3,939 matches
-
fapt consumat sau fluctuația efectivă (activă); ca un fenomen În devenire - fluctuația potențială (latentă) - atunci când sunt cunoscute intențiile de părăsire a firmei din anumite cauze. Fluctuația potențială poate deveni efectivă dacă nu sunt luate măsuri care să preîntâmpine plecările. Dimensiunile fluctuației efective sau ale celei potențiale reflectă o multitudine de aspecte generatoare ale acesteia, Între care pot fi menționate: nivelul scăzut de integrare În muncă și În profesie, climatul de lucru necorespunzător, existența În paralel a unor relații formale și neformale
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de integrare În muncă și În profesie, climatul de lucru necorespunzător, existența În paralel a unor relații formale și neformale, insatisfacția În muncă, gradul scăzut de cointeresare materială, condițiile de lucru necorespunzătoare. Analizele ce se fac trebuie să evidențieze cauzele fluctuației pentru ca În raport cu acestea să fie adoptate măsuri de reducere a acestui fenomen. Stabilitatea personalului caracterizează perioada cât o persoană Își desfășoară activitatea În aceeași firmă. Pentru stabilitatea personalului sunt caracteristici doi indicatori: stagiul În aceeași firmă, ce se determină ca
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
confortului În muncă. A patra dimensiune a sistemului om-mașină-mediu o reprezintă optimizarea relației om - mediu social care are În vedere faptul că Între productivitatea muncii și factorii psihologici, cum ar fi: climatul În muncă, relațiile formale și neformale, coeziunea grupului, fluctuația ș.a., are loc o relație cauză-efect. Evidențierea efectelor factorilor psihosociali asupra productivității muncii se poate realiza prin metodele corelației statistice. Integrarea În muncă este un proces de natură socio-economică ce reflectă asimilarea culturii profesionale și adaptarea individului la exigențele profesiei
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
modul de exercitare a conducerii. Alături de factorii mediului fizic, cei psihosociali influențează productivitatea muncii prin caracterul integrativ sau dezintegrativ care Îl au asupra grupului de muncă. Deși a fost analizată separat cu indicatorii specifici care o definesc, trebuie subliniat că fluctuația, precum și tendința de fluctuație a personalului, ce sunt o consecință a neintegrării sau Întreruperii acestui proces, atunci când există, influențează negativ gradul de stabilitate care este unul dintre factorii de creștere ai productivității muncii. Se poate astfel spune că productivitatea muncii
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
conducerii. Alături de factorii mediului fizic, cei psihosociali influențează productivitatea muncii prin caracterul integrativ sau dezintegrativ care Îl au asupra grupului de muncă. Deși a fost analizată separat cu indicatorii specifici care o definesc, trebuie subliniat că fluctuația, precum și tendința de fluctuație a personalului, ce sunt o consecință a neintegrării sau Întreruperii acestui proces, atunci când există, influențează negativ gradul de stabilitate care este unul dintre factorii de creștere ai productivității muncii. Se poate astfel spune că productivitatea muncii este influențată de un
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
analiza preliminară a ~ (trierea) 54 cerere de ~ 52, 54, 55 solicitare de ~ 52 Capacitate ~ de comunicare 56, 64 ~ de organizare 64 ~ de a lua decizii 64 Carieră 31, 61 Cerere 14, 16 ~ de produse și servicii 16, 17 confirmarea ~ 51 fluctuațiile ~ 26 previziunea ~ 13, 14 Cerință ~ de piață 14 Cheltuieli diminuarea ~ salariale 27 Chestionar 21, 31, 33, 36, 37, 65, ~ de analiză a funcției (The Position Analysis Questionar - PAQ) 36 ~ pentru analiza postului (PAQ) 31, 36 Cifra de afaceri 112, 115
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
115, 116, 120, 123, 124, 141, 160, 164, 167 Coeficient ~ calificării medii 73, 74 ~ de circulație 84 ~ de complexitate a lucrărilor 74 ~ de concordanță 134 ~ de creștere a productivității muncii 143 ~ efectiv al schimburilor 91 ~ de elasticitate 127, 128 ~ de fluctuație 84 ~ mediu tarifar al lucrărilor 74 ~ mișcării totale 84 ~ de modificare a manoperei specifice și a prețului unitar 144 ~ de neconcordanță inferior 79, 80 ~ de neconcordanță superior 79, 80, 81 ~ de rebut 146 Competență 29, 60 ~ profesională 48 limitele de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
americane 43 ~ noi 44 deteriorarea imaginii ~ 70 disponibilitățile ~ 53 mobilitatea ~ 68 nevoile ~ 23, 40, 82 poziția În cadrul ~ 40 sediul ~ 53 sistemul de indicatori economico‑financiari ai ~ 111 viabilitatea și competitivitatea ~ 140 Fișa ~ de descriere 42 ~ postului 179, 184 Flexibilitatea 64 Fluctuație 83, 84, 110, 111 ~ efectivă (activă) 85 ~ potențială (latentă) 85 Fond(-uri) ~ fixe 101 ~ fixe active 101 ~ tarifar de salarii 107 valoarea ~ fixe 141 Formare 63 ~ continuă 24 Formular 32, 36, 40, 51, 56 ~ de angajare 55 ~ de candidatură 55
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
69 economia (relativă) de ~ 70, 114, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 149, 151, 152 efectiv(e) de ~ 22, 67 eficiența recrutării ~ 12 egalarea ~ prin vacantările anticipate 21 elemente de calcul pentru economia relativă de ~ 145 evidențe de ~ 67, 83 fluctuația ~ 83 folosirea rațională a ~ 72, gradul de calificare a ~ 72 indice relativ de ~ 70 intrările și ieșirile de ~ 68 mobilitatea ~ 83, 85, 86 modificările de ~ 69 mutațiile din calificarea ~ 74 necesar de ~ 16, 19, 22, 44, 67, 82, 131 necesități
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
factori biologici, psihologici și sociali Timpul neutilizat Timpul efectiv lucrat Fondul de timp disponibil Timp calendaristic Indicatori de utilizare extensivă Indicatori de utilizare intensivă Productivitatea marginală a muncii Productivitatea medie pe muncitor Productivitatea medie pe salariat Mișcarea totală a personalului Fluctuația personalului Intensitatea ieșirilor Intensitatea intrărilor Vechimea medie În ani, În aceeași firmă Stagiul În aceeași firmă Structura după alte criterii Structura pe naționalități Structura pe sexe Structura pe categorii de vârstă Structura pe profesii Structura salariaților după natura contractului de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
fapt ce evidențiază o voință politică de anihilare a unui Întreg trecut și a unui cortegiu de reprezentări elaborate de oamenii consacrați politic și cultural Înainte de 1944. Practica indexurilor de orice fel se menține pe toata perioada comunistă, cu toate fluctuațiile de rigoare impuse de schimbările politice sau de luările de atitudine ale scriitorilor. Astfel, dacă până În 1948 sunt scoase din circulație aproximativ 9.0008 de lucrări ale căror autori au fost nominalizați ca interziși, până În 1987 există la fondul „S
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
stabilesc celebrele categorii de fonduri de cărți din biblioteci (fonduri uzuale, documentare, speciale), În august 1968 sunt epurate documentele PCR neactuale, iar În 1974 (ofensiva naționalistă) se iau măsuri pentru „ocrotirea patrimoniului național”. Modul În care se fac epurările și fluctuațiile lor În timp (la nivel de liste) radicalizează distanța dintre raționalitatea doctrinară de care se prevalează regimul și practica instaurării și conservării lui. În perioada 1945-1948, tentativa agresivă de recreare a identității naționale excedează prin amploare și lipsă de discernământ
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
rulment minim. În concluzie, se poate considera că nivelul fondului de rulment trebuie apreciat luând În considerare mai multe repere: a) În corelație cu specificul sectorului de activitate, mărimea minimă a fondului de rulment este dată de nivelul mediu al fluctuațiilor nevoii de fond de rulment; mărimea optimă este cea care menține echilibrul financiar al Întreprinderii la cel mai mic cost al procurării resurselor. În activitatea practică, nivelul fondului de rulment este ridicat În cazul Întreprinderilor din industria grea, putând coborî
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
fondului de rulment pare Însă a fi cea referitoare la specificul sectorului de activitate, Întrucât aceasta surprinde cel mai bine particularitățile de exploatare ale fiecărei Întreprinderi. Conform acesteia, nivelul minim al fondului de rulment este dat de nivelul mediu al fluctuațiilor nevoii de fond de rulment, influențat, la rândul său, de volumul activităților care se desfășoară În Întreprindere, respectiv de cifra de afaceri. 3.4.2. Analiza necesarului de fond de rulment 3.4.2.1. Abordări conceptuale Orice activitate productivă
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
îl conține în ea adaptabilitatea, autorii care au investigat sufletul românesc au văzut fie virtutea (Constantin Rădulescu-Motru, Mihai Ralea, Lucian Blaga, G. Călinescu), fie viciul (Dumitru Drăghicescu). Formele pe care le îmbracă adaptarea în cultura română sunt: instinctul de autoconservare, fluctuația, schimbarea ca scop în sine, soluția de moment, ambivalența (dualitatea, duplicitatea, disimularea), compromisul și nuanța, asumarea lucidă a legilor firii, măsura, firea lucrurilor (rânduiala). 1.2.1. Instinctul autoconservării Deseori s-a spus că persistența în timp a poporului român
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
politic miraculos”: „Când privim cu perspectivă ne dăm seama că instinctul nostru a lucrat totdeauna sigur. Numai noi am scăpat de penetrația otomană administrativă, păstrându-ne independența”. Înțelepciunea populară ne învață „Capul plecat, sabia nu-l taie”. 1.2.2. Fluctuația Expresia celebră a fluctuației este „sentimentul spațiului mioritic”, așa cum a fost definit de Lucian Blaga (1936/1985, pp. 191 și urm.). Pornind de la teoria lui Spengler asupra spațiului ca factor sufletesc creator, Blaga consideră determinant pentru spiritul poporului român „plaiul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu perspectivă ne dăm seama că instinctul nostru a lucrat totdeauna sigur. Numai noi am scăpat de penetrația otomană administrativă, păstrându-ne independența”. Înțelepciunea populară ne învață „Capul plecat, sabia nu-l taie”. 1.2.2. Fluctuația Expresia celebră a fluctuației este „sentimentul spațiului mioritic”, așa cum a fost definit de Lucian Blaga (1936/1985, pp. 191 și urm.). Pornind de la teoria lui Spengler asupra spațiului ca factor sufletesc creator, Blaga consideră determinant pentru spiritul poporului român „plaiul, adică un plan înalt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din celelalte unități ritmice (Călinescu, 1941/1982, pp. 199-200). Ritmurile existenței noastre în istorie - retragerea în munți din calea năvălitorilor și revenirea la șes după trecerea primejdiei -, cele ale vieții pastorale - transhumanța - s-au întipărit în mintea românului ca variații, fluctuații necesare: „Azi aici, mâine-n Focșani”. În viziunea lui D. Drăghicescu (1907/1995, p. 221), fluctuația apare în forma „continuului acces de isterie”, „convulsiunilor și spaimelor la intervale scurte”. În atitudinile față de ființa lor etnică, românii pendulează între critică excesivă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
munți din calea năvălitorilor și revenirea la șes după trecerea primejdiei -, cele ale vieții pastorale - transhumanța - s-au întipărit în mintea românului ca variații, fluctuații necesare: „Azi aici, mâine-n Focșani”. În viziunea lui D. Drăghicescu (1907/1995, p. 221), fluctuația apare în forma „continuului acces de isterie”, „convulsiunilor și spaimelor la intervale scurte”. În atitudinile față de ființa lor etnică, românii pendulează între critică excesivă și etnocentrism encomiastic. 2.3. Schimbarea ca scop în sine Istoria românilor apare ca un lung
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din acest capitol, încercați să corelați valorile culturale ale românilor cu elementele care configurează în mod specific stilul cultural de a vorbi al românilor. Completați următorul tabel: VALORI CULTURALE STIL COMUNICATIV Eclecticsm Mimetismul Dualitatea Coexistența contrariilor Pitorescul Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența Compromisul și nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam de neam Frica de Dumnezeu Spiritul frust Gândirea concretă Spiritul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Neamul românesc Neam de neam Frica de Dumnezeu Spiritul frust Gândirea concretă Spiritul practic Prudența Dorul Omenia Ilustrați valorile specifice culturii române cu proverbe, zicători, expresii specifice: VALORI CULTURALE STIL COMUNICATIV Eclecticsm Mimetismul Dualitatea Coexistența contrariilor Pitorescul Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența Compromisul și nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam de neam Frica de Dumnezeu Spiritul frust Gândirea concretă Spiritul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
proprietăți indică faptul că albastrul simbolizează mentalul. El nu evocă pulsiunile, asemenea culorii roșii, care este opusul lui complementar, dar exprimă gândirea logică și rațională, la fel ca facultatea de abstractizare și imaginația. Reprezintă conștiința individuală. Modificările lui neîncetate sugerează fluctuațiile mentalului: când senin, când agitat; când treaz, când adormit. Valoarea lui infinită este legată de speculațiile mentale, libere și transcendente, în care ființa se poate înălța sau pierde, se poate dezvolta sau plafona. Pentru toate aceste motive, în vis, culoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
the hypothesis. This study suggests that supervisors and human resource department contribute to perceived organizațional support and, ultimately, to job retention. Key words: turnover intention, perceived organizațional support, perceived supervisor support, perceived human resource department support. Problematică cercetării 1.1. Fluctuația personalului Fluctuația personalului este un fenomen foarte studiat, lucru demonstrat prin faptul că, într-o meta-analiză realizată de Horn și Griffeth în anul 1995 au fost sintetizate 800 de studii pe această temă (Iverson, 2000, cît în. Morell et al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
This study suggests that supervisors and human resource department contribute to perceived organizațional support and, ultimately, to job retention. Key words: turnover intention, perceived organizațional support, perceived supervisor support, perceived human resource department support. Problematică cercetării 1.1. Fluctuația personalului Fluctuația personalului este un fenomen foarte studiat, lucru demonstrat prin faptul că, într-o meta-analiză realizată de Horn și Griffeth în anul 1995 au fost sintetizate 800 de studii pe această temă (Iverson, 2000, cît în. Morell et al., 2004Ă. Cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în. Morell et al., 2004Ă. Cu toate acestea nu s-a ajuns la o viziune unitară legată de motivele pentru care oamenii aleg să părăsească organizația, desi angajatorii din întreaga lume acorda o importanță deosebită în special tipului voluntar al fluctuației personalului. Numeroase studii au dovedit faptul că cel mai bun predictor al fluctuației este intenția de a părăsi organizația. Scopul acestei cercetări este de a realiza diagnoza factorilor care conduc la creșterea intenției angajaților unei organizații din România de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]