1,559 matches
-
că măsura asigurătorie, în ipoteza expusă mai sus, poate fi luată doar asupra bunurilor ce pot fi supuse confiscării speciale, astfel cum aceasta este reglementată de normele juridice evocate anterior. O problemă distinctă este aceea în care persoana vătămată (care ființează) s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea la despăgubiri a inculpatului și a părții responsabile civilmente, însă instanța a constatat că acțiunea civilă este neîntemeiată și a respins-o ca atare, dispunând, în același timp, confiscarea specială în temeiul art.
DECIZIE nr. 6 din 2 martie 2016 referitoare la dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind aplicarea dispoziţiilor art. 427 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) şi d) din Codul de procedură penală, aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270967_a_272296]
-
terții, inclusiv în litigiile aflate pe rol la instanțele judecătorești, precum și în cele ce decurg din contractele și acordurile internaționale. Sunt exceptate datoriile și creanțele care vor fi gestionate de Societatea Națională a Căilor Ferate Române, în forma în care continuă să ființeze după reorganizarea sa, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 . Articolul 6 S.A.A.F., corespunzător obiectului său de activitate, poartă răspunderea ce revine căilor ferate potrivit Regulamentului de transport pe căile ferate din România, convențiilor și acordurilor
HOTĂRÂRE nr. 585 din 10 septembrie 1998 (*actualizată*) privind înfiinţarea Societăţii de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." - S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270834_a_272163]
-
pe principii comerciale, specifice economiei de piață, cu orientare spre obținerea de profit. ... (3) Compania națională, societățile naționale și societățile comerciale, prevăzute la alin. (1), preiau, parțial, patrimoniul Societății Naționale a Căilor Ferate Române. ... Articolul 48 Societatea Națională a Căilor Ferate Române continuă să ființeze, având ca obiect principal de activitate gestionarea datoriei și a creanțelor existente la data reorganizării. După finalizarea procesului de divizare Societatea Națională a Căilor Ferate Române se va reorganiza prin hotărâre a Guvernului, care va stabili forma juridică, atribuțiile și patrimoniul acesteia
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 12 din 7 iulie 1998 (**republicată**)(*actualizată*) privind tranSportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270341_a_271670]
-
cu terții, inclusiv în litigiile aflate pe rol la instanțele judecătorești, precum și în cele ce decurg din contractele și acordurile internaționale, cu excepția datoriilor și creanțelor care vor fi gestionate de Societatea Națională a Căilor Ferate Române, în forma în care continuă să ființeze după reorganizarea sa, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 . ... (2) C.F.R. Marfă preia de la Societatea Națională a Căilor Ferate Române partea care îi revine din creditele în curs de derulare sau de contractare, cu drepturile și obligațiile aferente. ... (3
HOTĂRÂRE nr. 582 din 10 septembrie 1998 (*actualizată*) privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de TranSport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270715_a_272044]
-
cu terții, inclusiv în litigiile aflate pe rol la instanțele judecătorești, precum și în cele ce decurg din contractele și acordurile internaționale, cu excepția datoriilor și creanțelor care vor fi gestionate de Societatea Națională a Căilor Ferate Române, în forma în care continuă să ființeze după reorganizarea sa, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 . ... (2) C.F.R. Marfă preia de la Societatea Națională a Căilor Ferate Române partea care îi revine din creditele în curs de derulare sau de contractare, cu drepturile și obligațiile aferente. ... (3
HOTĂRÂRE nr. 582 din 10 septembrie 1998 (*actualizată*) privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de TranSport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270717_a_272046]
-
cu terții, inclusiv în litigiile aflate pe rol la instanțele judecătorești, precum și în cele ce decurg din contractele și acordurile internaționale, cu excepția datoriilor și creanțelor care vor fi gestionate de Societatea Națională a Căilor Ferate Române, în forma în care continuă să ființeze după reorganizarea sa, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 . ... (2) C.F.R. Marfă preia de la Societatea Națională a Căilor Ferate Române partea care îi revine din creditele în curs de derulare sau de contractare, cu drepturile și obligațiile aferente. ... (3
HOTĂRÂRE nr. 582 din 10 septembrie 1998 (*actualizată*) privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de TranSport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270719_a_272048]
-
ghioș tipărit astfel încât să evidențieze orice falsificare prin metode chimice sau mecanice. Fondul cu ghioș este de culoare verde. (4) Statele membre sunt responsabile de tipărirea formularelor. Formularele pot fi tipărite și de tipografii desemnate de statul membru în care ființează. În al doilea caz, pe fiecare formular trebuie să apară trimiterea la aprobarea statului membru. Fiecare formular are indicate numele și adresa tipografiei sau o marcă care să permită identificarea tipografului, și, cu excepția formularului de cerere, a paginilor adăugate, un
jrc5336as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90505_a_91292]
-
lasă să se întrevadă existența unui locaș de învățătură în jurul ei. 1421 și 1438: Invazie a turcilor. În urma acestor acțiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa. 1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari. 1448 - 1453: Iancu de Hunedoara
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
considerabil de cumani, români, maghiari și sași, implicit un amestec confesional ortodox și romano-catolic, pentru prima oară, Béla al IV-lea a cerut în 1238 papei Grigore al IX-lea înființarea unei episcopii catolice a Severinului. Aceasta a luat însă ființă abia în 1382. În anul 1238 papa Grigore al IX-lea l-a excomunicat pe Ioan Asan al II-lea și i-a cerut regelui Ungariei să întreprindă o expediție cruciată împotriva «schismaticului» Asan, sugerându-i ca teritoriul ce-l
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Sracimir), a fost învinsă într-un nou război în urma căruia în anul 1365 a fost înființat Banatul bulgăresc. Vladislav, între timp iertat de Ludovic I, a primit în 1368 din nou titlul de ban al Severinului. În timpul stăpânirii muntene a ființat temporar Mitropolia ortodoxă a Severinului, avându-l mitropolit pe Antim Critopoulos (1370). Mitropolia a fost mutată în 1375 la Strehaia, ajungând în cele din urmă la Râmnicu Vâlcea, unde a ființat cu numele Episcopia Râmnicului și Noului Severin. În 1373
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
titlul de ban al Severinului. În timpul stăpânirii muntene a ființat temporar Mitropolia ortodoxă a Severinului, avându-l mitropolit pe Antim Critopoulos (1370). Mitropolia a fost mutată în 1375 la Strehaia, ajungând în cele din urmă la Râmnicu Vâlcea, unde a ființat cu numele Episcopia Râmnicului și Noului Severin. În 1373, în timpul regelui Ludovic I, Severinul a trecut din nou în stăpânirea coroanei maghiare. Între 1376 și 1377 Severinul a reintrat în stăpânire munteană, iar în 1378 din nou în posesia Ungariei
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
T. Laurian, când se alcătuiește un plan cu zone protejate ale orașului (ce nu va fi respectat), va lua ființă Societatea de Istorie și Arheologie ce avea ca scop „a face ceva în folosul comun, fiindcă muzeul ce avem să ființăm este declarat de la început a fi averea comunei Severin”. Severinenii rămași la Cerneți încep să se mute în masă astfel încât orașul începe să se extindă după un nou plan spre est-sud-est. Cu acest nou aflux de populație, alături de "Cartierul nemțesc
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
este cetatea despre care scria Arrianus că a fost distrusă de generalul lui Alexandru Macedon, Lisimachos în timpul expediției sale împotriva tribalilor, în anul 335 î.H. În secolul al XIV-lea, izvoarele istorice atestă că pe locul fostei așezări geto-dacice ființă un sat românesc. Numele său este menționat documentar pentru prima dată în anul 1385, în jurnalele de călătorie ale unor pelerini creștini, Peter Sparanou și Ulrich Tennstadt, ce trecuseră Dunărea de la Sviștov la „Dezimnikos” la întoarcerea lor de la Ierusalim în
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
importanță industrială în județ, dar redusă comparativ cu alte orașe din România; funcționau o fabrică de spirt, o fabrică de săpun, o țesătorie, două fabrici de lichioruri, două fabrici de pielărie și trei fabrici de cherestea. Două instituții de credit ființau în oraș: Banca Învățătorilor "Mihai Chisanovici" și Banca Evreiască. Storojinețul dispunea de o Uzină electrică, o Uzină de apă, servicii de canalizare și de alimentare cu apă. Interesele muncitorilor erau reprezentate de Societatea Funcționarilor publici, Cercul Regional A.T.I.P., Asociația
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
organizate în oraș în zilele de 22 iunie și 28 august. Ca instituții de învățământ, menționăm Liceul "Regele Ferdinand I", 5 școli primare și 1 grădiniță de copii. În oraș se tipărea "Buletinul oficial al județului Storojineț". În perioada interbelică, ființau în oraș mai multe instituții culturale (un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol", Societatea "Unirea", Societatea "Iancu Flondor", Societatea Arcășească "Dragoș-Vodă", Societatea Culturală germană, Societatea culturală evreiască "Sion", Biblioteca "Soare Răsare", Cabinetul de lectură polon "Czetalnia Polska", Corul
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
de vedere geografic, în centrul Câmpiei Bărăganului, la 10 kilometri sud de Slobozia, reședința județului Ialomița, 32 de kilometri nord de Călărași, reședința județului omonim, din care face parte și localitatea, 7 kilometri nord-est de reședința comunei, Dragalina (în care ființează importantul nod feroviar al magistralei 800, Ciulnița Gară), 1 kilometru est de Drumul Național 21 Slobozia-Călărași și 3 de halta Brâncoveni (actualmente dezafectată). Halta cu numele Brâncoveni a fost înființată ca punct de oprire pe actuala linie 802 a Căilor Ferate Române
Constantin Brâncoveanu, Călărași () [Corola-website/Science/301108_a_302437]
-
relatările rabinului Ashtori Hafarhi (1322)) și ale rabinului Itzhak Hilu (1334). Ei menționează renașterea în localitate a unei comunități evreiești semnificative. În schimb în secolele al XV-lea, XVI-lea și al XVII-lea se pare ca nu a mai ființat aici o colectivitate evreiască de remarcat. Începuturile Haifei moderne, așa cum este cunoscută în zilele noastre, datează din timpul stăpânirii otomane. În anul 1761 domnitorul autonom al Galileei, Dahr al Omar, a dărâmat vechea cetate (Haifa Al Atika) și a reconstruit
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
cartea de căpătâi a ornitologilor și cuprinde toate datele știute în această specialitate până la el. În 1954 Muzeul de Științele Naturii se mută în Castelul Huniade, etajul II, ca parte integrantă a Muzeului Bănățean, mai târziu Muzeul Banatului Timișoara, unde ființează și astăzi, cu o dinamică specifică a expozițiilor. La aniversarea Muzeului, în 1973, inventarul Secției de Științele Naturii se compunea din peste 35.000 de piese muzeale, avea expoziții temporare și itinerante. Dintre cei care au desăvârșit această operă culturală
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
mila vecinilor. Se păstrează chiar lista de materiale a construirii sediului Primăriei construită în 1844 în satul Devesel Streinii, în locul celei arse din pricina unui trăsnet. Toate satele aparținând comunei Devesel, inclusiv satul de reședință, s-au constituit pe locurile unde ființează și astăzi cu ușoare deviații față de amplasamentele inițiale. Pe locul actual de nord al comunei se găsea în trecut o pădure multiseculara de « ceroi » o specie de stejar. În pădure s-au creat primele așezări sub forma unor « conace » care
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
au fost desființate după revoluția română din 1989. Pe teritoriul comunei Devesel, au funcționat între 1962 și 1989 patru foste cooperative agricole de producție și o unitate intercooperatistă de creștere și îngrășarea a taurinelor. Tot în aceasta perioadă au luat ființa forme ale cooperativei de consum precum și ale cooperativei de credit prin înființarea unor unități de profil. În viața spirituală a locuitorilor, un loc aparte l-a avut școala inițiată în camere mici și întunecoase, uneori improvizate. Învățământul s-a desfășurat
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
care îndeplineau funcțiile de „grămătici” , cum a fost cazul lui Ioan Vasile în 1721, respectiv de dascăli ai școlilor sătești, se poate conchide că, deși neatestată documentar până acum, cel puțin începând cu [[secolul al XVIII-lea]], în sat a ființat o școală modestă, care a putut funcționa pe lângă „Biserica 'a veche” , din „Deal” . Cazul nu a fost singular în acele vremuri, el fiind menționat de [[Nicolae Iorga|N.Iorga]], care afirma că în satele transilvănene „"se găsea cine să învețe
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
fabrici de cărămidă și un abator comunal. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate o agenție a Băncii Naționale a României, Banca "Basarabia", Banca Corpului Didactic, Banca "Cetatea", 2 bănci populare, Banca de împrumut și păstrare. Fiind un centru important pe plan local, ființau aici Liceul de băieți "Marele Voevod Mihai", Liceul de fete "Iulia Hașdeu", un liceu comercial de băieți, un gimnaziu industrial de băieți, un gimnaziu industrial de fete, 10 școli primare și 3 grădinițe. De asemenea, pentru ocrotirea sănătății își desfășurau
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
declarat români plus moldoveni era de 139 (32+107), adică 1,19% din populația localității . În prezent, orașul are 7.293 locuitori, preponderent ucraineni. Întreprinderile din oraș sunt din domeniul industriei alimentare (produse lactate, dulciuri), lemnului și textile. În oraș ființează un colegiu agricol, un colegiu tehnic, o școală pentru copiii cu handicap etc. Ziua orașului este serbată la data de 14 octombrie. În anul 2000, Guvernul Ucrainei a înființat Rezervația istorico-arhitecturală "Cetatea Hotinului" (Khotynska Fortetsia") . În septembrie 2002, orașul a
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
administrativ până in 1864 Ocolului Târgului, Ținutul Botoșani; din 1864 și până spre sfârșitul sec XIX a aparținut de comuna Gorbănești, ca apoi până în anul 1926 să aparțină de comuna Vânători; în 1926 s-a înființat comuna Blândești, care a ființat astfel până în anul 1968. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Blândești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,15%). Pentru 2,8% din populație, apartenența
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
a fost o organizație antisovietică din Basarabia, care a ființat în anii 1949-1950. În Actul de acuzare din 16 decembrie 1950 organizația este caracterizată ca una formată din "naționaliști moldo-români", care "au avut o atitudine ostilă față de înfrângerea României fasciste în cel de-al doilea război mondial și față de instaurarea
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]