2,959 matches
-
resetare a ființei”, cu o maximă disponibilitate și eficiență în sensul reconstrucției identitare, clasa ex-patrioților este o categorie utopică și, prin urmare, nu este ilustrată de vreun nume. Această taxinomie va structura, în continuarea eseului, studiile de caz, scrise cu finețe analitică, rigoare conceptuală și farmec speculativ. SCRIERI: Graffiti, București, 1999; Patria de hârtie. Eseu despre exil, Brașov, 2003. Repere bibliografice: Iulian Boldea, Hedonism și ironie critică, „Cuvântul”, 2000, 4; Nicolae Breban, „Graffiti”, CNT, 2000, 20; Alex. Ștefănescu, Cruzime de critic
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
și G. M. Zamfirescu. Ei sunt examinați sub un dublu aspect: la nivelul operei dramatice și al părerilor despre teatru, apoi ca sursă de „rezonanță” pentru lumea anilor ’70 - ’80 ai secolului trecut. Eseistul, documentat și perspicace, face observații de finețe, întregul demers având aerul unei întreprinderi superior-didactice, nerebarbative. S. încearcă să demonstreze cristalizarea unui concept românesc al gândirii despre teatru, stăruie în învederarea valorii pieselor, examinează caracteristicile punerii în scenă, cu referiri concrete la spectacole, utilizează metoda aprecierii unor „întâmplări
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
în cele trei epistole adresate domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei. Întreprinzând o critică amplă a regimului, scrisorile acestea sunt o adevărată diatribă, folosind o gamă de mijloace din arsenalul pamfletului, de la apelul familiar, în bătaie de joc, la atacul dur, necruțător. Finețea și subtilitatea sunt însușiri mai rar valorificate de R., înclinat, atunci când nu polemizează dur, spre stilul măreț, grandilocvent, câteodată căzând în delir, tinzând spre sublim și neevitând, întotdeauna, ridicolul. Stilul - se poate vorbi de o manieră -, cu efecte oratorice bine
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
o cântărește în spiritul gândirii lui Herder („Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor”). Dar nici palierul estetic nu e cu totul neglijat. Liric sau retoric, ironic și bătăios, scrisul lui R. e nuanțat de un anume spirit de finețe. Rostirea cu vibrări afective din evocări lasă loc, în proza de atitudine, discursului eseistic, pasionat, scăpărător de vervă a ideii. Trebuie să recunoaștem că el a fost spiritul cel mai distins, mai larg, mai comprehensiv de pe la jumătatea secolului al XIX
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
aspectul pozitiv al ambivalenței. În acest scop, s-au utilizat, alături de scale și chestionare, diferențiatorul semantic (rezonanța afectiv-conotativă a unor cuvinte sau expresii ce desemnează atribute ale obiectului atitudinal - vezi, pe larg, Radu, coord., 1994), precum și alte instrumente mai de finețe, conturându-se următoarele constatări: 1) Cum era de așteptat teoretic, ambivalența însăși are grade diferite de intensitate, în sensul că depinde ce pondere au aspectul negativ și cel pozitiv în ea. Dacă unul dintre ele domină, indivizii resimt o ambivalență
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
selecție a studiilor despre istoria, limba și literatura românilor, cu capitole despre Ion Creangă, I.L. Caragiale (elogiat că „o minte universală”), Mihai Eminescu, Nichifor Crainic, Liviu Rebreanu (văzut ca un romancier verist), Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Ioan Slavici (apreciat pentru „finețea umoristica”), B.P. Hașdeu, Aron Cotruș și o secțiune privind relațiile culturale italo-române. Mai multe pagini privesc istoria românilor, de la sigiliul Romei asupra Daciei la Ștefan cel Mare și chestiunile privind Transilvania și Banatul, în fine, până la reflectarea în presa din
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1964). A fost profesoară la o școală de cultură generală, redactor la revistele „Nistru” și „Femeia Moldovei”. Volumele Povestiri (1960), Cântecul unei viori (1962), Mărțișoare (1964), Pana albastră (1972), Zări albe (1974) se impun prin finețea analizei psihologice și prin sobrietate. Ele configurează un moment aparte în proza feminină datorită unor texte cu dimensiune dramatică, în care personajele „se prăbușesc în golurile dintre iluzia bovarică a vieții și situațiile ei vitrege” (Mihai Cimpoi). Romanul Dragostea de peste
LUNGU-PLOAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287924_a_289253]
-
efecte le discerne însă lucid, cu detașare, și bovarica Tina, fascinată de „lumea bună” care își petrece timpul pe transatlantice, în marile restaurante ori cazinouri, „lume” descoperită ei de romanele senzaționale ale lui Adam Adam. Reține atenția înregistrarea plină de finețe, din perspectiva naratorului-personaj Sandu Arbore, a progresiei sentimentului față de Tina, de la camaraderia protectoare la iubirea fierbinte, înfrângând inhibiții firești (legate de marea diferență de vârstă, de relațiile vechi, amicale cu familia ori de opinia lumii), dar pusă tocmai atunci în
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
reprezintă cu adevărat se impun, în primul rând, printr-o amprentă stilistică specifică, de virtuozitate: reflectând cultura întemeiată pe Biblie, Viețile Sfinților ș.a., limbajul dobândește - transpus însă cu vervă în cheie comică, dar fără a avea nimic blasfematoriu, pastișând cu finețe și efecte pitorești - o haină perifrastică proprie, cu patină de arhaicitate și solemnitate, cu dese inserții de referințe religioase și citate bisericești. Pe lângă această calitate și pe lângă abilitatea dialogului, reține atenția capacitatea de a reconstitui, ca într-o frescă, amuzant
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
simplei imitații. Prințul Ral, fantezie macabră, conduce motivul fantastic spre un nedorit efect aproape parodic. Cerșetorul, Copilul mizeriei și alte poeme sociale sunt compuneri retoric-patetice, aducând ecouri din François Coppée și Alfred de Musset. În Zile negre autorul reia, fără finețe, teme ale pesimismului eminescian și ajunge la un cabotin dezgust față de lume. S. a scris nuvele și schițe - Nunta neagră (1883), Nuvele (1884, 1894, 1898) -, mai șterse chiar decât versurile, precum și istorii de colportaj - Corbea (1882), Drăgușin haiducul (1892), Ștefan
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
ca și pentru Augustin în general, este introspecția psihologică menită să cerceteze mișcările iraționale și inexplicabile ale sufletului, introspecție efectuată nu doar asupra lui însuși, ci asupra tuturor. Această capacitate nu s-a manifestat la nici un scriitor creștin cu atîta finețe și este exercitată uneori cu un fel de îndîrjire care anunță operele antipelagiene ulterioare, unde sondarea sufletului omenesc, în tentativa de a descoperi originea concupiscenței, va ajunge pînă la exasperare. Cu tot atîta atenție, Augustin știe să observe viața societății
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
culture antique, publicat în 1938, a emis o judecată foarte restrictivă în privința artei episcopului de Hippona, însă într-o „Retractatio”, publicată în 1949 și inclusă în a patra ediție a operei (în 1958), a subliniat cu entuziasm și iubire cîtă finețe, cîtă subtilitate, ce capacitate de a construi armonios o operă și de a se exprima în mod adecvat există în retorica lui Augustin. De aceea, se poate spune fără greș că Augustin a fost un scriitor-retor și că prin el
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
analiză rapidă a operei ne permite să surprindem unele caracteristici esențiale ale acesteia. întîi de toate, opera e structurată în mod abil în cinci cărți. Avem de-a face cu un dialog de tip platonic, care adesea imită cu mare finețe ritmul și tonul modelului; dar nu avem numai dialog, pentru că în cazul părților cu conținut mai dificil și mai tehnic, cum e cartea a cincea, scriitorul abandonează în bună măsură acea formă pentru a trece la expunerea continuă, mai potrivită
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
că obiecțiile pe care le-a provocat credulitatea lui Grigorie, așa cum transpare din aceste Dialoguri, sînt cel puțin nejustificate în raport cu aprobarea generală de care se bucură, în schimb, Dialogurile lui Sulpicius Severus, cu mult inferioare celor ale lui Grigorie în ce privește finețea, grația și spontaneitatea. Trebuie să admirăm însă capacitatea de adaptare a lui Grigorie la acest gen popular și întocmai în această capacitate de adaptare constă una dintre caracteristicile marii sale personalități. în Dialoguri, Grigorie a renunțat intenționat la acuratețea lingvistică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
superior lui Socrate. Fotie îl judecase deja în acest mod; limba folosită de el e mai agreabilă și stilul mai fluent. S-a spus însă că Sozomen e un narator mai dotat decît Socrate, dar îi este inferior acestuia în ce privește finețea evaluării istorice: el e cam credul și îi place să povestească întîmplări miraculoase. Numai că acestea nu reprezentau atît gustul și mentalitatea istoricului Sozomen, cît ale publicului căruia acesta i se adresa, care era pasionat de anecdota cu subiect miraculos
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
rapidă a situațiilor ofensive cu cele defensive (atac și apărare), posibilitățile pe care le oferă jucătorilor de a-și etala fantezia și capacitatea inventivă, diferitele rezolvări tactice ale fazelor de joc în mod creativ, subtilitatea unor pase executate cu mare finețe, toate oferă jucătorilor, dar în special publicului spectator, momente de o deosebită spectaculozitate. Teoria jocului de fotbal constituie un ansamblu de cunoștințe ordonate sistematic conform principiilor biomecanicii și a legăturilor psiho fiziologice ale formării și perfecționării deprinderilor, aptitudinilor la care
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și deprinderile; creșterea respectului față de sine, dar și față de cei din jur; Îmbunătățirea imaginii În cadrul colectivului, colegii să-i Înțeleagă nevoile și să nu o mai evite. Obiective Mijloace de realizare Creșterea sensibilității auditive, dezvoltarea auzului fonematic Creșterea preciziei și fineții activităților motrice -Creșterea capacității de orientare În spațiu, cu precădere În pagină Dezvoltarea vocabularului Îmbunătățirea calității citirii și a scrierii Familiarizarea elevului cu o serie de tehnici de Învățare eficientă Dezvoltarea capacității de comunicare orală și scrisă exerciții de identificare
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
mai puțin identificabile, în adevărate universuri dinamice și expansive, nu se sprijină pe gesticulații mărețe sau pe cine știe ce alte acte de eroism creator. Deși Jacobi gîndește plastic și narativ cu o remarcabilă profunzime și cu o tot atît de mare finețe, ceremonialul creației sale nu este unul prometeic, măreț și inhibant pentru privitorul neprevenit. Forța lui ieșită din comun nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități de concentrare și al unei afectivități profunde și discrete
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
romanul literaturii, care au început să apară după ce criticul atinsese deplina maturitate, acordându-și acum libertatea de a reflecta - în afara obligațiilor profesionale - asupra cărților, scriitorilor și existenței în fragmente ce nu se organizează într-un tot articulat. Profunzimea, ca și finețea deosebită a spiritului dobândesc acum o rezonanță și mai intensă decât în cronici și eseuri. Din loc în loc apar și momente autobiografice atât de vii, încât îi dau cititorului regretul că autorul nu a trecut totuși pragul către memorialistica propriu-zisă
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
literaturii, și Journal en miettes cu Eugène Ionesco - e inserată și evocarea unor momente din viața literară românească a anilor ’50-’60. Se dovedește cu acest prilej că lui R. i-ar fi stat în putere să reconstituie, cu pătrundere, finețe și discernământ, peisajul cultural al momentului, mai complicat și mai plin de nuanțe decât se crede îndeobște. Oricum, a ieșit nealterat din acea epocă, încât a putut apoi să dea, începând cu monografia despre Rebreanu, măsura marelui său talent. Principala
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
subtextual cu cel dintâi, prin asumarea unui tablou cvasicomplet al literaturii din ultimele șase decenii de istorie românească. Actul critic-analitic este continuu confruntat cu perspectiva istorico-literară și cu demersul teoretic modern, ale cărui tendințe și soluții autorul le stăpânește cu finețe și discernământ. Admirabil portretist, el nu ezită să alunece în proză curată, în eseu, jurnal și note de călătorie. Modelul lovinescian (recunoscut și nu o dată invocat) se arată a fi și în acest capitol al operei prezent. Până în 1974, data
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
cărții, sub forma unui capitol intitulat Pactul cu istoria, trasează liniile directoare ale cercetării și schițează întreaga problematică a genurilor biograficului. Numeroasele eseuri critice sau cronici literare care formează grosul volumului ilustrează convingător - și nuanțează sau întregesc, prin observații de finețe și glosări de detaliu - observațiile și concluziile din segmentul introductiv. Autorii de memorii ori textele de autoficțiune biografică la care se referă criticul sunt deopotrivă români sau străini, contemporani sau figuri din trecut, scriitori ori intelectuali din alte domenii decât
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
de îngheț pe lac” -, se află doar stanțe stângace, descriptive. Primii comentatori ai Rimelor... au apreciat ca originală preocuparea pentru cei mici și umili, a căror suferință S. o înțelegea, devenind „cântărețul durerii resemnate”, cu „o notă de discreție, de finețe”, ajutat de „facilitatea de versificație, și de eleganța rimei și de bogăția imaginilor” (Tudor Teodorescu-Braniște). Ulterior G. Călinescu reține numai „o foarte spirituală și plastică definiție a sonetului”, iar mai târziu Al. A. Philippide, considerând cronica rimată „o formă artistică
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
alcătuiesc un „poem” paralel, o proiecție livrescă, decodificând uneori, iar alteori propunând simboluri. Al doilea ciclu, conceput contrapunctic, proiectează sentimentul fragilității ființei, iluziilor și amintirilor pe un fundal biografic. Poetul cultivă „pastelul” intelectualizat, meditația, elegia, incantația, în transcrieri notabile prin finețea imaginilor și simțul limbii. Această direcție a liricii continuă în volumele Altminteri (1979) și Anotimpuri (1986), unde modul imnic este adaptat la o formulă elegiacă fie suav melancolică, fie liric eroică, sub semnul virtuozității formale. Reportajele din Privire de pe Cetățuie
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
Expunerea analitică avansează considerații teoretice ilustrative privind semnificațiile și ipostazierile mitului în procesul formalizării artistice. Studiile lui Ș. integrează literatura rusă în context universal din perspectivă comparatistă, vizându-i specificul și diferențele în pagini exegetice dense, cu numeroase observații de finețe. Ultima parte a acestei proiectate trilogii urmează să abordeze relațiile dintre timpul artistic și poetica memoriei la mari scriitori ai secolului al XX-lea (Aleksandr Blok, Anna Ahmatova, Ivan Bunin, Vladimir Nabokov). SCRIERI: Russkaia literatura (konța XIX veka - naceala XX
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]