2,955 matches
-
la un specialist pe care îl poți găsi la redacția ziarelor din orașul tău sau pur și simplu dând un anunț într-un ziar de mică publicitate. După ce ai construit antetul, salvează-l cu următorii pași Save As (din meniul File), alege un nume și selectează din căsuța de dedesubt formatul Document Template. De fiecare dată când vrei să scrii ceva, te duci în file și alegi submeniul New... apeși și poți să-ți alegi antetul tău anterior creat. Mai jos
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
de mică publicitate. După ce ai construit antetul, salvează-l cu următorii pași Save As (din meniul File), alege un nume și selectează din căsuța de dedesubt formatul Document Template. De fiecare dată când vrei să scrii ceva, te duci în file și alegi submeniul New... apeși și poți să-ți alegi antetul tău anterior creat. Mai jos îți ofer un exemplu de antet pe care îl folosesc. Ai antet? Felicitări... acum să realizăm cartea de vizită. CARTEA DE VIZITĂ Ce este
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
r?mane neîntrecut În literatura noastr? prin for?a revelatoare a „orizonturilor cosmice" nem? rginite (cum le nume?te Edgar Papu) . „Traiectul marilor dep?rt?ri" e delimitat uneori de lumea finit? de un prag („limit?") că În „C?lin (file din poveste)" de exemplu, sau e sugerat prin „ecourile vaste ?i dep?rtate ale sunetelor" (E. Papu). Pentru a transcende bun?oar? Într-un spa?iu magic În care mitul devine „substan?a gândului" ? i poezia „modul obi?nuit de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i s-a sim?it acas? În sat ?i În codru În aceste topos-uri sacre În care, concentrat?? ?i ocrotit?, se afl? ?ara [...]" Zoe D.-Bu? ulegna), „topos-ul mitic al ??durii", lacul „topos magic Închis" (În „C?lin file din poveste"); foarte adesea este utilizat termenul „motiv" (mai rar „fragment-motiv") pentru a desemna elementele ce reprezint? aceste topos uri, dar aria motivelor ?i a temelor crea?iei eminesciene este mult mai cuprinz?toare. Astfel, G. C?linescu identific?, sub
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Astfel c? prezen?a florii albastre Înseamn? În poezia lui Eminescu mai mult decât un simplu element de peisaj, o pat? de culoare În decorul feeric al p?durii sc?ldate În razele de argint ale astrului nocturn. În „ ?? lin (file din poveste)", floarea albastr? devine simbolul iubirii Împlinite, pe care natura o binecuvânteaz?. Ea este prezent? de aceea, În mod simbolic nu numai In descrierea cadrului natural: „Acolo, lang? izvoar?, iarbă pare de om?ț, Flori albastre tremur ude În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i simplu „mituri" (cum sunt numite de Zoe D.-Bu?ulenga): „toposul mitic al p?durii"; „mitul profund al codrului", „lumea mitic? a str?vechiului codru" v?zut? că spa?iu magic nesupus trecerii timpului; „lacul -topos sacru" În „ ??lin (file din poveste) " etc. Codrul, sătul, luna, stelele, salcâmul, teiul etc.toate aceste topos-uri mitice ale universului crea?iei eminesciene alc?tuiesc astfel: „un uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nimic, de?i tot era ascuns... ". Lui Îi atribuie poetul „rolul de con?tiin?? a universului incon?tient, de centru spiritual al lumilor, al c?rui cifru Îl st?pane?te prin În?elegerea num?rului sacru" . Culegând din „galbenele file adev?rul lumii, ??trânul În?elept, sub a c?rui frunte „viitorul ?i trecutul se Încheag?", „dezleag?" enigmele lumii („noapteaadânc-a vecniciei") pentru c?, a?a cum „Atlas În vechime sprijinea cerul pe um? r", „a?a el sprijin? lumea ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spa?iului poetic c?ruia Îi d? via??, dar ?i prin pluralitatea simbolurilor pe care le comunic?. Privit? din perspectiv? cosmic?, ea reprezint?, prin Ins??i imaginea ei de ou primordial Întruchipând „Începutul lumii", simbol al genezei. Versul din „??lin (file din poveste) " considerat de Arghezi unul dintre cele mai reu? ițe din crea?ia eminescian? relev? astfel imaginea de „ou cosmogonic" care se reflect? În „cuibarul apelor", „semnificând Începutul, unitatea originar? din care repurcede lumea". ????rînd din imensitatea m?rii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poate transcende spa?iul Îngust ?i rece al contingentului. ??durea este În crea?ia să topos sacru În care, prin iubire, omul I?i reg? se?te identitatea ?i într? În eternitatea naturii, În ritmurile ancestrale ale acesteia {C?lin file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
anii ´70, cum ar fi de pildă C. Virgil Gheorgiu, un autor din care găseam de altfel tone de cărți și în anticariatele din Elveția oare în ce tiraje o fi fost editat Dumnezeule? Deschid nostalgic Moromeții și găsesc între file un "bon de împrumut" al volumului, cel pe care-l dă mașina automată care ține locul bibliotecarilor în afara orelor de program. Iulie 2004, ora 23.40. Nume de utilizator: Rodica N. Mă gândesc că și necunoscuta Rodica N., încercată de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Titlul i-a fost dat lui Ștefan și în Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei. Editorii acestui letopiseț au înlocuit, incorect, titlul de țar cu cel de domn. Tetraevanghelul de la Humor are o importanță aparte, deoarece pe una dintre file este reprezentat chipul domnului, „cel mai frumos și mai autentic dintre portretele lui”. Cu puțin înainte de anul 1473 s-a început Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei, Letopisețul lui Ștefan cel Mare”. În același an se copiază, la porunca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puțin, așa mi-a descris-o șeful de post, când mi-a raportat. Ba mai mult, nu doar o roată, ci... așteaptă! strigă omulețul, dându-și o palmă peste frunte. Pe masa de scris se adunase un alt teanc de file. Îl răsfoi cu repeziciune, până când se opri la una din ele. - Uite, vezi? zise pe un ton plin de Însuflețire. Aici nimic nu se pierde! Iată raportul, cu descrierea obiectului, adăugă, Întinzându-i poetului foaia. Sub ochii săi, schițat grosolan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
senzația că intru într-un fel de mănăstire dezordonată, seculară, populată de două femei. Și, alteori, când plec, am senzația ciudată că Muriel și mama ei mi-au burdușit buzunarele cu flaconașe și tuburi de ruj de buze, de fard, fileuri de păr, deodorante și așa mai departe. Mă simt copleșit de recunoștință față de ele, dar nu știu ce să fac cu darurile lor invizibile.“ „Astă-seară n-am mai căpătat permisii imediat după raport pentru că un soldat a scăpat pușca în timpul inspecției generalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mâncare - nici excesele luxului, dar nici afectarea sărăciei, o distanță potrivită între ostentația bogaților și cea a săracilor, aversul și reversul aceleiași medalii... -6- Plăcerea de a trăi. Două epigrame permit reconstituirea unor mese epicuriene. Nimic de-a face cu fileurile de urs, brânza cu vin îngroșat, capetele de melci, porcii umpluți cu caltaboși și cârnați, Priapii din aluat dulce, vinul de Falerne băut din cupe de argint masiv, totul încoronat, în final, de întrebuințarea unor penisuri artificiale confecționate din piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mai departe - actori, sau profesori, sau milițieni, sau ingineri, mulți prieteni, dar și mulți clienți ocazionali... Toți treceau să vadă ce-a mai lucrat maestrul, iar tu te Învîrteai transpirat printre ei, căutînd pompa pentru bicicletă sau mingea, racheta sau fileul de tenis ori praștia pentru ciori. De multe ori rămîneai pe-acolo, căscînd ciocul la discuții, mai ales cînd apăreau figuri exotice. Era acest tip, Mugurescu, un om masiv, cu trăsături fizice puternice (avea În loc de nas un fel de ardei
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
metalice, masive, ignifuge, și urcați două etaje pînă În spatele scenei, coborîți iar un etaj pe lîngă atelierul de la electrică și ajungeți În acel hol de sub scenă unde se află masa de ping-pong. Cine servește primul? te Întreabă el, În timp ce montează fileul.] SÎntem la locul de fumat, Împart fructe celor patru sau cinci băieți. Vorbim iar despre blugii Levi’s ai lui Bogdan, despre berea mea neagră cehoslovacă, despre perciunii lui Midge Ure și despre alte chestii mișto. Vlad Îmi face semn
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
spre dezbatere la Congresul partidului din aprilie 1935, când a fost adoptat un nou program 27. • Henry L. Roberts, op. cit., p. 165. • Ibidem, p. 167. • National Archives of the United States of America, Washington, D.C., Record Group Number 59, Decimal File 1930-1939, doc. 871.01/84. • Programul a fost lansat la 10 septembrie 1933 („Dreptatea“, 13.IX.1933). • Vezi Anteproiect de program al Partidului Național-Țărănesc, p. 7-11; Programul Partidului Național-Țărănesc, București, 1935; Zigu Ornea, Țărănismul. Studiu sociologic, București, În același an
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1992, pp. 42-44). Să mai precizăm faptul că autorul depeșei nu trebuie să respecte piramida inversată, că poate plasa informația de bază la sfârșit, iar textul nu are titlu. Forma finală, gazetărească, se decide în birou, de către un redactor specializat. Fileul (filet). Este un termen luat din franceză, care s-ar traduce aproximativ prin „știre dezvoltată”. Evităm însă această traducere, pentru că există mai multe tipuri de știri dezvoltate. Fileul este o informație scurtă (nu depășește 20 de rânduri), fără comentariu, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
titlu. Forma finală, gazetărească, se decide în birou, de către un redactor specializat. Fileul (filet). Este un termen luat din franceză, care s-ar traduce aproximativ prin „știre dezvoltată”. Evităm însă această traducere, pentru că există mai multe tipuri de știri dezvoltate. Fileul este o informație scurtă (nu depășește 20 de rânduri), fără comentariu, dar care, prin importanță, justifică un titlu separat și o dezvoltare ceva mai lungă. Dacă fileul răspunde mai ales întrebărilor: cum? și de ce?, știrea obișnuită se centrează pe întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dezvoltată”. Evităm însă această traducere, pentru că există mai multe tipuri de știri dezvoltate. Fileul este o informație scurtă (nu depășește 20 de rânduri), fără comentariu, dar care, prin importanță, justifică un titlu separat și o dezvoltare ceva mai lungă. Dacă fileul răspunde mai ales întrebărilor: cum? și de ce?, știrea obișnuită se centrează pe întrebările: cine?, ce?, când?, unde?. Redactată cu mai multă grijă decât depeșa, știrea tip filet este adesea publicată ca atare de către clienții agenției, chiar dacă operează modificări de titrare
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cerință este omogenitatea scriiturii. La asta se adaugă ierarhizarea corectă a informației, citarea fidelă și abilitatea de a învecina informații diverse, uneori contradictorii; necesită atenție la elementele de legătură și la păstrarea tonului neutru. Alte riscuri: se poate confunda cu fileul, dar este un text mai amplu; atribuirea sursei este obligatorie, dar permite și atribuirea codată: sursă oficială = organism care nu vrea să se implice, dar vrea să colaboreze; sursă din anturajul...= sursa își păstrează o portiță de scăpare în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
această imagine bine întipărită în memorie, reușești să retrăiești atmosfera locului, întâlnirile și discuțiile cu oamenii. O bună documentare face cât jumătate din text. Munca cea mai grea, mai chinuitoare pentru un ziarist o reprezintă, desigur, elaborarea reportajului. Având 6-15 file, reportajul trebuie gestionat cu grijă, în secvențe (respirații) succesive și urcătoare ca tensiune, secvențe punctate sincopat de intertitluri și atacuri separate. Fără a fi neapărat cronologice, aceste subcapitole oferă alternanță (4)și o necesară modificare a perspectivei narative, cu condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
meu..."250 Cellino ni se înfățișează și el din perspectiva a două mituri recognoscibile în opera lui Eminescu. Primul este mitul lui Narcis, prezent în Scrisoarea I ("Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr") și în Călin (File din poveste). Tipologic, el este inițial veleitarul, curtezanul din Scrisoarea II, care parvine pe scară socială cu ajutorul femeilor influente: "Capul acesta este un cap care se privește toată ziua în oglindă, găteala dumitale dovedește ce subțire îți socotești persoana și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
îndreptățește să evite un atare subiect. Și totuși, în puținele cazuri când natura pigmentează paginile sale, fragmentele dobândesc un anume farmec eminescian. Iată un peisaj eminamente romantic, constituit dintr-o enumerație polisindetică și care amintește de tabloul fabulos din Călin (file din poveste): "Rupturi de stânci, șivoaie, păduri, prăpăstii, poteci întortocheate. Lumina de lună dă peste tot o impresie de veșnicie."284 În acest punct al demersului nostru critic apar primele diferențieri evidente. Parcimonia de care dă dovadă Camil Petrescu în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Datorită” sau „din cauza”, în “Limba și literatura română”, București, an XXI, nr. 1, 1992, p. 8-9. [86] MIU, CONSTANTIN. Tudor Arghezi: Flori de mucigai. în: LLR, 22, nr. 1, 1992, p. 35-37. [87] MÎNDRESCU, ENACHE. Basmul cult în versuri. Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu. în: LRAL, 1992, p. 125-127. [88] MOLDOVAN, VICTORIA, Liana Pop, Le roumain avec ou sans professeur. Romanian with or without a Teacher. Cluj, Echinox, 1991, 300 p. în: StUBB; 37, nr. 1-2, 1992, p. 135
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]