1,777 matches
-
facă din respingerea discriminării evreilor, În momentele cele mai critice, o cauză a lor, pe care s-o apere public”. Da, o generală renaștere morală de tipul „afacerii Dreyfus” nu prea era de imaginat În România anilor ’30. Cum ajunsese filologul de la „apariția scriitorului În cultura română” la convulsiva temă „evreiască”, cum ajunsesem eu de la obsesia „universalistă” a tensiunii dintre etic și estetic la dialogul nostru epistolar din anii ’80 centrat pe aceeași temă, În ciuda suspiciunii și chiar a unui soi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rămase în manuscris. În această carte, F. aduce - apreciază unul dintre referenții tezei de doctorat, profesorul G. Ivănescu - „numeroase contribuții de amănunt, dar și o viziune de ansamblu măreață asupra folclorului și etnografului român”. F. participă, individual sau împreună cu studenții filologi, la îmbogățirea Arhivei de Folclor a Facultății din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Enchiridion sive Stella orientalis splendens occidentali (1997), A. M. Grazianus și Johannes Sommer, Viața lui Despot Vodă (1998), Petru Movilă, Ortodoxa confessio fidei catholicae et apostolicae ecclesiae orientalis (2001) - deschid noi perspective, nu numai istoricilor, ci și istoricilor literari, filosofilor și filologilor. Exegetul se arată preocupat și de teme controversate ale domeniului sau mai puțin abordate (Motivația semantică a cuvântului românesc „Crăciun”, Christos creator mundi în colindele cosmogonice românești, Etnogeneza românilor, Revelația manuscriselor lui Eutropius, Historia Augusta. O nouă lecțiune a textelor
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
1988, 33; Marius Alexianu, Profil de traducător: Traian Diaconescu, AUI, limbi străine, t. I, 1988; Ștefan Cucu, „Viața lui Despot Vodă”, AUC, t. XX, 1998, 1-2; Matei Bălan, N. Milescu, „Stella orientalis”, CRC, 1998, 6; Gheorghe Badea, Dialog cu un filolog clasic: Traian Diaconescu, CL, 1999, 4; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 151-152; Dorina Tărnăuceanu, Publilius Syrus în vestmânt român, CL, 2003, 11. I.O.
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
literare” din Arad, „Orientul român” din Cluj. În cadrul Muzeului Limbii Române, participă la redactarea Dicționarului limbii române. Se impune cu lucrări originale asupra literaturii vechi, editări de texte vechi, studii de toponimie, lexicografie, gramatică, istorie a limbii, remarcându-se ca filolog de formație eclectică, cu preocupări multiple. Majoritatea contribuțiilor le publică în revistele „Dacoromania”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Revista filologică” și altele. Încă din 1914 începe să editeze texte vechi românești: Două manuscripte vechi. Codicele Todorescu și Codicele Marțian (studiu
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
valorii fonetice trebuie despărțită de transcrierea grafică, care privește numai redarea fidelă a slovelor” (Critica științifică în filologia noastră actuală). Mai târziu, D. se orientează către o transcriere fonetică interpretativă, procedeu pe care îl va susține la primul Congres al filologilor români (București, 1925): „Trebuie să pregătim pe încetul trecerea de la translațiune la transcrierea fonetică interpretativă, care este cea a viitorului, deși această metodă nu este lipsită de obiecțiuni...” (Raportul Comisiei însărcinată cu elaborarea celei mai bune metode de editare a
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
la fin du XVIII-e siècle, București, 1938. Repere bibliografice: Iorgu Iordan, Nicolae Drăganu (1884-1939), „Societatea Română de Lingvistică”, 1942, seria I, memorii, 1; Perpessicius, Opere, X, 89-90; D. Macrea, Școala clujană: Nicolae Drăganu, CLG, 1961, 1; Octavian Șchiau, Un mare filolog: N. Drăganu, TR, 1969, 51; Bucur, Istoriografia, 184-187; Encicl. istoriografiei rom., 130-131; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 115-117. A.M.
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
câteva limbi străine, s-a remarcat și ca traducător din dramaturgia elină; Ifigenia în Aulida (1879) și Ifigenia în Taurida (1880), transpuse din Euripide, au fost distinse, la ediția a doua (1902), de Academia Română, cu Premiul „Adamachi”, prilej cu care filologul clasic și profesorul de latină, academicianul Nicolae Quintescu, afirma că cele două versiuni sunt „o adevărată operă literară, excelentă sub toate punctele de privire”, tălmăcirea în ansamblu, fiind „din cele mai bune” din câte se făcuseră, până atunci, din literatura
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
, Matilda (2.IV.1851, Iași - 9.IX.1932, Iași), poetă, prozatoare și autoare de comedii. S-a născut în familia arhitectului austriac Carol von Cugler, stabilit la Iași și devenit cetățean român, și a Matildei (n. Hefner). Căsătorită cu filologul Vasile Burlă în 1872, s-a recăsătorit patru ani mai târziu cu chimistul Petru Poni. A debutat cu versuri în 1867, la „Convorbiri literare”, unde a publicat până în 1892, colaborând și la alte reviste, precum „Familia”, „Columna lui Traian”, „Literatorul
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
Alte contribuții se referă la Jean Boutière (ca monografist al lui Creangă), Sextil Pușcariu (ca istoric literar), Calistrat Hogaș (din perspectiva receptării), Mihail Sadoveanu și Panait Istrati (ambii urmăriți în popasul lor la Iași) sau cuprind rezultatul unor preocupări de filolog (revista de folclor „Șezătoarea”, Dante în „Convorbiri literare” etc.). Lucrările despre marii scriitori nu excelează prin noutate (de pildă, lecturile eminesciene din Contribuții sunt o succesiune de clișee și de formule bombastice). Antologiile critice despre Creangă și Sadoveanu sunt însă
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
a o așeza în construcții pe cât de impresionante, pe atât de riguroase, C. a refăcut, prin studii, prin monografiile specializate și prin marile sinteze, tabloul unei spiritualități - în ipostaza ei literară - ce a consunat cu alcătuirile europene. Nicolae Cartojan era filolog autentic nu numai prin obiectul și metoda cercetărilor sale, ci și prin acribia împinsă până la ultimele limite [...]. Căuta, răscolea și revenea mereu, spre a se convinge că a spus tot ce se poate spune și cât mai bine cu putință
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
de la Pradelle (președinte și administrator), Max Richard și Virgil Ierunca (cenzori), Matei Cazacu (secretar adjunct), Titus Bărbulescu (trezorier), Paul Bărbăneagră (responsabil cu relațiile externe). „Noua organizație a Centrului continuă firesc unele structuri deja existente, cum ar fi cercul istoricilor și filologilor români de la Sorbona sau grupul de discuții privind gândirea tradițională” - sublinia Cicerone Poghirc într-un articol cu aspect programatic publicat în „Cuvântul românesc”, observând totodată că „activitatea Centrului va fi evident convergentă cu aceea a Societății Academice, urmărind aceleași scopuri
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
, Gheorghe (14.IX.1864, Arad - 7.II.1936), filolog și folclorist. Face primele clase la Arad, apoi urmează liceul și Facultatea de Litere la Budapesta. Își începe cariera didactică în orășelele Szolnok și Kassa (astăzi Kosice, Cehia), iar în 1891 revine în Budapesta, ca profesor de limba română. Din
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
Cehia), iar în 1891 revine în Budapesta, ca profesor de limba română. Din 1897 intră în învățământul universitar, la Catedra de limba română a Universității din Budapesta. În 1922 este pensionat, de fapt înlăturat din învățământ, pentru convingerile sale social-democrate. Filolog de formație, A. a studiat elementele maghiare din limba română, precum și originea limbii române, alcătuind dicționare și gramatici. A semnat și Popa Coresi. O istorie a literaturii române, scrisă în limba germană și apărută la Leipzig (Geschichte der rumänischen Literatur
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
din 1825, la Tipografia Mânăstirii Neamț, o variantă a Descrierii Moldovei, sub titlul Scrisoarea Moldovei (urmată, în 1851, de o traducere realizată de Costache Negruzzi, sub titlul adecvat Descrierea Moldaviei). Tot la finele secolului al XIX-lea se ivesc primii filologi, precum Ioan Bianu, Nerva Hodoș, Ioan Bogdan, care creează primele instrumente de lucru și primele ediții moderne ale vechilor texte românești. Chiar dacă au existat cărturari încă din primele decenii ale secolului XX care s-au ocupat competent de vechea noastră
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1705, după cum înregistrează Bibliografia românească veche 72. Dintre acestea, peste 90% sunt tipărituri cu pregnant caracter religios. Un impact covârșitor trebuie să fi avut apariția Bibliei de la București, în 1688. De la Nicolae Iorga la Al. Andriescu, toți istoricii literari și filologii au insistat asupra rolului său esențial în dezvoltarea limbii literare. Nu în ultimul rând, tot pe această cale pătrund în cultura română unele noțiuni, concepte, dezbateri filosofice cu iz novator. Să ne oprim puțin asupra unui aspect, desigur, nu cel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de 1500 de ani descrierea diabetului zaharat făcută de el nu a fost egalată de nimeni. Galen din Pergam (129-199) Galen a fost unul dintre cele mai mari spirite enciclopedice ale antichității greco-romane, fiind în același timp medic, filosof și filolog. S-a născut în Asia Mică, la Pergam, oraș renumit printr-un templu faimos, transferat integral la începutul secolului trecut la Berlin, unde a dat și numele muzeului („Pergamon Museum”). Concepția lui despre nutriție, bolile degenerative (artritismul) și diabet este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
tot el, ca președinte de ședință avea să prezinte apoi ca dar din partea lui Jarnik următoarele lucrări: „Glose la partea românească a sintacticei din gramatica limbilor romanice a lui Wilhelm Meyer - Lubke, Sibiu 1916"; „Între români - Scrisori din călătoria unui filolog cu adaosul: Despre însemnătatea studiului limbii române pentru studiul celorlalte limbi romanice, Sibiu 1917"; un extras din Archiv fur das studiu der neueren Sprachen und Literaturen cuprinzând o dare de seamă asupra traducerii în nemțește cu explicări a basmului Harap
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu „volintirul“ Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticianul Missir“, bunul „papa“ Culianu cu epi gramaticul Cuza, izbucnitorul Phillippide „Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale, și alții și alții în penumbră, iar, din când în când, în mijlocul lor, întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul povestirilor lui. Unde sunt aceste timpuri și unde sunt
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
al Institutului de Istorie Universală; după 1945 activează în străinătate), Grigore Nandriș (slavist, lector la Institutul de Limbi Orientale din Paris începând din 1947), Emil Turdeanu (slavist, din 1947 rămâne la Paris, fiind „maâtre des recherches” la CNRS), Alexandru Ciorănescu (filolog, doctor la Sorbona, cercetător la CNRS din 1948), Bazil Munteanu (subdirector; profesor de limba și literatura franceză), Nicoară Beldiceanu (turcolog, din 1948 se stabilește în Franța unde publică și lucrează la CNRS și EPHE), George Barbul (memorii despre Ion Antonescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu demult dintre noi. Cu ei am rămas prieten de atunci, ne făcusem și serviciul militar împreună. Avusesem la Filologie un grup de prieteni din care mai făcea parte Șerban Stati, ajuns mai târziu ambasador la Roma, Radu Niculescu, un filolog de foarte bun nivel care a murit tragic, Sorin Alexandrescu, pe care toată lumea îl cunoaște, mai întâi profesor universitar în Olanda, astăzi revenit în țară, foarte activ în mediile culturale și editoriale. După 1948, aproape toți membrii familiei mele trecuseră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a gândit ideea de sistem, realizate la un nivel mai precis și mai operativ. Tot școala fonologică a propus și termenul de structură, pe care Saussure nu l-a folosit: acest termen a apărut în lingvistică - la primul Congres al filologilor slavi de la Praga, 1929 - într-un manifest ai cărui principali inspiratori au fost Jakobson, Karcevsky și Trubețkoy, pentru a desemna relațiile din interiorul unui sistem, dependența reciprocă a două sau mai multe trăsături ale unei limbi. Insuccesul lui Saussure în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și simplu din nevoia de a mă descărca, să zicem așa. Din când în când, am simțit nevoia unor mărturisiri scrise, încă de pe vremea liceului, chiar și în timpul studenției. Pentru că prietenii mei cei mai apropiați în acea perioadă erau studenți filologi, mă duceam la cursurile lor și, în sfârșit, citeam foarte mult, am ajuns la ordonarea acestei preocupări, și pentru că toată viața am stat la catedră. Profesor fiind, cred că sunt dintre puținii care am predat la toate nivelele, de la clasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
vocabularul popoarelor italian, francez, spaniol, englez, irlandez, grec etc. reprezintă adevărate piese de aur pentru cunoașterea istoriografiei românești. La neamurile celtice din regiunea Walace (Marea Britanie) a fost identificată rugăciunea Tatăl Nostru, așa cum îl rosteau românii din Muntenia, Moldova și Transilvania. Filologii români și străini au mai descoperit: - în cea mai veche cronică turcească, intitulată "Ogusnam", adusă în actualitate de istoricul român de naționalitate turcă Ali Ekrem, tipărită în germană, franceză și rusă, se menționează existența, în anul 839, a unei Țări
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
vocabularul popoarelor italian, francez, spaniol, englez, irlandez, grec etc. reprezintă adevărate piese de aur pentru cunoașterea istoriografiei românești. La neamurile celtice din regiunea Walace (Marea Britanie) a fost identificată rugăciunea Tatăl Nostru, așa cum îl rosteau românii din Muntenia, Moldova și Transilvania. Filologii români și străini au mai descoperit:- în cea mai veche cronică turcească, intitulată "Ogusnam", adusă în actualitate de istoricul român de naționalitate turcă Ali Ekrem, tipărită în germană, franceză și rusă, se menționează existența, în anul 839, a unei Țări
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]