul notei 9, acest vis este posibil să nu se mai îndeplinească și astfel, observați cum abordările anterioare nu aveau cum să fie de vreun ajutor; 2) Feedback-ul de înțelegere presupune să încercăm să distingem adevărata semnificație a celor spuse de cealaltă parte; aceasta se poate face prin parafrazare. Parafrazarea ne arată modul în care avem grijă de interlocutorii noștri și de problemele lor; în parafrazare, fiecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
parte; aceasta se poate face prin parafrazare. Parafrazarea ne arată modul în care avem grijă de interlocutorii noștri și de problemele lor; în parafrazare, fiecare răspuns motivează relaționările, deoarece este încurajată cealaltă persoană să-și descrie în detaliu sentimentele. 3) Feedback-ul suportiv presupune că problema pe care cealaltă persoană o consideră importantă și semnificativă este apreciată și de ascultător (receptor) ca fiind importantă și semnificativă. Feedback-ul suportiv este dificil, deoarece trebuie să fim capabili să reducem intensitatea sentimentelor altor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
motivează relaționările, deoarece este încurajată cealaltă persoană să-și descrie în detaliu sentimentele. 3) Feedback-ul suportiv presupune că problema pe care cealaltă persoană o consideră importantă și semnificativă este apreciată și de ascultător (receptor) ca fiind importantă și semnificativă. Feedback-ul suportiv este dificil, deoarece trebuie să fim capabili să reducem intensitatea sentimentelor altor persoane, lăsându-le să cunoască faptul că le considerăm problemele reale și serioase (în opoziție cu aceasta este abordarea prin care problemele celorlalți sunt minimalizate - abordare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
descurajant, „O să-ți treacă!”). De altfel, la fel ca la exemplul precedent, și aici trebuie să știm despre ce este vorba. De multe ori, cel de lângă dumneavoastră nu vă cere soluții. Arătați-i puțină înțelegere și va fi suficient; 4) Feedback-ul „mesajul-eu”. De cele mai multe ori, modalitatea noastră de a pune problema este de a centra mesajul negativ asupra celeilalte persoane: „Tu mă aduci în starea asta”, va spune, poate, un profesor supărat pe elevul/studentul său. Pentru a evita o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
celălalt (și în problema pe care o are acesta). În aceste condiții, comportamentul se poate schimba fără să fie prejudiciată în vreun fel imaginea de sine a persoanei - lucru care s-ar fi întâmplat dacă acesteia i se reproșa comportamentul. Feedback-ul „mesajul-eu” își dovedește utilitatea pe multiple planuri, spre exemplu în tehnica TET (Teacher Effectiveness Training), destinată dezvoltării relaționărilor de lucru dintre profesori și cursanții acestora, inițiată de Thomas Gordon (apud Moore, 1994, p.406). Figura 11. Formula clasică de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în tehnica TET (Teacher Effectiveness Training), destinată dezvoltării relaționărilor de lucru dintre profesori și cursanții acestora, inițiată de Thomas Gordon (apud Moore, 1994, p.406). Figura 11. Formula clasică de reacție prin care se declanșează un răspuns negativ (a) și feedback-ul „mesaj-eu”, care conduc prin însumare la un nou comportament, ocolind conflictul (b) Canalul de comunicare reprezintă calea care permite difuzarea mesajului; ca determinante principale putem aminti: - presupune o coerență de comunicare între emițător și receptor; - este principalul spațiu pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
valoare care privesc informațiile (subiectiv) și judecăți de valoare și trăiri personale în afara acestor informații etc. O clasificare evolutivă a acestor mesaje include: mesajul care se află înmintea emițătorului, mesajul transmis propriu-zis, mesajul interpretat și mesajul reamintit de către receptor. 3. Feedback-ul poate include toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane. Generic, putem distinge între feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ (care menține și optimizează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
transmis propriu-zis, mesajul interpretat și mesajul reamintit de către receptor. 3. Feedback-ul poate include toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane. Generic, putem distinge între feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ (care menține și optimizează procesul comunicațional). Canalul de comunicare reprezintă calea care permite difuzarea mesajului; o extensie a canalului de comunicare în direcția structurării este reprezentantă de conceptul de rețea de comunicare. Contextul comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și mesajul reamintit de către receptor. 3. Feedback-ul poate include toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane. Generic, putem distinge între feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ (care menține și optimizează procesul comunicațional). Canalul de comunicare reprezintă calea care permite difuzarea mesajului; o extensie a canalului de comunicare în direcția structurării este reprezentantă de conceptul de rețea de comunicare. Contextul comunicării reprezintă cadrul (fizic și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
până ce acesta este transmis de la penultima persoană la ultimul membru al grupului). Observați cum mesajul a suferit o transformare prin aceste reformulări succesive și discutați modalitățile prin care puteți face comunicarea mai eficientă (transmiterea să fie mai fidelă). 3. La feedback propunem două exerciții care au impact în dezvoltarea unui mod propriu de a înțelege și conceptualiza fenomenul. Primul exercițiu presupune să încercați ca atunci când un prieten vă povestește o glumă să nu zâmbiți sau să nu râdeți deloc. Veți vedea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care au impact în dezvoltarea unui mod propriu de a înțelege și conceptualiza fenomenul. Primul exercițiu presupune să încercați ca atunci când un prieten vă povestește o glumă să nu zâmbiți sau să nu râdeți deloc. Veți vedea că lipsa unui feedback pe care îl așteaptă va determina prietenul să încerce să reformuleze mesajul folosind formulări de tipul: „Nu ai înțeles? Ceea ce doream să zic era...”. 4. Un exercițiu adaptat după Harold Leavitt și Roland Mueller (apud Gamble, Gamble, 1993, p.159
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îi explicați desenul pe care-l aveți în față, fără să priviți ceea ce face el, fără alte comentarii în afară de instrucțiunile cu privire la desen și fără ca el să aibă voie să spună nimic din ceea ce face (această situație este similară condiției de „feedback zero”), (2) descrieți o altă imagine, întorcându-vă cu fața spre partener (acesta rămânând cu spatele spre dumneavoastră) și putând comenta ceea ce desenează, fără ca partenerul acesta să aibă voie să facă, la rândul său, vreun comentariu (această situație este similară
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
descrieți o altă imagine, întorcându-vă cu fața spre partener (acesta rămânând cu spatele spre dumneavoastră) și putând comenta ceea ce desenează, fără ca partenerul acesta să aibă voie să facă, la rândul său, vreun comentariu (această situație este similară condiției de „feedback limitat”) și (3) alegeți un alt desen pe care partenerul să-l reproducă, dar de data asta stați față în față și fiecare dintre dumneavoastră poate să facă orice comentarii dorește (interacțiunea este maximă, corespunzând condiției de „feedback liber”). La
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
condiției de „feedback limitat”) și (3) alegeți un alt desen pe care partenerul să-l reproducă, dar de data asta stați față în față și fiecare dintre dumneavoastră poate să facă orice comentarii dorește (interacțiunea este maximă, corespunzând condiției de „feedback liber”). La final, comparați cele trei desene executate de partener cu originalele și observați rolul feedback-ului în procesul de comunicare. 5. Un exercițiu care să cuprindă principalele componente ale comunicării presupune să împărțim colectivul de cursanți în șase grupuri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dar de data asta stați față în față și fiecare dintre dumneavoastră poate să facă orice comentarii dorește (interacțiunea este maximă, corespunzând condiției de „feedback liber”). La final, comparați cele trei desene executate de partener cu originalele și observați rolul feedback-ului în procesul de comunicare. 5. Un exercițiu care să cuprindă principalele componente ale comunicării presupune să împărțim colectivul de cursanți în șase grupuri; fiecare grup va primi spre analiză o componentă a comunicării (spre exemplu, emițător, receptor, mesaj, feedback
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
feedback-ului în procesul de comunicare. 5. Un exercițiu care să cuprindă principalele componente ale comunicării presupune să împărțim colectivul de cursanți în șase grupuri; fiecare grup va primi spre analiză o componentă a comunicării (spre exemplu, emițător, receptor, mesaj, feedback, canal, context) și va trebui să se gândească pentru a găsi toate elementele pozitive care privesc componenta comunicării pe care o reprezintă (se poate folosi pentru aceasta și o analiză de nevoi de tip SWOT - identificarea punctelor tari, punctelor slabe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]