1,924 matches
-
de fiecare dată, cu fiecare act de în-ființare; din această perspectivă, timpul nu poate fi ceva în afara acestui act; pe de altă parte, el ține legătura cu ceea-ce-este, fiind, într-un fel, identic ființei. Cumva, ființa însăși este prezentuită în ființarea timporizată, ceea ce înseamnă că ființarea constituie timp și ființă prezentuite ca identice; identitate care apare numai în structura obiectuală a ființării. 2. Care este "principiul" ființării reflexive și deschise? Aceste identități pe care timpul le susține au o anumită legătură
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
act de în-ființare; din această perspectivă, timpul nu poate fi ceva în afara acestui act; pe de altă parte, el ține legătura cu ceea-ce-este, fiind, într-un fel, identic ființei. Cumva, ființa însăși este prezentuită în ființarea timporizată, ceea ce înseamnă că ființarea constituie timp și ființă prezentuite ca identice; identitate care apare numai în structura obiectuală a ființării. 2. Care este "principiul" ființării reflexive și deschise? Aceste identități pe care timpul le susține au o anumită legătură cu caracteristicile ființării conștiente, îndeosebi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altă parte, el ține legătura cu ceea-ce-este, fiind, într-un fel, identic ființei. Cumva, ființa însăși este prezentuită în ființarea timporizată, ceea ce înseamnă că ființarea constituie timp și ființă prezentuite ca identice; identitate care apare numai în structura obiectuală a ființării. 2. Care este "principiul" ființării reflexive și deschise? Aceste identități pe care timpul le susține au o anumită legătură cu caracteristicile ființării conștiente, îndeosebi cu reflexivitatea. Ființarea conștientă are puterea de a se întoarce către sine (a se cunoaște și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu ceea-ce-este, fiind, într-un fel, identic ființei. Cumva, ființa însăși este prezentuită în ființarea timporizată, ceea ce înseamnă că ființarea constituie timp și ființă prezentuite ca identice; identitate care apare numai în structura obiectuală a ființării. 2. Care este "principiul" ființării reflexive și deschise? Aceste identități pe care timpul le susține au o anumită legătură cu caracteristicile ființării conștiente, îndeosebi cu reflexivitatea. Ființarea conștientă are puterea de a se întoarce către sine (a se cunoaște și recunoaște), în condițiile în care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înseamnă că ființarea constituie timp și ființă prezentuite ca identice; identitate care apare numai în structura obiectuală a ființării. 2. Care este "principiul" ființării reflexive și deschise? Aceste identități pe care timpul le susține au o anumită legătură cu caracteristicile ființării conștiente, îndeosebi cu reflexivitatea. Ființarea conștientă are puterea de a se întoarce către sine (a se cunoaște și recunoaște), în condițiile în care ea este deschisă către Celălalt, iar acesta către ea. Cele două direcții, către sine și către Celălalt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și ființă prezentuite ca identice; identitate care apare numai în structura obiectuală a ființării. 2. Care este "principiul" ființării reflexive și deschise? Aceste identități pe care timpul le susține au o anumită legătură cu caracteristicile ființării conștiente, îndeosebi cu reflexivitatea. Ființarea conștientă are puterea de a se întoarce către sine (a se cunoaște și recunoaște), în condițiile în care ea este deschisă către Celălalt, iar acesta către ea. Cele două direcții, către sine și către Celălalt, sunt simultane și își adună
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a se întoarce către sine (a se cunoaște și recunoaște), în condițiile în care ea este deschisă către Celălalt, iar acesta către ea. Cele două direcții, către sine și către Celălalt, sunt simultane și își adună sensurile în "semantica" ființării conștiente. Dar ființarea conștientă este timpul care timporizează simultan, adică prezentuiește, în-ființând o ființare care, prin prezentuirea sa (prin timp), totodată cheamă trecutul (se cheamă pe sine, căpătând reflexivitate) și suportă survenirea viitorului (deschizându-se către moartea proprie, care, constituită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
întoarce către sine (a se cunoaște și recunoaște), în condițiile în care ea este deschisă către Celălalt, iar acesta către ea. Cele două direcții, către sine și către Celălalt, sunt simultane și își adună sensurile în "semantica" ființării conștiente. Dar ființarea conștientă este timpul care timporizează simultan, adică prezentuiește, în-ființând o ființare care, prin prezentuirea sa (prin timp), totodată cheamă trecutul (se cheamă pe sine, căpătând reflexivitate) și suportă survenirea viitorului (deschizându-se către moartea proprie, care, constituită cu sens de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care ea este deschisă către Celălalt, iar acesta către ea. Cele două direcții, către sine și către Celălalt, sunt simultane și își adună sensurile în "semantica" ființării conștiente. Dar ființarea conștientă este timpul care timporizează simultan, adică prezentuiește, în-ființând o ființare care, prin prezentuirea sa (prin timp), totodată cheamă trecutul (se cheamă pe sine, căpătând reflexivitate) și suportă survenirea viitorului (deschizându-se către moartea proprie, care, constituită cu sens de Celălalt, intră cu acesta într-o relație de reciprocitate). Nu poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cheamă pe sine, căpătând reflexivitate) și suportă survenirea viitorului (deschizându-se către moartea proprie, care, constituită cu sens de Celălalt, intră cu acesta într-o relație de reciprocitate). Nu poate fi operată o diferențiere între aceste trei momente ale timporizării ființării conștiente; toate sunt adunate în ceea-ce-este aceasta. Problema legată de timporizarea prin survenirea viitorului ca moarete proprie și care îl în-ființează pe Celălalt reprezintă un nod aporetic în orizontul dictaturii judicativului; de aici toate dificultățile legate de rapoatarea "mea" la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în cauză nu mai pot fi valabile. O anumită preeminență funcțională poate fi sesizată și trebuie acceptată în ordinea reducției pentru reflexivitate; dar în aceasta, posibilă prin prezentuirea care cheamă trecutul, "lucrează" deja timpul. Tocmai de aceea, timpul este ceea-ce-este ființarea conștientă, iar "lucrarea" acestuia, prin prezentuirea care îngăduie, întru propria desăvârșire, și chemarea trecutului și survenirea viitorului, constituie principiul ființării conștiente (reflexive și deschise). Am putea numi mai simplu acest principiu, prezentuire universală. A fi principiu nu înseamnă doar a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru reflexivitate; dar în aceasta, posibilă prin prezentuirea care cheamă trecutul, "lucrează" deja timpul. Tocmai de aceea, timpul este ceea-ce-este ființarea conștientă, iar "lucrarea" acestuia, prin prezentuirea care îngăduie, întru propria desăvârșire, și chemarea trecutului și survenirea viitorului, constituie principiul ființării conștiente (reflexive și deschise). Am putea numi mai simplu acest principiu, prezentuire universală. A fi principiu nu înseamnă doar a fi la început, ci și a însoți ceea ce își capătă începutul. Prezentuirea universală, ca principiu, se află în toate "momentele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conștiente (reflexive și deschise). Am putea numi mai simplu acest principiu, prezentuire universală. A fi principiu nu înseamnă doar a fi la început, ci și a însoți ceea ce își capătă începutul. Prezentuirea universală, ca principiu, se află în toate "momentele" ființării conștiente, adică în viața sau istoria acesteia; de aceea trecutul poate fi încărcat cu fel de fel de fapte, care implică, într-o modalitate secundă de constituire, memoria, și tot de aceea viitorul își are sensul autentic în Celălalt. Dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceea trecutul poate fi încărcat cu fel de fel de fapte, care implică, într-o modalitate secundă de constituire, memoria, și tot de aceea viitorul își are sensul autentic în Celălalt. Dar, dată fiind universalitatea principiului, care cuprinde nu doar ființarea conștientă și timpul ei, ci, cuprinzându-l pe acesta din urmă, cuprinde întreaga ființare, prezentuirea universală se referă la ființare, în genere, având, totuși, ca "subiect" (substrat), ființarea conștientă. De aici urmează anumite consecințe, care au fost exploatate de-a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o modalitate secundă de constituire, memoria, și tot de aceea viitorul își are sensul autentic în Celălalt. Dar, dată fiind universalitatea principiului, care cuprinde nu doar ființarea conștientă și timpul ei, ci, cuprinzându-l pe acesta din urmă, cuprinde întreaga ființare, prezentuirea universală se referă la ființare, în genere, având, totuși, ca "subiect" (substrat), ființarea conștientă. De aici urmează anumite consecințe, care au fost exploatate de-a lungul istoriei filosofiei. Augustin, spre exemplu, susține că așteptarea (viitorului), amintirea (trecutului) și vederea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și tot de aceea viitorul își are sensul autentic în Celălalt. Dar, dată fiind universalitatea principiului, care cuprinde nu doar ființarea conștientă și timpul ei, ci, cuprinzându-l pe acesta din urmă, cuprinde întreaga ființare, prezentuirea universală se referă la ființare, în genere, având, totuși, ca "subiect" (substrat), ființarea conștientă. De aici urmează anumite consecințe, care au fost exploatate de-a lungul istoriei filosofiei. Augustin, spre exemplu, susține că așteptarea (viitorului), amintirea (trecutului) și vederea (prezentului), toate așezate pe principiul prezentului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
autentic în Celălalt. Dar, dată fiind universalitatea principiului, care cuprinde nu doar ființarea conștientă și timpul ei, ci, cuprinzându-l pe acesta din urmă, cuprinde întreaga ființare, prezentuirea universală se referă la ființare, în genere, având, totuși, ca "subiect" (substrat), ființarea conștientă. De aici urmează anumite consecințe, care au fost exploatate de-a lungul istoriei filosofiei. Augustin, spre exemplu, susține că așteptarea (viitorului), amintirea (trecutului) și vederea (prezentului), toate așezate pe principiul prezentului atemporal, al veșniciei, țin de unitatea de existență
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
susține că așteptarea (viitorului), amintirea (trecutului) și vederea (prezentului), toate așezate pe principiul prezentului atemporal, al veșniciei, țin de unitatea de existență umană, structurată după modelul Treimic. Kant, indicând drept suport al timpului subiectivitatea transcendentală, susținea, de asemenea, că doar ființării conștiente îi poate fi propriu timpul. Husserl, de asemenea, punea structura retențial-protențială a timpului, operațională în cazul oricărei constituiri obiectuale, pe seama fluxului conștiinței, al timpului imanent originar. Iar Heidegger, în analitica sa existențială, afirma răspicat că temporalitatea reprezintă constituția fundamentală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele ce ființează în lume căpătând semnificație temporală (semnificația sa); așadar, centralitatea temporală în lume a Dasein-ului este neîndoielnică. Cele patru experimente filosofice privind timpul mizează așa cum am mai precizat de-a lungul acestei lucrări pe un privilegiu "temporal" al ființării umane. Acest fapt este cu totul posibil și capătă întreaga îndreptățire în orizontul dictaturii judicativului, cum, de altfel, a dovedit reducția operată până aici. Nu trebuie uitat că reducția judicativă a dictaturii judicativului, pe care o desfășurăm încă, scoate la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aici. Nu trebuie uitat că reducția judicativă a dictaturii judicativului, pe care o desfășurăm încă, scoate la iveală ceea ce a căpătat chip și ceea ce poate căpăta chip în înseși granițele dictaturii judicativului. Ceea ce am numit "prezentuire universală", ca principiu al ființării conștiente, constituie "criteriul" după care este acreditată ideea preeminenței temporale a ființării conștiente în orice reconstrucție filosofică. 3. Ce înseamnă ființare deschisă către Celălalt? Problema reciprocității. Semenul. Ființarea conștientă este deschisă permanent către Celălalt prin survenirea viitorului. Constituirea obiectuală a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o desfășurăm încă, scoate la iveală ceea ce a căpătat chip și ceea ce poate căpăta chip în înseși granițele dictaturii judicativului. Ceea ce am numit "prezentuire universală", ca principiu al ființării conștiente, constituie "criteriul" după care este acreditată ideea preeminenței temporale a ființării conștiente în orice reconstrucție filosofică. 3. Ce înseamnă ființare deschisă către Celălalt? Problema reciprocității. Semenul. Ființarea conștientă este deschisă permanent către Celălalt prin survenirea viitorului. Constituirea obiectuală a Celuilalt are însă ca prim moment survenirea viitorului ca moarte proprie a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chip și ceea ce poate căpăta chip în înseși granițele dictaturii judicativului. Ceea ce am numit "prezentuire universală", ca principiu al ființării conștiente, constituie "criteriul" după care este acreditată ideea preeminenței temporale a ființării conștiente în orice reconstrucție filosofică. 3. Ce înseamnă ființare deschisă către Celălalt? Problema reciprocității. Semenul. Ființarea conștientă este deschisă permanent către Celălalt prin survenirea viitorului. Constituirea obiectuală a Celuilalt are însă ca prim moment survenirea viitorului ca moarte proprie a acestei ființări conștiente și deschise; de aceea, pe de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înseși granițele dictaturii judicativului. Ceea ce am numit "prezentuire universală", ca principiu al ființării conștiente, constituie "criteriul" după care este acreditată ideea preeminenței temporale a ființării conștiente în orice reconstrucție filosofică. 3. Ce înseamnă ființare deschisă către Celălalt? Problema reciprocității. Semenul. Ființarea conștientă este deschisă permanent către Celălalt prin survenirea viitorului. Constituirea obiectuală a Celuilalt are însă ca prim moment survenirea viitorului ca moarte proprie a acestei ființări conștiente și deschise; de aceea, pe de o parte, nu este posibilă moartea "mea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în orice reconstrucție filosofică. 3. Ce înseamnă ființare deschisă către Celălalt? Problema reciprocității. Semenul. Ființarea conștientă este deschisă permanent către Celălalt prin survenirea viitorului. Constituirea obiectuală a Celuilalt are însă ca prim moment survenirea viitorului ca moarte proprie a acestei ființări conștiente și deschise; de aceea, pe de o parte, nu este posibilă moartea "mea" decât prin constituirea "obiectuală" a Celuilalt, iar pe de altă parte, Celălalt însuși cere moartea "mea". Cum survenirea viitorului ființării conștiente și deschise operează concomitent cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
viitorului ca moarte proprie a acestei ființări conștiente și deschise; de aceea, pe de o parte, nu este posibilă moartea "mea" decât prin constituirea "obiectuală" a Celuilalt, iar pe de altă parte, Celălalt însuși cere moartea "mea". Cum survenirea viitorului ființării conștiente și deschise operează concomitent cu chemarea trecutului, prezentuită totodată cu survenirea viitorului, deschiderea către Celălalt este continuă, adică este un fapt legat direct de timporizare, de în-ființarea neîntreruptă în direcția celor trei acte de timporizare a ființării conștiente determinate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]