3,085 matches
-
elevilor la procesul de învățare prin îndeplinirea sarcinilor didactice trasate de profesor ei descoperă soluții, cazuri de aplicare, însușiri necunoscute, relații, asemănări și deosebiri, formulează definiții, emit ipoteze dar cunosc și satisfacția succesului. Învățarea prin descoperire are un profund caracter formativ, dezvoltă curiozitatea și interesul, voința și perseverența. - Tipuri de descoperiri didactice În procesul de predare-învățare descoperirea poate fi inductivă (1), deductivă (2) și transductivă (3). Organizarea unei descoperiri trebuie să includă: a. analiza cazurilor individuale și b. clasificarea sau ordonarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a verigilor enumerate este foarte diferită, dar importanța fiecărui moment nu constă în durata lui în timp, ci în conținutul activităților didactice specifice, care trebuie străbătute. VERIGI Momentul organizatoric se consumă în 1-2 minute, dar are o putere educativă și formativă deosebit de mare. Situația unei discipline, a unui profesor, a unei clase, a unei școli depinde într-o mare măsură de preocupare și atenția pe care profesorii o acordă acestei verigi la fiecare oră. Acolo unde conținutul “momentul organizatoric” este valorificat
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
clasă și pe echipă. Notarea elevilor decurge ca urmare a unor asemenea analize, pe baza unui sistem flexibil, care să considere ansamblul principiilor pedagogice implicate. d. Lecția vizită constituie un tip de lecție bogat în resurse educative și mai puțin formative, dar care se întâlnește frecvent în timpul pregătirii practice a elevilor din școlile agricole. Pot constitui obiective pentru vizita instructiv- educativă sectoare ale stațiunilor de cercetări agricole, sectoare ale marilor unități agricole de producție în care se aplică tehnologii de vârf
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
frecventa regulat, unde asculta cu interes discursurile lui A. D. Xenopol. Totodată, citea revistele literare apărute în acea perioadă la care avea acces tinerimea școlară: “Evenimentul literar” de la Iași și “Vieața” tipărită la București. Aceste tendințe deveniseră parte integrantă din scenariul formativ al multor elevi cu preocupări intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX lea. Contactul cu o atmosferă nouă, din care făceau parte presa, evenimențialul spectacolelor de teatru și conferințele publice a transformat în mod iremediabil caracterul și modul de gândire al
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
laborator ultradotat, tot mai departe de lumea reală. Ea este și intens amprentată ideologic. "Sistemul axiologic, cultura, mentalitatea, comportamentul, chiar și "credințele" (politice, sociale, economice etc.) mentalului modern pivotează metodologic în jurul îndoielii. În mod deliberat, îndoiala este proclamată drept criteriu formativ al reflexiei moderne" (Sorin Dumitrescu, Chivotele lui Petru Rareș și modelul lor ceresc, Humanitas, București, 2001, p.25). Teorii mai noi sunt la originea unei revoluții așteptate: teoria catastrofelor a lui René Thom, teoria fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
epopei tradiționale, inițiatice, alegorice și revelatoare, într-o lume ce și-a pierdut însă gustul pentru sacralitate, preponderent profană și nihilistă. Personajele lui vin, într-o primă fază a evoluției epice, cu o anumită blazare "modernă", dar, supuse unor circuite formative, cumva ieșite din normalitatea diurnă, ele (re)descoperă adevăruri ontologice fundamentale, precum discipolii lui Socrate la sfîrșitul complicatelor procedee maieutice. "Anamneza" le prilejuiește revelații existențiale de esență și, implicit, devine un pretext pentru mutații majore de identitate. Waugh însuși alcoolic
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ea Însăși educator, instaurând o relație privilegiată Între educator și educat, cu condiția de a depăși reprezentări sau valori pe care o Întreagă tradiție ne invită să le recunoaștem. Eticianul și pedagogul ieșean Ioan Grigoraș surprinde cu deosebită claritate rolul formativ și, mai cu seamă, auto-formativ al iubirii aproapelui: „Tocmai esența ei umană și diversitatea formelor prin care se poate Împlini, acoperind cele mai diferite III. Etică și educație Etic, estetic și religios În actul educațional situații ale nevoii și suferinței
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
care sunt manifestări afective mijlocite (de exigențele comunitare, de judecățile de valoare sau de gradul de cultură și civilizație dobândită. Iubirea față de aproape, În egală măsură lege morală și exigență religioasă, dar și sublimare artistică privilegiată, pentru a avea forță formativă, solicită În prealabil „moartea acelor reprezentări de roluri sociale și de tipuri de relații (societate ierarhică fondată pe bunăvoința stăpânului, identificarea tatălui cu stăpânul, cu suveranul, reducția rolului bărbatului la singurul rol de părinte astfel Înțeles, statut minor pentru femeie
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Ă al căror viciu fundamental este de a se considera ca scopuri În sine.” Iubirea nu poate deveni lege și centru a acestei noi modalități de a concepe instituția educativă decât deschizându-i spre libertate pe toți participanții la actul formativ, conducându-i pe educați spre asumarea liberă a propriei lor deveniri și nu constrângându-i să repete obsesiv căi rigide și tradiții educative, mai mult sau mai puțin „Încremenite În proiect”: „Mă Întreb cât de mulți elevi-oameni au fost frustrați
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
sună a „ideal” și mai puțin a „real”, tocmai În virtutea lui se justifică rolul educatorului În societate, se conferă sens unei anume existențe.» Scopul acestor rânduri este de a sensibiliza factorii educativi față de necesitatea de a nu unidimensionaliza actul formativ. Profesorul de matematică trebuie să fie conștient că face nu numai educație științifică, ci și estetică, etică sau, de ce nu, religioasă; după cum și profesorul de religie nu se poate limita numai la cultivarea nevoii de sacralitate, implicându-se și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cultivarea nevoii de sacralitate, implicându-se și În formarea morală, estetică și - din nou, de ce nu - științifică. În egală măsură, orice educator - pentru că „profesor de etică” nu există - trebuie să fie preocupat de regăsirea valorilor morale În orice activitate instructiv- formativă desfășurată. Responsabilitatea principală a actului educativ este aceea de a face posibilă Împlinirea umanului din noi la un nivel ce vizează integralitatea. Pentru o etică a responsabilității Problematica responsabilității O caracteristică de necontestat a gândirii etice din ultimele două decenii
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
distribuție originală între științele limbii și stilistica literară (cu analize de text începând cu La Bruyère până la Borges). Evident, o astfel de orientare nu se referă la rezerve în ceea ce privește studiul istoriei literaturii ca domeniu al culturii sau privind solicitarea aspectelor formative ale literaturii, ci doar la analiza, formală, doctrinară și ineficientă, a "artei scriitorilor", care ar putea face obiectul de studiu, îndreptățit și performant, al unor forme de învățământ vocațional, tot așa cum se studiază și se însușesc și alte arte. Sigle
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mereu atât prin profilul și ofertarea propriilor osteneli, cât și prin efectele generate în direcția asigurării bazelor organizatorice și instituționale adecvate cerințelor vremii. Același Mihalic de Hodocin (spre a utiliza numele cel mai des întâlnit în documente), al cărui univers formativ n-a rămas cantonat în spațiul predilect al științelor tehnico-economice sau inginerești, s-a ilustrat și ca autentic om al cetății, fiind mereu atent "încotro suflă vântul veacului", în inspirata expresie a unui contemporan și, în același timp, preocupat în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
obține ajutor de la medicul sau farmacistul dumneavoastră”), dar sunt destule exemple de mesaje care se vor a fi percutante, dar își ratează ținta. Pentru mai multe informații Cho, H, Witte, K. (2005), „Managing fear in public health compaigns: A theory-based formative evaluation process”, Health Promot. Pract. , vol. 6, pp. 482-490. Leventhal, H., Niles, P. (1964), „A field experiment on fear-arrousal with data on the validity of questionnaire measures”, Journal of Personality, 32, pp. 459-479. Index A cumpărături impulsive aderare afecte pozitive
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fost caracterizat drept "istorist" pentru că invocă în permanență istoria, trecutul. "Suntem, indiferent că recunoaștem sau nu, ceea ce ne-a făcut trecutul și nu putem extirpa, nici măcar în America, acea parte a noastră care e formată din relația cu fiecare stadiu formativ al istoriei noastre". (26, p. 147) Totodată, el redă în mod logic-conceptual timpul istoric și procesualitatea vieții sociale. Cu termenul de "stadiu" folosit și în citatul de mai sus, filosoful ne propune coordonata logică, conceptuală a înțelegerii vieții morale centrată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
rămâne unul literar și francez prin excluderea unor alte contexte. Pentru cultura română termenul de simbolism nu și-a dobândit deplin drept de cetate, deși îi revine meritul lui Theodor Enescu de a fi interogat serios acest fenomen cu privire la perioada formativă a creației lui Ștefan Luchian. Sub numele de Arta 1900 în România, Paul Constantin a identificat simbolismul ca fenomen proteic, incorporând modalități diferite de expresie artistică. Pentru mine, "arta 1900" constituie doar contextul emergent și structurant al curentului simbolist în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei, pierde din vedere că aceste elemente, luate așa cum se găsesc, nu corespund principiilor de compoziție decorativă modernă"156. Organicitatea culturii populare nu poate fi reprodusă în laboratorul artei moderne fără o falsificare a ei, care decurge din eliminarea contextului formativ și performativ al artei populare. Există aici o distincție implicită între artizani și artiști, între decorația primitivă și cea pe care o presupune o artă modernă, cu mențiunea că arta artizanilor populari are "caracter". Criticul refuză categoric transferul nemijlocit al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
clavir la vioară, de la valsul melancolic la romanța-tangou. Scriitura artistă în proza decadentă dezvoltă propriile sale armonice, iar nu odată muzica apare tematizată. În Casa Buddenbrock (1901) și Doctor Faustus (1947) ale lui Thomas Mann, ea constituie nu numai instrumentul formativ, ci și cel faustic al geniului damnat. Romanul matein, Craii de Curtea-Veche, se deschide și se închide cu o paranteză muzicală, un vals melancolic cu funcție opiacee pentru care întreg romanul constituie un libret. Însă înainte de toate, simbolismul asociază muzica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca de altfel și suspendarea reticenței față de elementele novatoare în arta plastică, tocmai pentru a încuraja afirmarea plenară a artiștilor români. Un proces de durată, decantarea valorilor ar trebui să succeadă momentelor fondatoare, de creație a unei arte moderne, fazei formative de tatonări, dibuiri, maturări. De asemenea, Ion Bacalbașa reafirmă eclectismul programatic al revistei, în măsură să-l elibereze pe artist de constrângerile și convențiile unei estetici bine precizate, pentru a-i încuraja intuițiile și afinitățile. Revista nu aparține unei coterii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Péladan, Lemmonier, Apollinaire etc. în lipsa unei tradiții configurate la nivelul receptării estetice, a unor repere sigure, poate cu excepția lui Nicolae Grigorescu, figură emblematică pentru desprinderea de pictura academică, opțiunile estetice rămân cantonate în zona unor modele exemplare, legate de mediul formativ occidental al fiecăruia dintre artiști. Opțiunile privind eliberarea artei de canonul academic și intrarea ei pe poarta modernității nu fac sistem la nivelul unei școli naționale, care să impună o estetică proprie, novatoare. Nu se pune problema unor "lupte de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pedagogul elvețian Adolphe Ferriere, profesor la institutul J. J. Rousseau din Geneva, a teroretizat, la începutul secolului XX, un sistem de învățământ fundamentat psihologic, organizat și desfășurat în funcție de interesele elevilor. Ferriere pleda pentru o educație bazată în esență pe latura formativă. Condamnând atât autoritarismul școlii tradiționale, care obligau la supunere pasivă, cât și orientările care acordau libertate totală elevilor, Adolphe Ferriere susținea un învățământ centrat pe autonomia școlarilor, care formează personalități independente și responsabile. Astfel, profesorul devine prin experiență și cunoștințe
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
de elevi pe parcursul unui an școlar și concluziile finale ale acestora. Carențele educației noi au fost sesizate în 1932, de proefesorul Emile Chartier care a publicat sub pseudonimul Alain o serie de eseuri critice. Adept al unui învățământ cu caracter formativ, bazat pe echilibrul dintre disciplinele realiste și umaniste, Alain a formulat o amplă teorie privind metodele de instruire. El susținea că metoda cea mai potrivită pentru învățare este exercițiul. Profesorul trebuie să-și dozeze efortul astfel încât activitatea sa să nu
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
să depășească opoziția dintre pedagogia intelectuală herbartiană, care limita educația la predare-asimilare, și cea voluntaristă, care reducea instrucția la activitatea liberă a elevilor. În acest sens, G.G. Antonescu a pus în opoziție două principii educaționale fundamentale: învățământul informativ și cel formativ. În opinia sa, școala trebuie să se bazeze pe un sistem educațional care așază în prim plan latura formativă a instrucției și în plan secund acumularea cunoștințelor. În sistemul de învățământ modern trebuie să se aplice metode curistice, intuitive și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
activitatea liberă a elevilor. În acest sens, G.G. Antonescu a pus în opoziție două principii educaționale fundamentale: învățământul informativ și cel formativ. În opinia sa, școala trebuie să se bazeze pe un sistem educațional care așază în prim plan latura formativă a instrucției și în plan secund acumularea cunoștințelor. În sistemul de învățământ modern trebuie să se aplice metode curistice, intuitive și practice capabile să stimuleze activitatea elevilor și să îmbine aspectele formative cu cele informative. În cele două războaie mondiale
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
sistem educațional care așază în prim plan latura formativă a instrucției și în plan secund acumularea cunoștințelor. În sistemul de învățământ modern trebuie să se aplice metode curistice, intuitive și practice capabile să stimuleze activitatea elevilor și să îmbine aspectele formative cu cele informative. În cele două războaie mondiale, Constantin Narly teoretizează un sistem pedagogic în centrul căruia așează conceptul de personalitate. Încercând să găsească o cale de mijloc între pedagogia intelectualistă și cea voluntaristă, Narly propune ca actul didactic să
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]