2,048 matches
-
or urma" (Poetul bolnav). Volumul Stražilovo a apărut în 1922, fiind receptat ca o replică dură la adresa miturilor politice și religioase ce perpetuau o tradiție depășită de timpul istoric. Inovația poetică dobândește în acest volum contururi precise și tonalități dramatice, focalizarea fiind din nou asupra unui eu pribeag, rătăcind în natură și în ținuturi străine: "Pribegesc, încă, zvelt, cu arcul de-argint,/ florile de cireș, din pândă, le seduc,/ dar deja, peste munți, baștina o presimt,/ unde râsul, sub plopi solitari
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Ipoteza lui Costa (2004) pentru portugheză 3.3. Două ipoteze pentru acordul din română 3.3.1. Ipoteza acordului cu termenul cel mai marcat 3.3.2. Ipoteza topicalizării 4. Acordul în structurile copulative scindate și pseudoscindate în română. Ipoteza focalizării 5. Concluzii Capitolul 6. ACORDUL SINTAGMELOR COORDONATE 1. Structura sintagmei coordonate 1.1. Tipuri semantice de coordonare 1.2. Statutul sintactic și structura sintagmei coordonate 1.3. Trăsăturile phi ale sintagmei coordonate 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu tot și amândoi, pentru care ipoteza sintagmei partitive nu este acceptabilă. 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv Ștefănescu (1997) consideră că dacă N1 este reliefat, acordul la singular este obligatoriu. Ca mijloace de reliefare, autoarea menționează adverbul restrictiv de focalizare doar și adjectivele calificative subordonate nominalului partitiv: (72) a. Doar o parte dintre studenți este angajată aici. (Ștefănescu, 1997: 210) b. O mulțime covârșitoare dintre copii a dat un răspuns bun. (Ștefănescu, 1997: 210) c. O mare / bună parte dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
210) b. O mulțime covârșitoare dintre copii a dat un răspuns bun. (Ștefănescu, 1997: 210) c. O mare / bună parte dintre copii știa răspunsul corect. d. O parte importantă / considerabilă dintre copii știa răspunsul corect. Deși prezența unor adverbe de focalizare sau a unor adjective poate accentua valoarea referențială a nominalului cuantificator, acordul la plural este posibil și în prezența acestor elemente (cel puțin, pentru unii vorbitori). Prin urmare, generalizarea făcută de Ștefănescu (1997) este prea puternică. Reliefarea nominalului partitiv poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cursul. (Ș. Nicolae, Realitatea TV, 2008) b. ...pentru ca în viitor acest gen de conflicte să fie evitate (C. Zărescu, Realitatea TV, 2008). În unele sintagmele generice, este posibilă schimbarea ordinii celor două nominale. Între cele două construcții există diferențe de focalizare și de acord. Sintagmele de tip (142)b acceptă doar acordul cu N1 al verbului-predicat (la plural): (142) a. Acest gen de conflicte a fost evitat. b. *Conflictele de acest gen a fost evitat / OK: au fost evitate. Două caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b. Când în structură este prezent GD ouăle fierte, acesta este în Spec, IP, este subiect și delcanșează acordul. GN focalizat ouă fierte este un termen predicativ, deci nu declanșează acordul. 4. Acordul în structurile copulative pseudoscindate în română. Ipoteza focalizării Foarte pe larg spus, în structurile scindate și în cele pseudoscindate o propoziție este scindată în două părți legate prin intermediul verbului copulativ. Prin scindare sau pseudoscindare se focalizează un element. În engleză, o propoziție fără scindare precum cea din (38
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care este la singular, deci ar trebui să se poate aplica principiul maximizării informației oferite de acord, enunțat în (33). Lipsa acordului la plural se poate explica printr-o nouă ipoteză, care ține cont de ierarhia sintactică a termenilor: ipoteza focalizării. N1 este un element focalizat, probabil în Spec,GFocus, deci în afara domeniului unde se stabilește acordul (acesta fiind GFlex). Așadar, acordul se face la persoana a III-a singular (persoana nemarcată), cu termenul de pe poziția postcopulativă, singurul accesibil pentru acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
precizarea că a "preluat" numai nucleul prim, revizuit și completat. Să reamintim că această parte originară se referă la "prima sacrificare" (cea de la "moartea civilă" la moartea fizică, 1883-1889), a doua sacrificare, postumă, intrând în atenție doar prin forța paralelismului. Focalizarea privirii în cartea recentă se îndreaptă spre temeiurile ontologice ale mitului Eminescu, care, necesarmente, aduce în ecuație "criza sacrificială", cu sintagma lui René Girard. S-ar putea spune că această "criză" constituie "materia" cărții, mitul și demitizarea fiind consecințele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Barbu, cu impresionantă bogăție de argumente dinspre "dogma" Creștinismului, tocmai "gordiana" originalitate "transmodernistă" (supra): ""Fenomenologia" barbiană intră în zona eonului dogmatic blagian [...] către eonul transmodernității, pe urmele lui Eminescu [...]. Barbu are geniul distincției / asemănării cu dogma creștină, diferența venind din focalizarea pe condiția kenotică, a lumilor mărunte, deasupra cărora plutește Sfântul Duh: "Om uitător, ireversibil, / Vezi Duhul Sfânt făcut sensibil? / Precum atunci și azi întocma: / Mărunte lumi păstrează dogma. // [...] / Acest ou-simbol ți-l aduc / [...] // Nu oul roșu. Un ou cu plod
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se expediau la Marele Stat Major. În 1926, Ministerul de Război a diversificat paleta informativă, astfel că a cerut structurilor militare și/sau militarizate să culeagă și să trimită mai multe date din raza de acțiune. Pentru o mai bună focalizare s-a trimis și un tablou cu datele necesare de obținut în favoarea Secției a II-a. În pofida reorganizărilor, serviciul de informații/contrainformații al armatei române și-a dezvoltat sursele de obținere de date, și-a diversificat activitatea, și-a perfecționat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
simțită, astfel că prima dare de seamă, pentru perioada 16-23 ianuarie 1943, a reliefat că au fost furnizate 147 informații, au fost efectuate 27 percheziții și au fost arestate 26 persoane. Rezultatele profesionale pe luna februarie 1943 au demonstrat că focalizarea resurselor umane și materiale a început să aibă randamentul scontat. Aproape 400 de informații au fost expediate de Brigada Specială, 128 percheziții (93 cu rezultat pozitiv) și 117 arestări (55 fiind trimise în lagăr, 18 înaintate Curții Marțiale, două rămase
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ora 0,50 cei mai aprigi fani ai textului trei agenți de ordine, agenți FGM, FGM e liniște! conform reclamei, și un soldat în termen la jandarmi te îndreaptă de pe mîna mea, veniți în centrul oglinzii concave la proiectul de focalizare per speculum in aenigmate din agitația pe hîrtie, ce mai fani, cum l-am corijat pe oniricul profan! l-am pus să se încalțe și să raporteze că se îndreaptă spre Bouroș! altul poartă numele de om de serviciu, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus. În ceea ce privește axa verticală text-context, diferența constă în gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă pe contextul societal înăuntrul căreia textele studiate capătă semnificație. Analizele textuale (orientate mai degrabă înspre texte singulare) țin și ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
modului silogistic poate continua. b) Identificarea unui termen care poate susține, intermedia, un tip de relație între S și P din judecata finală. Operațiile prin care este identificat un posibil termen mediu sunt, în ordine, "intensive" și "extensive": a) întâi, focalizarea gândirii către predicat, către cel pe care urmează să-l enunțăm despre ceva; b) apoi, numirea "subiectelor" posibile ale predicatului în cauză; c) în sfârșit, stabilirea "atributelor" celui care devine subiect (dorind să enunțăm despre el predicatul de la care am
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
roagă. În rest, aproape totul este permis, dacă dozajul e corect. În materie de lectură, sunt bune și nițică gurmandiză, și ceva amor deștept pentru literatură, și un pic de antrenament de specialitate, și oarecare zel sistematic, și, mai ales, focalizarea tenace asupra unui set de întrebări. Sin gura lectură cu adevărat inutilă și vinovată este lectura suspicioasă: profesionistul ei are psihologia mis tre țului, lăsat liber într-o inocentă și vulnerabilă grădină de zarzavat. Despre scris Dacă cititul e în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
categoria spațialității [...]: considerându-se entitate ontică centrală a lumii, iar acesta va converti orizontul din afară în spații ale sufletului 5. Analiza aceastei categorii a spațialității dorește scoaterea în evidență a laitmotivelor eminesciene (aici topoi esențiali), proces care va ajuta focalizarea acelor Ipotești (reali) ai copilăriei lui Eminescu și, apoi, reliefarea a ceea ce au devenit ei în opera eminesciană. Istoria spiritului omenesc reprezintă istoria concepțiilor privind raportul [...] dintre om și cosmos, dintre eu și restul lumii 6. Această relație modelează viziunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vor fi orientate pe probleme și definite clar, în conformitate cu criteriile, și vor fi în mod special orientate spre obiectivele fiecărui program și către rezultatele dorite, ținând seama, unde este cazul, de punctele de vedere ale utilizatorilor. Vor avea o clară focalizare europeană. Acțiunea-cheie este privită ca un grup de proiecte mari și mici, de cercetare aplicată, generica și, unde este cazul, fundamentală, orientate direct către o problemă sau provocare europeană, neexcluzând și aspectele globale. Activitățile de cercetare realizate în acest context
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
o creștere similară față de curba din 1968, dar mai accentuată ca intensitate, întocmai ca și studiile lui M. Brooks și S. Highhouse (2006). Modificările apărute în cadrul replicilor ulterioare au o explicație culturală. în SUA s-a observat în timpul experimentului o focalizare imediată asupra stimulilor furnizați de mediu, spre deosebire de Belgia sau Brazilia, unde s-a înregistrat o "încetineală", o "rezervă" perceptivă considerabilă în evaluarea contextului. O asemenea obișnuință perceptivă este achiziționată într-o cultură deschisă și permisivă comunicațional, în care circulă multă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Un alt aspect legat de stima de sine privește modul în care o asemenea dimensiune-resursă se articulează în luarea deciziilor: aceasta este mai scăzută în cazul celor din culturi colectiviste. De asemenea, un aspect important în percepția de sine este focalizarea pe eșec sau succes. Fenomenul evocat este legat de factorii induși de colectivism individualism, respectiv libertinaj-constrîngere culturală. Individualiștii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, în timp ce colectiviștii o evaluează mai degrabă prin intermediul eșecurilor și al consecințelor negative ale comportamentului lor. Astfel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
performând după modelul clasic feminin al autosacrificiului și grijii față de ceilalți. Tatăl meu, acreditat de societate drept "capul familiei", nu pot spune că s-a bucurat însă de această onorabilă recunoaștere și în mediul familial, unde era adesea criticat pentru focalizarea sa excesivă pe profesia sa (de inginer agronom), în detrimentul vieții de familie și a sarcinilor domestice față de care, drept vorbind, dovedea o inabilitate constantă, găsind multiple motive și prilejuri pentru a se sustrage. Cel puțin până la vârsta de douăzeci de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Diferența Între aceste două energii calorice se manifestă ca energie mecanică, putând fi legată la un generator pentru a produce electricitate. Captarea directă a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite colectori solari, care sunt proiectate să capteze energia, uneori prin focalizarea directă a razelor solare. Energia, odată captată, este folosită În procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice. În procesele termice, energia solară este folosită pentru a Încălzi un gaz sau un lichid, care apoi este Înmagazinat sau distribuit. În procesele fotovoltaice, energia
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela GORGAN, Raruca CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93115]
-
nivelului energetic ale acestui meridian: stări de confuzie, tendința de a gândi prea mult, îngrijorări excesive, permanentă senzație de foame, permanentă stare de agitație (se mănâncă pe fugă), tendința mâncatului între mese, tendința excesivă de a consuma dulciuri și lichide, focalizare dificilă, probleme de memorare, stereotipie în plan ideatic, dogmatism, exces de zel, autocompătimire, sentiment de nesiguranță, stări de tristețe nemotivată, imposibilitate de adaptare la diferite conjuncturi sociale etc. Lecția de viață: imposibilitatea de a fi compasivi față de cei din jur
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
vestimentație: a) anumite haine au proprietăți tactile și estetice influențând comportamentul celor care le poartă; b) indivizii învață din răspunsurile altora, în termenii costurilor și beneficiilor adoptării unei ținute; c) alegerile vestimentare ale unui individ au o pondere semnificativă asupra focalizării de sine, a gradului în care un individ își concentrează atenția asupra lui însuși; d) hainele influențează modul în care un individ este perceput de către alții; e) prin intermediul vestimentației, individul își exprimă apartenența simultană la mai multe grupuri sociale (politice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
poate învăța și utiliza un continuum informațional, pe un anumit domeniu, informația venind pe diverse canale de la diverse surse, mai mult sau mai puțin autorizate. Apoi datorită mesajelor „parazite”, ne referim la numeroasele reclame, absolut necesare pentru existența site-urilor, focalizarea pe informația necesară se face cu greutate. Totuși, în ciuda acestor neajunsuri pot fi utilizate creativ anumite informații. E-profesorul. Din demersul nostru de până acum observăm că din profilul profesorului actual nu trebuie să lipsească competențele privind utilizarea computerului on-line
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de Gagne, reiterate și de noi passim, sînt aici reformulate. De exemplu formularea obiectivelor, surprinsă de întrebarea Ce voi face? este reformulată în „Care este scopul acțiunii didactice?” (Alina Pamfil, 2003: 40). Această reformulare pare o punctare mai clară a focalizării pe obiective, dar preferarea termenului scop celui de obiective, propus de teoriile pedagogice și preluat de reformă ca termen-cheie al proiectării, arată încă puternica influență a vechilor termeni asupra noilor termeni (și din considerentul, credem, al unei noutăți nu prea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]