3,170 matches
-
ea este mai rezistentă, fiind în același timp mult mai suplă și mai elastică; și, adaug eu îcăci există un aspect estetic în toate lucrurile), este mult mai frumoasă și mai potrivită cu o corabie, decît cînepa. Cînepa este un flăcău oacheș, un soi de indian, pe cînd frînghia de Manilla e un circasian cu părul de aur, la care ți-e mai mare dragul să te uiți. Saula pentru balene are o grosime de numai două treimi dintr-un inch
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
harponiștii care lucrează pe-o balenă. Ă E-n regulă, răspunse Starbuck, numai vezi să nu-l mai lovești... Ă A, nu fac niciodată vreun rău cuiva cînd îi lovesc, afară doar cînd lovesc vreo balenă sau ceva asemănător; iar flăcăul ăsta-i o nevăstuică. Ce voiai să spui, domnule? Ă Atîta doar: coboară cu el la cambuză și ia-ți singur ceea ce dorești. Cînd Stubb își făcu din nou apariția, ținea într-o mînă o sticlă fumurie, iar în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un provincial și un sentimental în atitudinea dumneavoastră față de Adevăr. Dacă afirmația că doar salamandrele gigantice întîlnesc Adevărul curat are vreun temei, cît de mici trebuie să fie, în acest caz, șansele unor bieți provinciali? Ce-a pățit oare firavul flăcău care-a cutezat să ridice vălul temutei zeițe din Sais? Capitolul LXXVI MARELE POLOBOC DIN HEIDELBERG Urmează „deșertarea cutiei“; dar, pentru a înțelege mai bine această operațiune, trebuie să știți cîte ceva despre ciudata alcătuire lăuntrică a obiectului cu pricina
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să vedem - cîți sîntem cu toții pe vasul ăsta? Am uitat. Oricum, o să pun treizeci de saule de siguranță împrejurul sicriului, treizeci de saule cu capete de turci, lungi de cîte trei picioare. După aia, dacă se scufundă corabia, treizeci de flăcăi viteji au să se lupte pentru un singur coșciug - asemenea lucru nu se vede prea adesea sub soare! Hai, ciocane, dalta de ștemuit, găleată și cavilă de matisit - să facem treaba! Capitolul CXXVI PUNTEA Sicriul e așezat pe două coșuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
adresat tuturor șefilor de partide ca să ne trimită un delegat chemat să expună părerea partidului său în această chestiune de ordin național. Noi cerem dreptul de vot și de eligibilitate egal pentru mamă ca pentru tată, pentru fecioară ca pentru flăcău, căci și unii și alții sunt forțe vii ale patriei. Lozinca noastră este: Totul prin unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea Patriei române. În numele Partidului Național-Țărănesc D-l prof. Gh. Tașcă, în numele Partidului Național-Țărănesc expune următorul punct
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Totuși lucrarea are unele lipsuri, cărora autorul ar trebui să le acorde o atenție serioasă. Acțiunea romanului este uneori tărăgănată din cauza abundenței de conflicte secundare, care abat atenția cititorului de la ideile principale”. În revista Iașul nou „Toma Găvrilaș e un flăcău dintr-o bucată. Țăran, dintr-unul din satele Ardealului (...). După terminarea stagiului, însă, Toma s-a întors în sat (...). Dacă s-a întors în Plopșor, Toma s-a apucat de lucru (...). În satul lui multe nu erau așa cum s-ar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din pragul veacului (Tiberiu Vornic), Domnul general guvernează (I. Ludo). În schimb volumele de nuvele și povestiri sunt mult mai numeroase: Din tată-n fiu și Povestiri adevărate de Petru Dumitriu, Candidatul de partid de Sergiu Fărcășan, Matca și Un flăcău pe plac de Dumitru Mircea, Biruința de Mircea Șerbănescu, Tinerețe de G. Sidorovici, Moartea fără stăpân de Dumitru Drumaru, Cazul R-16 de H. Zincă, De pe șantiere de N. Vălmaru, precum și alte volume semnate de Petru Vintilă, Gh. Bejancu, Vasile Bâgu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a revistei clujene face notă discordantă în lirica avântat-sărbătorească din coloanele gazetelor, prin amărăciunea nedisimulată izvorâtă din alternanța trecut viitor, și între aceste perspective, în final, un adaos neconvingător, (o poantă!) aproape ironic, despre militantismul poetului la timpul prezent: Mulți flăcăi și de la noi, în zare, Înșelați, zac pe tărâm străin Ochiul rece-al stelelor, uitare Picură puțin câte puțin. Oricum însă, am învins, băieți, Cât de greu ne-ar fi nu ne mai pasă, Sărbătoarea-ntregii tinereți Ne adună-n
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mame. l-au trimis pe țigani către Bug... Doamne, să se sperie toate rândunelele albastre din lume! În vagon era fierbinte. Nădușeala se scurgea pe scânduri și pe nituri Duduiturile duceau înainte, Înainte. Fără începuturi și fără sfârșituri. Se-nchegase flăcău mare Cordun, Păzea oile și umplea de cântec cele lunci, Avea bâtă de alun, Ochi de flacără și pletele lungi. Își înturna zorile fața și se uita peste apă Când se ducea Lisaveta cea blândă cu sapa la sapă. - Tu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noi, între domnișoare, Este-o fudulie mare. Dau fața cu vaselină Să se facă pielea fină. Să nu credeți că- i minciună, Am să spun adevărat Și cu care cremă-au dat : «Maria», de nouă lei, Să le placă la flăcăi !” - Just ! aprobă Soltana. Ambalată, fina chiui din nou : „Toate se țin de cocoane Iar acasă mor de foame ; Ies în sat pe înserate, Zici că-s malagambiste toate Când le vezi așa drotate. Zulufat își fac și părul Cu suvacul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
aproape de sprâncene. De fericire, pe frunte îi apărură, pronunțate, două vine, iar ochii negri scăpărau. Mătăhăind, doi ciobani beți își făceau loc prin mulțime, dondănind cu gura fleșcăită măscări. După ei se îndesa râzând un cârnaț înflorit de fete și flăcăi. - Cum dai puiul ? - Cincisprezece franci. - Cât ai spus ?!? - L-am lăsat la unsprezece, spuse repede femeia și-și strânse pungă, neprietenos, buzele. Mulțimea se desfăcu deodată și pe cărarea ivită trecu o căruță trasă de-o mârțoagă scheletică, dusă de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Budeni e „zăltat”. Se suie pe casă cu sapa în spate și de-acolo strigă că are o fată măritată la Bacău cu regele Mihai. Moșneagul lămuri celor de față că există patru globuri. - Unul este, moșule, strigă îndrăzneț un flăcău, și pe ala ședem noi. Bătrânul ricană : Unul știi tu, dar dincolo de apa înghețată mai sunt și altele. Pe acelea numai eu le-am cucerit. De toate, sunt patru : noi, cel dintâi, al doilea soarele, al treilea luna ș-al
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bodegi. Pe șoseaua albă treceau căruțe cu picioare omenești atârnate afară și femei îmbodolite peste gură, pe saci. Oprite pe șanț, trei femei cu un copil mâncau pe un ștergar mămăligă cu ceapă. Mai departe, în fundul șanțului, dormeau doi flăcăi beți. Ieșind din iarmaroc împreună cu pădurarul și nevasta lui, un jandarm se opri să-l zgâlțâie pe unul : - Scoală, bă. De unde ești ? Flăcăul ridică pleoapele grele și privi alburiu și fără adresă. Mormăi totuși, încleiat : - î... î... n... Sâ... isti
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu un copil mâncau pe un ștergar mămăligă cu ceapă. Mai departe, în fundul șanțului, dormeau doi flăcăi beți. Ieșind din iarmaroc împreună cu pădurarul și nevasta lui, un jandarm se opri să-l zgâlțâie pe unul : - Scoală, bă. De unde ești ? Flăcăul ridică pleoapele grele și privi alburiu și fără adresă. Mormăi totuși, încleiat : - î... î... n... Sâ... isti... - Zice că-i din Siliște, traduse râzând femeia. Una din femeile care mânca, colțată și neagră, confirmă : - îi de-a lui Haldan, din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fără adresă. Mormăi totuși, încleiat : - î... î... n... Sâ... isti... - Zice că-i din Siliște, traduse râzând femeia. Una din femeile care mânca, colțată și neagră, confirmă : - îi de-a lui Haldan, din Siliște. Jandarmul nu le ascultă. Sprijinind pe flăcău în picioare, stărui să-i răspundă el. Flăcăul se forță să-i facă pe plac și, plecându-se la urechea jandarmului, ridică tare din sprâncene, ca să poată ține ochii deschiși. Cu glas mai clar repetă cucăind : - î...î...n Sâ
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Sâ... isti... - Zice că-i din Siliște, traduse râzând femeia. Una din femeile care mânca, colțată și neagră, confirmă : - îi de-a lui Haldan, din Siliște. Jandarmul nu le ascultă. Sprijinind pe flăcău în picioare, stărui să-i răspundă el. Flăcăul se forță să-i facă pe plac și, plecându-se la urechea jandarmului, ridică tare din sprâncene, ca să poată ține ochii deschiși. Cu glas mai clar repetă cucăind : - î...î...n Sâ...isti... - Și unde te duceai acuma, măi băiete
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Sâ...isti... - Și unde te duceai acuma, măi băiete ! sări nevasta ascuțit. Ai apucat-o către Schit ! Ca să nu se agraveze lucrurile, femeia se întoarse la jandarm: - A băut la restioran cu tat-su. între timp, cumpănindu-se pe picioare, flăcăul se părăvăli dintr-odată pe spate. Prohabul i se descheie și femeia îl privi ciudat. Apoi se înveseli : - Nu vezi, nici ismană n-are pe el, bată-l cucu ! Un om cu privirile încrucișate se uita îndrăzneț și cu pătrundere
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și colac cu mac avea să-ți deie mă-ta. Umblă cânele cu covrigu-n coadă, așa să știi, tu ! Că de nu erau timpurile de-acu, îți făceam eu zestre cu optzeci de prăjini de loc și-ți găseam un flăcău aici în sat ca să-ți faci gospodărie. Dar azi pământul n-are preț. Da’ câte ți-am dat eu și cât te-am îmbrăcat nici într-o sută de ani nu-ți făcea mămucă-ta la Roșcani ! Că ești calică
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Asta am văzut-o eu cu ochii mei când eram băietănaș. Umblam cu oile în zăvoi, pe malul apei, ș-aveam acolo între trei răchiți colibă și târlă unde aduceam oile la amiază. Acu, se abate într-o zi un flăcău străin și cere o cană cu zer că-i era sete. Pe vremea aceea la târlă aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era de fioros, că mămăliga i-o dam în colțul furcii iar zerul i-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era de fioros, că mămăliga i-o dam în colțul furcii iar zerul i-l turnam din cel’lalt capăt de uluc. Când a văzut cum îi dam cînelui tain, flăcăul s-a mirat ș-a pus rămășag cu mine că ia cânele de lanț și cu el de lanț ocolește târla de trei ori. Nu credeam așa minune și, în prostie, m-am prins rămășag. Și numai ce văd, măi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ș-a pus rămășag cu mine că ia cânele de lanț și cu el de lanț ocolește târla de trei ori. Nu credeam așa minune și, în prostie, m-am prins rămășag. Și numai ce văd, măi oamenilor, cum dezleagă flăcăul cânele și se învârte de trei ori în jurul târlei. Iar cânele parcă era fărmăcat, n-a zis mâlc, ba încă scheuna când a plecat flăcăul. - Ptiu ! Cruce de aur ! Se vede c-avea daravelă cu Nichipercea. La noi în sat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și, în prostie, m-am prins rămășag. Și numai ce văd, măi oamenilor, cum dezleagă flăcăul cânele și se învârte de trei ori în jurul târlei. Iar cânele parcă era fărmăcat, n-a zis mâlc, ba încă scheuna când a plecat flăcăul. - Ptiu ! Cruce de aur ! Se vede c-avea daravelă cu Nichipercea. La noi în sat trăia baba Maraftoaia, scurtă, groasă, cu tulpanul peste gură, căci avea fața mâncată de rac. Femeile mergeau la babă să le-nvețe buruienile de leac
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cum juca în pielea goală. De asta i se părea și lui bărbatu- său ruptă din soare. - De ursită și-a făcut și baba Ciubotărița, răsări Saveta lui Costache Acea. A făcut baba ce-a făcut ș-a luat un flăcău. Iar Sevastian Ciubotariu, fiind tânăr, mai fugea în sat la muieri ; dar baba îl aducea înapoi cu ulcica. Toată vremea se sfădeau. Sara el ședea la foc în fața vetrei și cânta. Crăpând de ciudă, baba striga : „Te gândești la muieri
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
glas aspru din colț : - Ili Popa și-a bătut muierea până i-a spus ce i-a pus în rachiu de l-a amăgit s-o ieie : colț de câne mort și oase pisate. - Spurcate-s muierile, se-ngrețoșă un flăcău. - Când zăceam de gălbănare, a mea mi-a dat trei păduchi în zeamă de siminoc, c-așa o învățase baba. Păduchi-s buni la gălbănare. - Ptiu ! - Fiecare boală are leacul ei, afară de rac. Racul dă un fel de usturime. Femeia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ginerele dumitale, era băietul mătușii Catrine, adică văr cu mama, Dumnezeu s-o ierte ! Și femeia lui era soră cu Paraschiva lui Petrache. Paraschiva asta era cam proasta satului și cât a fost fată nu se uita la ea nici un flăcău ; de asta se și ducea într-o duminică la câte trei jocuri deodată : în Vămeni, la Siliștea și în Dolhești. Iar dacă o lua câte unul la joc, o lua în râs și-o izbea de toate gardurile. ȘI doar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]