KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...109 >

2,721 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269

emancipării vorbesc despre genialitatea femeilor, încă nepusă în valoare în istoria patriarhală, și că genialitatea se va actualiza atunci când femeile vor avea conștiința libertății și a drepturilor lor. La această etapă, ca și la toate cele ce urmau să vină, feministele s-au izbit de argumentele conservatorilor, între care, cel mai vehiculat și mai înspăimântător (menit să țină marele publicxe "„public" la distanță) se referă la posibilitatea dispariției familiei dacă femeile au drepturi egale. Adela Xenopolxe "„Xenopol,Adela", alături de alte feministe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
feministele s-au izbit de argumentele conservatorilor, între care, cel mai vehiculat și mai înspăimântător (menit să țină marele publicxe "„public" la distanță) se referă la posibilitatea dispariției familiei dacă femeile au drepturi egale. Adela Xenopolxe "„Xenopol,Adela", alături de alte feministe,xe "„feminist" consideră că dispariția familiei este un argument complet greșit. Familiaxe "„familie" își transformă conținutul în sensul că nu vor mai fi inferiori și superiori înăuntrul ei. Limbajul adoptat de către feministele românce este cel clasic: „casa și familiaxe "„familie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
drepturi egale. Adela Xenopolxe "„Xenopol,Adela", alături de alte feministe,xe "„feminist" consideră că dispariția familiei este un argument complet greșit. Familiaxe "„familie" își transformă conținutul în sensul că nu vor mai fi inferiori și superiori înăuntrul ei. Limbajul adoptat de către feministele românce este cel clasic: „casa și familiaxe "„familie" sunt sfinte”. Ca și în cazul argumentului lui Wollestonecraft, pentru feministele acelor vremuri, femeia instruită înnobilează familiaxe "„familie" și e mai capabilă în tot ceea ce întreprinde. Nu există degradare și înălțare decât

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
greșit. Familiaxe "„familie" își transformă conținutul în sensul că nu vor mai fi inferiori și superiori înăuntrul ei. Limbajul adoptat de către feministele românce este cel clasic: „casa și familiaxe "„familie" sunt sfinte”. Ca și în cazul argumentului lui Wollestonecraft, pentru feministele acelor vremuri, femeia instruită înnobilează familiaxe "„familie" și e mai capabilă în tot ceea ce întreprinde. Nu există degradare și înălțare decât de naturăxe "„natură" etică. A fi o bună cusătoreasă este totuna cu a fi o bună profesoară (aici accentele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
prioritatea o reprezenta dobândirea drepturilor civile și politice (aici totuși agenda lor este preponderent liberală): „Din punct de vedere al culorii politice, femeia înainte de a fi conservatoare, liberală, junimistă, democrată, naționalistă, radicală, progresistă, socialistă, legitimistă, clericală ea trebuie să fie «Feministă». Femeile trebuie să se unească sub un singur steag, steagul revendicărilor feministexe "„feminist"” (Eugenia de Reuss-Ianculescu18). „Chestiunea feminismului este o chestiune de umanitate și de civilizație, căci e vorba de a ridica jumătatea omenirii la cel mai înalt grad de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
rasismulxe "„rasism". Politicienii români liberali, cei care puteau influența substanțial soarta drepturilor femeilor, au fost foarte duplicitari. Chiar dacă au acceptat în principiu egalitatea între oameni, indiferent de sex, în privința recunoașterii drepturilor civile și mai ales a celor politice au răspuns feministelor în general cu magica formulă: Aveți dreptatexe "„dreptate", dar nu este încă momentul! Cum „momentul” femeilor nu a venit pe o cale democratică, spre jena tuturor partidelor democratice românești ale acelor vremuri, cu atât mai mult a celui liberal, paradoxal

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
cea comunistă. 2.3. Feminismul liberal contemporantc "2.3. Feminismul liberal contemporan" 2.3.1. Alianțe și distanțări teoreticetc "2.3.1. Alianțe și distanțări teoretice" Pentru a facilita înțelegerea a ce anume distinge feminismul liberal în raport cu celelalte teorii politice feministe,xe "„feminist" voi rezuma caracteristicile fundamentale ale liberalismului și felul în care caracteristicile concură sau nu la un liberalismxe "„liberalism" care asigură și drepturile femeilor, respectiv la criticile feministexe "„feminist" ale liberalismului (vezi și Rosemarie Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, capitolul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
fiindcă acest tip de comportament nu este singurul posibil, pentru că indivizii acționează și irațional, sunt necesare crearea statului de dreptxe "„statuldedrept" și domnia legii. Indivizii trebuie să consimtă că există o autoritate (guvernământ) care se îngrijește de aplicarea legilor. Critici feministe:xe "„feminist" Neutralitatea de gen a individului liberal nu este altceva decât masculinitate axe "„masculinitate" universalizată (experiența și nevoile bărbătești extinse la ambele sexe). Individul teoriei liberale este gata crescut, este adult sănătos, dezlegat de obligații față de îngrijireaxe "„îngrijire" altora

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
cazurile, contractanți sunt socotiți numai bărbații. Contractul socialxe "„contractsocial" tradițional înseamnă excluderi de gen, de rasă, de clasă. Doar bărbații înstăriți, de rasă albă erau considerați membri deplini ai societății civile și aveau puterexe "„putere" contractuală. O primă critică feministăxe "„feministă" la adresa teoriei contractualiste androcentrice o reprezintă lucrarea lui M. Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", A Vindication of The Rights of Woman. Carole Patemanxe "„Pateman,Carole" va fi teoreticiana care formulează cea mai semnificativă critică la adresa construcțiilor clasice ale contractualismului, cu insistență asupra

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Galbraith. În Europa, o astfel de agendă este preponderent caracteristică orientărilor social-democrate. 2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptățiitc "2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptății" Betty Friedanxe "„Friedan,Betty" este considerată prima feministăxe "„feministă" liberală a valului al II-lea, lucrarea ei, The Feminine Mystique (Mistica feminină) (1963), fiind considerată una esențială. „Mistica feminină” este ideologia conservatoare dominantă în lumea dezvoltată a capitalismului democratic al anilor ’70 și constă în aceea că femeile își

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
doua etapă), scrisă după aproape un sfert de veac, ea recunoaște faptul că egalitatea visată nu este cu putință decât dacă cele două sexe sunt educate androgin. Carole Patemanxe "„Pateman,Carole" își leagă substanțial numele de teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" și îndeosebi de dezbaterile referitoare la problema obligațiilor și consimțământului în teoria contractului social. În lucrarea sa devenită carte de referință, The Sexual Contract (Contractul sexual 23), 1988, Carole Patemanxe "„Pateman,Carole" dezvoltă o analiză a dinamicii puterii coercitive în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
definite femeile, rolul lor funcțional și relațiile de gen în context patriarhalxe "„patriarhal". Dat fiind acest mod de conceptualizare, faptul de a corecta teoria politicăxe "„teoriepolitică" prin simpla includere a contribuției femeilor este o acțiune superfluă. Prin urmare, abordarea feministăxe "„feministă" a teoriei politicexe "„teoriepolitică" înseamnă mai degrabă redefinirea radicală a însăși teoriei politice. Justice, Gender and Family, lucrare semnificativă în contextul teoriei politicexe "„teoriepolitică" și al eticii contemporane, analizează dreptatea în familiexe "„dreptateaînfamilie" și procedează la reevaluarea felului în care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
trei eșecuri majore ale feminismului liberal, susține ea în Public Man, Private Woman (Bărbatul publicxe "„public", femeia privată), 1981, sunt următoarele: a) Ideea că femeile pot să fie ca bărbații dacă își formează mintea în acest sens. Enunțând această idee, feministele liberale au evitat realmente problema controversei biologic-cultural și relevanța diferențelor, de teamă că acestea sunt opresive pentru femei și, astfel, au crezut excesiv că suntem produsul strict al mediului și al socializării. Naturaxe "„natură" nu poate fi total depășită. b

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
socotindu-le animalice. Astfel s-a născut și diviziunea sexuală a munciixe "„diviziunesexualăamuncii", bărbații distanțându-se de trupesc, pe care l-au lăsat, ca activitate, femeilor. Ei și-au cultivat mai ales activitatea minții. Liberalii, indiferent că sunt sau nu feminiști, acceptă această perspectivă. Astfel, ei ajung și la scepticism (nu există un răspuns comun la întrebarea în ce constă bunăstarea și împlinirea omenească), și la solipsism politicxe "„solipsism politic" (individul este izolat, singular). În consecință, marele accent este cel asupra

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
casă... Dar nu, nu acest lucru îl voim noi. Din contră, vrem ca femeile să își păstreze locul pe care li l-a destinat natura.”xe "„natură" (în Mihăilescu, 2002, p. 115) Dimitrie Focșaxe "„Focșa,Dimitrie" publică în Acțiunea feministăxe "„feministă", nr. 8 din 1919 (vezi Mihăilescu, 2002), o pledoarie pentru votul femeilor și reprezentarexe "„reprezentare" proporțională în țara care tocmai își încălcase principiile unirii de la Alba Iulia. El critică serios argumentul inoportunității acordării dreptului la vot, argument folosit fără ezitare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
M.M.). „Abia ajung creierii cei mai dezvoltați pentru a conduce o națiune pe calea progresului și prosperității materiale”, prin urmare ideea emanicipării femeilor „e cam precipitată și... nerealizabilă”. Evident, Ateneul Român nu a mai găzduit și conferințele în replică ale feministelor românce în general, ale Sofiei Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" în particular. Pe scurt, ea demonstrează utilizând argumentele biologiei, anatomiei și antropologiei, că raportat la greutatea corpuluixe "„corp", creierul femeilor întrece în greutate creierul bărbaților. În consecință, starea lor de inferioritate trebuie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
feminist al Sofiei Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" va evolua spre un liberalismxe "„liberalism" democrat” (Ștefaniaxe "„Mihailescu,Ștefania" Mihăilescu, Lexicon feminist, 2002). Relațiile între feminismul socialist și cel liberal au fost rareori antagonice, dată fiind credința lor comună că a fi feministăxe "„feministă" înseamnă asumarea unei identități politice care transcende alte apartenențe. Un moment conflictual a intervenit totuși între asociația feministelor liberale Drepturile femeii (rezultată în 1913 din transformarea asociației Emanciparea femeii, condusă de Eugenia de Reuss-Ianculescuxe "„deReus-Ianculescu,Eugenia") și asociația feministelor socialiste

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
feminist, 2002). Relațiile între feminismul socialist și cel liberal au fost rareori antagonice, dată fiind credința lor comună că a fi feministăxe "„feministă" înseamnă asumarea unei identități politice care transcende alte apartenențe. Un moment conflictual a intervenit totuși între asociația feministelor liberale Drepturile femeii (rezultată în 1913 din transformarea asociației Emanciparea femeii, condusă de Eugenia de Reuss-Ianculescuxe "„deReus-Ianculescu,Eugenia") și asociația feministelor socialiste, Cercului feminin socialist. Prima asociație, cea de orientare liberală, avea în programul său toate marile revendicări politice și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
feministăxe "„feministă" înseamnă asumarea unei identități politice care transcende alte apartenențe. Un moment conflictual a intervenit totuși între asociația feministelor liberale Drepturile femeii (rezultată în 1913 din transformarea asociației Emanciparea femeii, condusă de Eugenia de Reuss-Ianculescuxe "„deReus-Ianculescu,Eugenia") și asociația feministelor socialiste, Cercului feminin socialist. Prima asociație, cea de orientare liberală, avea în programul său toate marile revendicări politice și economice: vot, proprietate, egalitatexe "„egalitate" de tratament, salarii egale la muncă egală și se racordase deplin la mișcarea sufragetelorxe "„sufragete". Ea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
a referit preponderent la critica individualismului liberal și au argumentat pentru ideea că subiectul (femeia, în acest caz) este un construct social-istoric cu sensuri variabile, biologia neavând un rol în destinul social, care depinde de cu totul alte determinări. Tendințele feministelor socialiste nu au fost niciodată separatiste. Ele au militat alături de bărbați împotriva diferitelor forme de inechitate. Agenda teoretică și politică a fost construită pe baza cercetării istorice și empirice, prin intermediul mișcării sindicale și a contribuțiilor teoretice ale feminismului academic. Succesul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
să fie o simplă aparență. În rest, în producție, ele continuă să lucreze în poziții inferioare celor deținute de bărbați. Maternitateaxe "„maternitate" continuă să rămână pentru femei o activitate completă (o normă întreagă). Mitchellxe "„Mitchell,Juliet" consideră că nici politicile feministelor liberale legate de reforme sociale care să conducă la un loc egal pentru femei în sfera publicăxe "„sferapublică" și educație androginăxe "„androgin", nici agenda unor radicale legată de tehnologiile reproductive nu vor conduce la efecte depline fiindcă nici o soluție economică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
femeile pot să fie analizate prin categoria de clasă muncitoare (proletariat). La fel, susține ea, categoria de „clasă” lasă neexplicat faptul că femeile sunt subordonate bărbaților în viața publică și în cea privată. În consecință, este fundamentală o analiză feministăxe "„feministă" a patriarhatului, nu doar una în termeni de capital și forță de muncă. Patriarhatulxe "„patriarhat" reprezintă un set de relații sociale care au o bază materială și conduc la o relație de interdependență și solidaritatexe "„solidaritate" între bărbați, relații care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
femeilor, dar altele sunt în instituții, în structurarea culturii. Procesul de ridicare a conștiinței femeilor este unul necesar, dar nu suficient pentru eradicarea aservirii lor (Jaggarxe "„Jaggar,Alison", Feminist Politics and Human Nature, pp. 316-317). În România, teoria socialistă feministăxe "„feministă" începe să se contureze după anul 2000, plecând de la problematica repartizării muncii și veniturilor. Este însă mai greu ca o asemenea încadrare doctrinară să fie posibilă. Cert este că există o oarecare afiliere a teoretizărilor lui Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
viața politică românească este fundamental dominată de orientări socialiste, și principala preferință electorală de până acum a fost pentru o astfel de orientare în care statulxe "„stat" asistențial 8 (parental) joacă un rol foarte larg. Din agenda politicăxe "„agendăpolitică" feministăxe "„feministă" de orientare socialistă s-au realizat în România: crearea cadrelor legale și instituționale care să permită șanse egale în educație și pe piața muncii; îmbunătățirea condiției mamelor, concedii de maternitatexe "„maternitate" și de îngrijire a copiilor, concedii parentale; liberalizarea avorturilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
muncii, împotriva scandaloasei ierarhizări a salariilor” (Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, p. 190). Acesta este un mod extrem de important de a demarginaliza condiția femeilor și de a slăbi structurile de gen care inferiorizează femeile. (n. M.M.: În România, această luptă feministăxe "„feministă" nu a fost încă dusă). De asemenea, Youngxe "„Young,IrisMarion" consideră că și lupta împotriva abuzării sexuale a femeilor este o luptă simultană împotriva capitalismului și patriarhatului. Comunismulxe "„comunism" s-a dovedit la fel de tolerant cu abuzurile sexuale, interesul față de aceste

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]