1,670 matches
-
se împart în următoarele trei grupe principale: a) Agorafobia este teama de a trece sau traversa anumite străzi sau piețe publice (Westphaf) sau teama de a ieși în locurile publice cum ar fi străzi, magazine, mijloace de transport (Marks). b) Fobiile sociale sunt definite ca reprezentând o teamă persistentă față de situațiile în care individul poate fi observat de altul, sau să se conducă, să apară într-o postură umilitoare etc. Cele mai frecvente forme de fobii sociale sunt următoarele: - teama de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mijloace de transport (Marks). b) Fobiile sociale sunt definite ca reprezentând o teamă persistentă față de situațiile în care individul poate fi observat de altul, sau să se conducă, să apară într-o postură umilitoare etc. Cele mai frecvente forme de fobii sociale sunt următoarele: - teama de a vorbi sau de a se produce în public, - teama de a mânca sau de a bea în public, - teama de a scrie în fața altuia, - teama de a utiliza toaleta, - ereutofobia sau teama de a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a vorbi sau de a se produce în public, - teama de a mânca sau de a bea în public, - teama de a scrie în fața altuia, - teama de a utiliza toaleta, - ereutofobia sau teama de a nu roși în public, - fobiile sexuale legate de teama de a nu putea realiza actul sexual în prezența partenerului, descalificându-se astfel în fața acestuia. c) Fobiile simple constituie o categorie reziduală de tulburări fobice și ele sunt reprezentate prin următoarele: - zoofobii sau teama de animale, - claustrofobii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
teama de a scrie în fața altuia, - teama de a utiliza toaleta, - ereutofobia sau teama de a nu roși în public, - fobiile sexuale legate de teama de a nu putea realiza actul sexual în prezența partenerului, descalificându-se astfel în fața acestuia. c) Fobiile simple constituie o categorie reziduală de tulburări fobice și ele sunt reprezentate prin următoarele: - zoofobii sau teama de animale, - claustrofobii sau teama de spații închise, - acrofobiile sau teama de înălțimi, - fobii legate de mijloacele de transport, - fobiile arhaice sau „fricile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sexual în prezența partenerului, descalificându-se astfel în fața acestuia. c) Fobiile simple constituie o categorie reziduală de tulburări fobice și ele sunt reprezentate prin următoarele: - zoofobii sau teama de animale, - claustrofobii sau teama de spații închise, - acrofobiile sau teama de înălțimi, - fobii legate de mijloacele de transport, - fobiile arhaice sau „fricile infantile” care mai pot persista, în unele cazuri, și la vârsta adultă (frica de vânt, furtună, nori, apă etc.). Comportamentul personalităților fobice înregistrează aspecte particulare care urmăresc să evite stările anxiogene
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în fața acestuia. c) Fobiile simple constituie o categorie reziduală de tulburări fobice și ele sunt reprezentate prin următoarele: - zoofobii sau teama de animale, - claustrofobii sau teama de spații închise, - acrofobiile sau teama de înălțimi, - fobii legate de mijloacele de transport, - fobiile arhaice sau „fricile infantile” care mai pot persista, în unele cazuri, și la vârsta adultă (frica de vânt, furtună, nori, apă etc.). Comportamentul personalităților fobice înregistrează aspecte particulare care urmăresc să evite stările anxiogene, protejând astfel individul de situația fobogenă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
categorii: - Obsesii ideative, reprezentate prin gânduri care se impun individului. - Obsesii fobice constând într-o evocare forțată a unor obiecte sau situații generatoare de angoasă, chiar în absența obiectelor sau a situațiilor care le-ar putea provoca. - Obsesii impulsive sau fobii impulsive, constând din teama de a nu comite, împotriva propriei sale voințe, a unui act absurd, ridicol, imoral sau violent. b) Compulsiunile Compulsiunea este definită ca ideea unui act de îndeplinit, în general ridicol, absurd sau jenant, care se impune
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corporală, - teme de protecție față de pericolele exterioare, - teme de ordine și simetrie, - teme de precizie și completudine (perfecționism), - teme legate de scurgerea timpului. Din punct de vedere psihopatologic, această tematică bogată poate fi sintetizată în următoarele forme de tulburări clinice: - fobia de contact, de atingere, sau délire de toucher, - nebunia îndoielii (folie du doute) sau remușcarea intelectuală, - obsesii religioase, - obsesii cu conținut agresiv cu autoacuzare sau conduite reparatorii, - onomatomanie și aritmomanie. e) Personalitatea obsesională În general, autorii sunt de acord în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a simți plăcerea, tulburări sexuale, dificultăți de identificare cu celălalt, tendință la retragere și atitudine narcisică. După O. Kernberg, personalitatea de tip borderline se caracterizează printr-un tablou polimorf în care sunt dominante anxietatea, tulburările psihopatice, reacțiile antisociale, obsesiile, fobiile etc. Noțiunea de borderline nu este atât o noțiune nosologică, cât mai ales desemnează aspecte psihodinamice de frontieră în psihopatologie. Dezvoltarea acestui concept-cadru, clinico-psihiatric are trei origini distincte, și anume: a) Orientarea psihiatrică: noțiunea de borderline corespunde cu nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele forme clinico-psihiatrice: Mica ipohondrie se manifestă ca o preocupare exagerată a individului în fața unor suferințe minore ale sănătății sale. Se manifestă ca o atenție și neliniște exagerate, dar poate fi corectată de o explicare logică sau printr-o psihoprofilaxie. Fobia ipohondriacă constă în faptul că ideea ipohondriacă devine obsesie, cu caracter de fobie angoasantă, tenace, nepermițând raționamentul logic decât în intervalul interparoxistic. Marea ipohondrie este forma în care ideea ipohondriacă se precizează, se sistematizează, neputând fi combătută cu nici un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în fața unor suferințe minore ale sănătății sale. Se manifestă ca o atenție și neliniște exagerate, dar poate fi corectată de o explicare logică sau printr-o psihoprofilaxie. Fobia ipohondriacă constă în faptul că ideea ipohondriacă devine obsesie, cu caracter de fobie angoasantă, tenace, nepermițând raționamentul logic decât în intervalul interparoxistic. Marea ipohondrie este forma în care ideea ipohondriacă se precizează, se sistematizează, neputând fi combătută cu nici un fel de argumente, dar neatingând gradul de absurditate al delirului. Ipohondria delirantă are caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
particulare de „suferințe psihogene”, centrate tematic pe propriu corp. O patologie în care „imaginea corporală” este permanent amenințată de „pericole” reale, dar mai ales imaginate de persoana respectivă. Aceste „pericole” invocate și prelucrate într-o manieră obsedantă de bolnav, veritabile „fobii latente”, se vor constitui, în final, în „tablouri clinice”. Această stare de permanentă tensiune psihică, legată de un „pericol” care preocupă bolnavul, va duce în final la o dezvoltare nevrotiformă, exprimată de acesta, prin convingerea că este bolnav, și-l
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de echilibru interior și de acord exterior. În condițiile în care comunicarea este dificilă, defectuoasă sau complet întreruptă, apar suferințe psiho-morale. Aceste dificultăți de comunicare sunt realizate de următoarele situații: izolarea individului, stări de inhibiție, timiditate sau frustare, neîncredere, teamă, fobii etc. Ca și în cazul dificultăților de adaptare, dificultățile de comunicare ce se corelează cu acelea menționate anterior, duc la aceleași forme de suferințe psiho-morale. 3) Consecințele unor evenimente negative Evenimente negative, cu efect psihotraumatizant care survin în viața persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt frământate și dominate de îndoială, de frica de a nu greși, de a nu strica, de a nu rata, de a nu deranja. Este modelul pato-biografic specific bolnavilor psihastenici. Elementele psihopatologice centrale care schimbă persoana și viața acestora sunt fobiile și stările obsesive. Preocupați de a nu greși, acești indivizi se „încarcă” emoțional și ideativ cu elemente parazitare. Controlează, revin asupra faptelor, gândesc în permanență la acestea. Această preocupare obsedantă îi obosește, dar nu se pot desprinde de ea. Viața
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gust, de valoare, supusă fluctuațiilor modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, într-o manieră de tipul contagiunii psihice, întreaga opinie publică. Este cultivat interesul pentru miraculos, necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de beatitudine. Fabulație: producție imaginară, narativă, ireală, fantezistă, de regulă tematică, neconformă cu realitatea, ilogică, traducând o dispoziție constituțională de alterare a adevărului. Fetișism: perversiune sexuală în care plăcerea erotică este deturnată asupra obiectelor aparținând unor persoane de sex opus. Fobie: frică nejustificată sau repulsie patologică de un obiect, ființă, persoană sau situație. Frigiditate: tulburare caracterizată prin incapacitatea de a simți plăcerea sexuală sau de a avea orgasm, la femei. Frustrare: suferința psihică rezultată din privarea unei satisfacții vitale, resimțită de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu caracter bizar, vizând caracterul și comportamentul, care preced cu mai multe ore, zile sau săptămâni declanșarea atacului epileptic paroxistic. Prosopagnozia: agnozia figurilor, incapacitatea bolnavului de a recunoaște persoanele cunoscute după figura acestora. Psihastenie: nevroză caracterizată prin asocierea angoasei cu fobii și obsesii, la care se adaugă inhibiție intelectuală, timiditate, manii mintale (precauție, îndoială, perfecțiune, control, rezervă, ruminație). Psihobiografie: istoria vieții individuale, ca imagine sintetică de factură ontologică, a formării și evoluției personalității bolnavului, insistându-se pe evenimentele psihotraumatizante, stările de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Culpabilitate Degenerescență Déja vu Delir Demență Demență precoce Demonopatie Dependență Depersonalizare Depresie Derealizare Deteriorare psihică Dezechilibrul psihic Dezorientare Dipsomanie Discordanță Disimularea Dismorfofobie Disociația Dispoziție Dromomania Ecolalie Ecomimie Ecopraxie Encoprezis Endogenie Enurezis Epilepsie Erotomanie Euforie Excitație Exhibiționism Exogenie Extaz Fabulație Fetișism Fobie Frigiditate Frustrare Fuga Fuga de idei Gatism Glischroidie Halucinație Heautoscopie Hiperestezie Hiperstenia Hipnagogice Hipnapompice Hipoestezia Hipomanie Hipostenia Homosexualitate Iatrogenie Idee fixă Identitate Iluzie Imaginea de sine Imaturitate Impulsiune Incest Incoerență Indiferență Inhibiție Insatabilitate psihomotorie Involuție Ipohondria Isterie Iterație Îndoială Lesbianism
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
detaliată. Îi refuză lui Arghezi, nu cu totul fără temei, epitetul de poet modernist, cu o aglomerare de argumente, care-i motivează, de fapt, propria poezie: "Îl denunț de a fi nesocotit și defăimat nobila gratuitate a spiritului. Cu o fobie de sindicalist autodidact pentru tot ce e joc superior mintal, a ponegrit valorile ideale, preconizînd nu știu ce sentimentalism, nu știu ce vag senzualism turanic. Reflexiunea va indispune totdeauna pe acest primar. El nu poate înțelege că teoria are și o valoare pragmatică. O
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa PREZENTUL DISCONTINUU Dialoguri în era E-Reader 2 1 CASSIAN MARIA SPIRIDON Vocația și proza democrației 6 3
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa 1 În ciuda faptului că posteritatea a ilustrat că, la Iași, Cuza Vodă și Elena Doamna au în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
muscatul hainelor sau obiectelor, atingerea pereților, rotirea, lovitul fără logică, învârtirea obiectelor, râsul nemotivat și bizar, perseverarea în anumite mișcări, având o uimitoare rezistență la schimbări. Uneori sunt surzi la orice solicitare sau sunt dominați de o anxietate difuză, de fobii nemotivate. Autiștii prezintă întârziere mintală în diverse grade de manifestare, neîndemânare manuală și reacții de respingere (negativism, opoziționism) mai ales la exerciții de scriere a grafismelor sau de diferențiere a percepției imaginilor. Ei prezintă absența reflexului de urinare și defecație
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a copilului. De pe această poziție, autorul propune următoarea clasificare: inadaptare cu prevalență biologică sau somatică, în condițiile unor infinități și deficiențe senzoriale sau motrice, insuficiențe somato-funcționale, maladii acute sau cronice; inadaptare cu prevalență psihologică în caz de timiditate, stări anxioase, fobii, psihoze, tulburări comportamentale; inadaptare cu prevalență socială, în condițiile unui mediu familial alterat, a unei educații școlare inadecvate, a unor influențe negative exercitate de mediul extrașcolar și extrafamilial. b) Influențe ale mediului instituțional și ale relațiilor de grup Este evident
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
noțiunea de nevroză întotdeauna. În momentul traumei psihice (spaimă, furie, jignire), copilul se află într-o puternică stare de agitație comportamentală, agresivitate, indisciplină, inadaptabilitate, așa cum îl găsim definit și în dicționarul Lafon. Toate aceste manifestări nevrotice și psihonevrotice: anxietate, obsesii, fobii, la care se adaugă reacții depresive, hiperemotivitate și timiditate, pe fondul unei astenii nervoase, au alterări de traseu electro encefalografic care reflectă tendința de disritmie. Autori de seamă: Robert Kenedy și Ana Kar, Arhanghelski, Florenskaia, Smirnov, Păunescu C. etc. indică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
clonică, clono-tonică, tonică. Ipoteza lui despre clonus ca predecesor al tonusului, contrazice realitatea, căci în foarte multe cazuri, balbismul apare dintr-o dată în forma tonică. Tulburarea ritmului este determinată de tulburarea raporturilor juste ale excitației și inhibiției în scoarța cerebrală. Fobiile și embolofraziile sunt fenomene maladive care modifică propozițiile, înlocuiesc și introduc sunete, silabe sau cuvinte suplimentare (paraziți) care, chipurile îi ușurează vorbirea. Se obține astfel o vorbire diluată, neclară, parafrazată. Simptomele motrice și psihice se află într-o interacțiune inductivă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]