3,915 matches
-
inundațiilor, bolilor, paraziților și capriciilor climatice sezoniere. Un agent patogen poate afecta unul dintre soiuri, dar nu și altul; unele rezistă bine la secetă, altele la umiditate, unele preferă solurile argiloase, altele pe cele nisipoase. Făcând mai multe „pariuri” prudente, fin adaptate la condițiile microlocale, agricultorii Își maximizau șansele de a avea o recoltă mulțumitoare. Varietatea soiurilor locale este importantă și din alt punct de vedere. Toate culturile moderne care au o valoare economică sunt produsul soiurilor locale. Până prin 1930, agricultura
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Densușianu e l’Italia, Napoli, 1936; La stampa periodica romeno-italiana în România e în Italia, Romă, 1937; Lingua, letteratura e storia romena în Ispagna, Milano, 1941; Saggi italo-romeno-ispanici, Romă, 1943; Thème de Jésus dans la poésie roumaine jusqu’à la fin du XIX-e siècle, Coimbra, 1950; Îl diplomatico e studioso americano E. Schuyler e i Romeni, Freiburg, 1954. Traduceri: I.L.Caragiale, Una lettera smarrita [O scrisoare pierdută], pref. Giulio Bertoni, Perugia-Veneția, 1929 (în colaborare cu A. Silveștri Giorgi). Repere bibliografice: Mariano
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
cortului, București, 1971; Aproape Omul, București, 1975; Scrisori de toată ziua, București, 1977; Cronica nisipurilor, București, 1978; Vitralii, Cluj-Napoca, 1981; Le Repentir, Paris, 1991; Peștera oglinzilor, București, 1991; Les Hommes de Pavlov, Paris, 1995; Scrisori de la miezul nopții, București, 1995; Fin de chasse, Paris, 2001. Repere bibliografice: Sergiu Sălăgean, „Intersecții”, GL, 1967, 35; Platon Pardău, „Palinodii”, VR, 1971, 8; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1975, 52; Barbu, O ist., I, 409-413; Dana Dumitriu, Tema autenticității , RL, 1977, 35; Vasile Andru, Secțiuni
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
Sodom, Viena, 1978; Stumm, Viena, 1990; Prozessionstheater. Spuren und Elemente von der Antike bis zur Gegenwart (în colaborare cu Johannes C. Hoflehner), Köln, 1995; ZeroKörper. Der abgeschaffte Mensch (în colaborare cu Josef Schweikhardt), Viena, 1997; Triebwerk Arkadien: 1899/1999. Zweimal Fin de Siècle (în colaborare cu Josef Schweikhardt), Viena, 1999; Begra, Viena, 2000. Repere bibliografice: Marian Popa, Vintilă Ivănceanu sau Dreptul la tiribombă, LCF, 1968, 10; D. Micu, „Cinste specială”, GL, 1968, 21; Mihail Petroveanu, „Cinste specială”, VR, 1968, 10; Valeriu
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Idem, Le degré d’influence des Grecs des Principautés Roumaines dans la vie politique de ces pays, in „Symposium“, p. 217-228. • Jean Meyer, Noblesses et pouvoirs dans l’Europe d’Ancien Régime, Paris, 1973; JeanPierre Labatut, Les noblesses européennes de la fin du XVe siècle à la fin du XVIIIe siècle, Paris, 1978; Jonathan Dewald, The European Nobility 1400-1800, Cambridge, 1996. • N. Iorga, Studii și documente cu privire la istoria românilor, III, București, 1901, p. 96-98; idem, ibidem, XI, București, 1906, p. 3-41. • Ariadna
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Grecs des Principautés Roumaines dans la vie politique de ces pays, in „Symposium“, p. 217-228. • Jean Meyer, Noblesses et pouvoirs dans l’Europe d’Ancien Régime, Paris, 1973; JeanPierre Labatut, Les noblesses européennes de la fin du XVe siècle à la fin du XVIIIe siècle, Paris, 1978; Jonathan Dewald, The European Nobility 1400-1800, Cambridge, 1996. • N. Iorga, Studii și documente cu privire la istoria românilor, III, București, 1901, p. 96-98; idem, ibidem, XI, București, 1906, p. 3-41. • Ariadna Camariano-Cioran, Reprezentanța diplomatică a Moldovei la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Brancovan (1709-1757) et l’Autriche, d’après des documents inédits, Académie Roumaine, Bulletin de la Section Historique, XXIV, 1943. • N. Iorga, Istoria presei românești de la primele începuturi pînă la 1916, București, 1922, p. 11, 13; L. Baidaff, Opinions contemporaines sur la fin de Grégoire Ghica, prince de Moldavie (1777), în RHSEE, VI, 1-3, 1929, p. 34-51. • Jean C. Filitti, Lettres et extraits concernant les relations des Principautés Roumaines avec la France (1728-1810), Paris, 1915, p. 104. • A. H. De Groot, The Ottoman
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1, 1965, p. 9-27; G. Camodeca, La gens Annia Puteolana in età giulio-claudia: potere politico e interessi commerciali, în „Puteoli“, 3, 1979, p. 17-34; F. Bertrandy, Les relations entre la Numidie et la Campanie: le rôle des Anianii à la fin de la République, în L’Afrique, la Gaule, la religion à l’époque romaine. Mélanges à la mémoire de Marcel Le Glay, rassemblés avec la collaboration d’anciens élèves par Y. Le Bohec, Bruxelles, 1994, p. 46-56; idem, Les relations entre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mélanges à la mémoire de Marcel Le Glay, rassemblés avec la collaboration d’anciens élèves par Y. Le Bohec, Bruxelles, 1994, p. 46-56; idem, Les relations entre l’Afrique du Nord et l’Italie: l’exemple des Seii à la fin de la République et au début de l’Empire, în „Epigraphica“, 57, 1995, p. 61-85; N. Mathieu, Histoire d’un nom. Les Aufidii dans la vie politique, économique et sociale du monde romain. IIe siècle avant Jésus-Christ - IIIe siècle après Jésus-Christ
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Les Italiens dans le monde grec..., p. 183-235. • V. Pârvan, op. cit., p. 190-191; cf. și H. Pavis d’Escurac, op. cit., p. 57-58. • Ibidem, p. 57. • V. Weber, op. cit.; C. Domergue, L’État romain et le comerce des métaux à la fin de la République et sous le Haut-Empire, în Entretiens d’Archéologie et d’Histoire. Saint-Bertrand-deComminges. Économie antique. Les échanges dans l’Antiquité: rôle de l’État, Musée archéologique départamental de Saint-Bertrand-de-Comminges, 1994, p. 99-113; idem, Production et commerce des métaux dans
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
localizat povestea lui G.A. Bürger Împăratul și braminul și a tradus, semnând Klmn, Inelul lui Policrat de Schiller. Cu Soirées dansantes (1839), în care realizează o galerie de figuri pitorești, reprezentative pentru societatea din Moldova, K. se dovedește un fin observator, înzestrat cu privire ironică, spiritual și malițios, dotat pentru schița de moravuri. Descrierile sunt întrerupte de reflecțiile moralistului, de scurte meditații asupra unor fenomene sociale sau asupra firii omenești. În „Dacia literară”, la rubrica „Scene pitorești din obiceiurile poporului
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Ceea ce e adevărat. Mai ales În costumașul ăla de dantelă.) — Unde sînt ceilalți? schimb rapid subiectul. — A, se ocupă Tarkie de ei, spune Suze, privind absent pe fereastră. Îi urmăresc privirea și-l zăresc pe soțul ei Tarquin Împingîndu-l pe finul meu Ernie În jurul cortului, Într-o roabă, cu Clementine În portbebe, lipită la pieptul lui. — Mai vreau! se aude vag scîncitul lui Ernie de afară. Mai vreau, tati! — Așa o să fii și tu peste cîteva luni, Luke, spun cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Dimanche de l’histoire, Monaco, 1989; La Philosophie vivante, 1990; Rimbaud le voyou et l’expérience poétique, îngr. Michel Carassou, Bruxelles, 1990; Ora de vizită, îngr. Leo Butnaru, Chișinău, 1993; Constantin Brancusi, Saint- Clément-De-Rivière, 1995; Le Voyageur n’a pas fini de voyager, îngr. Patrice Beray și Michel Carassou, Paris, 1996; Fondane-Maritain. Correspondance de Benjamin et Genèvieve Fondane avec Jacques et Raïssa Maritain, îngr. Michel Carassou și René Mougel, Paris, 1997; L’Écrivain devant la révolution, Paris, 1997; L’Être et
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
1971; Eseuri, pref. Șerban Cioculescu, București, 1971. Traduceri: Thomas de Quincey, Spovedania unui mâncător de opiu, București, 1946; Francis Jammes, Romanul unei fete pătimașe, București, f.a; Heinrich Mann, Supusul, București, 1954 (în colaborare cu Ion Frunzetti); Ion Marin Sadoveanu, Fin de siècle à Bucarest, București, 1958. Repere bibliografice: Pușcariu, Călare, 119; Ileana Corbea, Convorbire cu Ioan D. Gherea, MS, 1975, 4; Barbu Cioculescu, Luca I. Caragiale, MS, 1978, 2; Piru, Ist.lit., 275; Gh. Vlăduțescu, Notă bibliografică, în Ioan D. Gherea
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
de coordonare și revizie a făcut parte. Cartea l-a impus ca istoric literar format, cu o personalitate distinctă. Cele 111 studii micromonografice scrise de F. denotă erudiție, acribie documentară și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
și ziua (1970), Walhalla (1973) și O partidă de bile (1973) ori în Fantezie pentru trompetă solo (1976) M. își arată disponibilitatea pentru construcția amplă, tinzând spre dimensiunea romanului. Specia în care se exprimă deplin este narațiunea amplă, atent și fin articulată, ca în Walhalla, macronuvelă sau microroman, proză emblematică tematic, stilistic și ca tipologie. Înclinația individualizantă este, cum s-a observat, aceea spre „fructificarea virtualităților «analitice» ale povestirii” (Nicolae Crețu). Procedeul predilect rămâne suprapunerea/interferența perspectivelor temporale, jocul de optică
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Marietti, Casale Moferrato 1983; I. Hadot, Arts libéraux et philosophie dans la pensée antique, Et. Augustiniennes, Paris 1984; P. Henry, Plotin et l’Occident, Spicilegium Sacrum Lovaniense, Louvain 1934; R. Holte, Béatitude et sagesse. Saint Augustin et le problème de la fin de l’homme dans la philosophie ancienne, trad. în franceză a ediției suedeze, Et. Augustiniennes, Paris 1962; E. König, Augustinus Philosophus, Fink Verlag, München 1970; A. Mandouze, Saint Augustin: l’aventure de la raison et de la grâce, Et. Augustiniennes, Paris 1968
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe vremuri) și de incapacitate artistică, și nu, dimpotrivă, al capacității de meditare, de construire și de exprimare. Un exemplu al evoluției acestor evaluări moderne ale lui Augustin îl constituie Marrou, care, în studiul său intitulat Saint Augustin et la fin de la culture antique, publicat în 1938, a emis o judecată foarte restrictivă în privința artei episcopului din Hippona, însă într-o „Retractatio”, publicată în 1949 și inclusă în a patra ediție a operei (în 1958), a subliniat cu entuziasm și iubire
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Bibliografie. Pe lângă studiile generale de istorie a creștinismului, pot fi consultate: F. Diekamp, Die origenistischen Streitigkeiten im sechsten Jahrhundert und das fünfte allgemeine Konzil, Aschendorff, Münster, 1899; C. Moeller, Le chalcédonisme et le néo-chalcédonisme en Orient de 451 à la fin du VIe siècle, în A. Grillmeier - H. Bacht (ed.) Das Konzil von Chalkedon I, Echter-Verlag, Würzburg 1951, pp. 637-720; S. Helmer, Die Neuchalkedonismus. Geschichte, Berechtigung und Bedeutung eines dogmengeschichtlichen Begriffs (Dizertație de doctorat), Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität, Bonn 1962; W.H.C. Frend
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pentru stabilizarea relațiilor nu forma de tip occidental a contractului modern, ci forma tradițional românească a relațiilor de rudenie. Noul capitalism clientelar românesc a prilejuit recuperarea și dezvoltarea unor relații de rudenie prin alianță - de tipul celor dintre naș și fin - care au reprezentat o bază pentru relații politice și economice prioritare în raport cu cele strict contractuale sau de apartenență la un grup social. De asemenea, au creat o foarte solidă bază socială pentru corupție. Cu toate acestea, nu ne putem desprinde
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vremii, prozatoarea tratează materia epică, surprinsă pe viu, după regulile narațiunii romanești, investind notația personală cu semnificații estetice. Mai mult decât proza, jurnalul face dovada unei excepționale vocații scriitoricești. Les Mailles du filet este, ca și Au Commencement était la fin, cartea Adrianei Georgescu-Cosmovici, printre cele mai substanțiale imagini ale instaurării comunismului în România. În 1952, la Editura Julliard, apare versiunea franceză a romanului Zilele nu se întorc niciodată. Un an mai târziu, aceeași editură publică romanul Les Amours impitoyables, volumul
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
congreselor pentru libertatea culturii”, intitulat „Terre roumaine”. G. a semnat aici un articol despre „trădarea” lui Mihail Sadoveanu, căruia tocmai i se decernase Premiul Stalin pentru literatură. Construit ca un comentariu-mărturisire, articolul, consacrat cărții Adrianei Georgesc-Cosmovici, Au Commencement était la fin, reprezintă în același timp o adevărată mea culpa a prozatoarei pentru anii petrecuți de ea în serviciul propagandei comuniste din România. Din 1952 starea sănătății i se deteriorează considerabil, iar medicii o suspectează de un cancer osos cu evoluție galopantă
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
pp. 106-128). Asupra noțiunii de „dez-exil” (Întoarcerea din exil), Mario Benedetti (1989); cf. și Cortazar (1980). Anne-Marie Thiesse, Natacha Chmatko, Svetla Moussakova, Miklos Hadas, Edition et marché du livre en Russie, Bulgarie, Hongrie. Leș transformations de la production culturelle après la fin du système communiste. Compte rendu de fin d’opération d’une recherche financée par le „Programme Europe” et „Connaissance de l’Europe” du CNRS, Paris, 1997. Anchetă pe care am realizat-o asupra Uniunii scriitorilor români conține o serie de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din exil), Mario Benedetti (1989); cf. și Cortazar (1980). Anne-Marie Thiesse, Natacha Chmatko, Svetla Moussakova, Miklos Hadas, Edition et marché du livre en Russie, Bulgarie, Hongrie. Leș transformations de la production culturelle après la fin du système communiste. Compte rendu de fin d’opération d’une recherche financée par le „Programme Europe” et „Connaissance de l’Europe” du CNRS, Paris, 1997. Anchetă pe care am realizat-o asupra Uniunii scriitorilor români conține o serie de date asupra producției literare dintre 1950 și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Regale pentru Literatură și Artă R. a inițiat seriile „Ediții definitive,” „Scriitori români vechi și moderni” și „Scriitori români uitați”. Editor de anvergură, cu fler și bun gust, a realizat el însuși atât ediții de texte vechi - Lettres roumaines de la fin du XVI-e et du début du XVII-e siècle tirées des archives de Bistritza (Transylvanie) (1926), Cronicarii români (1944) -, cât și (în colaborare) ediții critice de mare autoritate științifică din opera lui I. L. Caragiale, Ion Barbu și Camil Petrescu. Îngrijește, de
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]