88,262 matches
-
În condițiile și În cuantumul prevăzut de lege. Desigur că, așa cum s-a mai spus, și Într-un caz și În altul, acordul depus se verifică sub aspectul legalității Înțelegerii, fără să se atingă de termenii În care a fost formulată de către părți și mai cu seamă de conținutul ei, care reprezintă voința exclusivă a părților. Acestea urmează să primească o soluție, Însă modul de confirmare sau infirmare ca soluție diferă : notarul, de exemplu, autentifică prin aplicarea parafei asupra acordului, după ce
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
și a dat cuvântul părților. Acestea, neavând de făcut cereri În probațiune, au solicitat cuvântul pe fond instanței care a fost de acord, considerând și declarând cauza În stare de judecată. Apărătorul reclamantei a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și totodată ca instanța să ia act de Învoiala sa realizată În urma medierii conflictului cu pârâtul, materializată În Acordul de mediere depus la dosar. De asemenea, pârâtul declară că a luat act de Acordul prin mediere Încheiat cu reclamantul, depus
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
prin lucrările pe care le-au făcut În apropierea izvorului au contribuit la secarea de apă sau la devierea cursului apei. Importante discuții contradictorii sunt declanșate cu această ocazie cu privire la pretențiile bănești și de restabilire a situației de fapt anterioare, formulate de proprietarul izvorului. Disensiuni aprinse pot avea loc Între proprietarii vecini pe seama scurgerii incorecte a apelor pluviale de pe streșina casei. Cele mai multe conflicte de această natură sunt soluționate prin mediere, dacă conflictul nu degenerează În infracțiuni cu violență sau amenințare. I.
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
proprietarul bunului pe care Îl stăpânește prin posesie și pretinde față de adevăratul proprietar că el are și această calitate, bazându-se pe instituția uzucapiunii, deși n-a operat termenul de posesie prevăzut de lege. unele conflicte au ca obiect pretențiile formulate de unii detentori precari asupra stăpânirii unui bun imobil, care pot fi soluționate prin mediere ; conflicte care privesc proprietatea aparentă, respectiv situația În care un propietar exercită posesia asupra unui imobil (atributele proprietății, fără să aibă un drept asupra bunului
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
instanței competente cu o cerere de chemare În judecată. În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței poate fi făcută și de alte persoane sau organe. (2 Procesul Începe prin Înregistrarea cererii la instanță, În condițiile legii. (3 Cel care formulează cererea de chemare În judecată se numește reclamant, iar cel chemat În judecată se numește pârât. Art.193 Procedura prealabilă (1 Sesizarea instanței se poate face numai după Îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede În mod expres aceasta. Dovada
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
legal citate, nu se Înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut În scris judecarea În lipsă. (2 Cererea de judecată În lipsă produce efecte numai la instanța În fața căreia a fost formulată. Art. 412 Suspendarea de drept (1 Judecarea cauzelor se suspendă de drept: 1.prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea În cauză a moștenitorilor, În afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea În judecată a acestora; 2.prin interdicția
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
nou tutore sau curator; 5.când persoana juridică este dizolvată, până la desemnarea lichidatorului; 6.prin deschiderea procedurii insolvenței, În temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, dacă debitorul trebuie reprezentat, până la numirea administratorului ori lichidatorului judiciar; 7.În cazul În care instanța formulează o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se Întemeiază Uniunea Europeană; 8.În alte cazuri prevăzute de lege. (2 Cu toate acestea, faptele prevăzute la alin. (1 nu
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Mama, buimacă de somn, s-a lovit cu capul de scândurile patului, uitând pentru o clipă că acolo și-a făcut culcuș peste noapte. Noi, copiii, creaturi În creștere și formare, am Început să țipăm, să silabisim și chiar să formulăm o frază Întreagă, pe diferite tonalități, când mai joase, când mai Înalte: -Ma-mă! Mamă! Unde ești?!” Vreau să fac pipi! Mi-e foame! vreau ceva de mâncare! Și fiecare pe limba lui a Început să orăcăie că-ți venea s-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
conștiință de „noi”. În practica DEVCOM sunt avute în vedere în special comunitățile locale de tipul satelor, orașelor, cartierelor, vecinătăților etc. În privința dimensiunii pe care o poate avea un grup uman pentru a putea fi considerat comunitate, este greu de formulat o regulă. Formal vorbind, prin aplicarea strictă a definiției adoptate, și Bucureștiul este o comunitate, cu cei aproape două milioane de locuitori pe care îi are, ca și un sat de 30-100 de persoane. Cele două așezări sunt comunități locale în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate și nivelul de dezvoltare al comunei. Durata de timp relativ redusă de la începerea funcționării noii instituții nu a permis însă o structurare consistentă a efectului respectiv. Indicele dezvoltării satelor la nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Kauffman este interesat de conexiunile și regulile care produc comportamente veridice sau, în cuvintele sale‚ «comunități de agenți autonomi care se autoorganizează» (Kauffman, 1995), respectiv sisteme ce evoluează pentru a produce dinamici complexe. După mulți ani de muncă, el a formulat câteva dintre condițiile care duc la complexitate: • Un mediu sigur, bogat în substanțe nutritive: comportamentele complexe sunt încurajate de prezența substanțelor nutritive care susțin viața, accesibile agenților (indivizilor) din cadrul sistemelor complexe. • Coevoluția: interacțiune a agentului (individului) cu alți agenți autonomi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a capacităților instituționale. În fine, codificarea menționează explicit necesitatea de a proteja grupurile dezavantajate, minimal, de a nu accentua situația lor de dezavantajare. În varianta propusă de Centrul Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară (vezi caseta 8) reapar cerințe de acțiune eficientă formulate de Societatea pentru Dezvoltare Comunitară - participare la luarea deciziei, consolidarea capacității instituțiilor implicate etc. Specific este accentul pus pe importanța evaluării rezultatelor proiectelor sau acțiunilor de DEVCOM și pe ideea că regulile menționate au un caracter indicativ, și nu imperativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a ceea ce spun literatura de specialitate și practica emergentă din România. Figura 5. Modelul comprehensiv al participării comunitare ANDEOtc "Figura 5. Modelul comprehensiv al participării comunitare ANDEO" În măsura în care ANDEO este valid din punct de vedere științific, atunci ar putea fi formulate următoarele ipoteze de acțiune în domeniul DEVCOM: 1. Procesele de facilitare comunitară trebuie orientate în primul rând către factorii cu influență directă asupra participării comunitare - leadership-ul, conștiința comunitară a problemelor sociale și a posibilului acțional și informațiile despre oportunități. Seria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Sandu, 2003) și regional (Negulescu, 2004). Cred că o eventuală adaptare a principiilor CDF la nivel comunitar poate fi utilă. Recomandările care decurg din modelul de gândire CDF și din schema de abordare ANDEO sunt consistente și ar putea fi formulate astfel: a) DEVCOM este cu atât mai eficientă cu cât este integrată în mai mare măsură într-o strategie de dezvoltare holistică și durabilă a comunității, alături de alte moduri de realizare a dezvoltării locale; b) participarea și parteneriatul sunt dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regionale și locale ar trebui să publice începând din 2007 și să implementeze planuri anuale de acțiune care să prevadă măsuri relevante speciale, inclusiv investiții, monitorizarea și evaluarea dezvoltării comunitare pentru facilitarea unei participări efective a cetățenilor. Aceste planuri trebuie formulate pe baza unei consultări cuprinzătoare a comunității. Pregătirea pentru dezvoltarea comunitarătc "Pregătirea pentru dezvoltarea comunitară" 4. Pentru ca dezvoltarea comunitară să aibă cea mai eficientă contribuție la construirea societății civile, UE trebuie să faciliteze crearea unui cadru comun pentru pregătire și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
izolate. Poziția medie sub aspectul nivelului de dezvoltare revine celor care au în componență și minorități religioase (tabelul 12). În condițiile în care diferențierilor culturale le sunt asociate profiluri specifice de relații sociale și de nivel de dezvoltare, poate fi formulată ipoteza unei mai mari stabilități în timp a tipologiei culturale propuse, comparativ cu cele care operează numai pe criterii de nivel de dezvoltare. Este probabil ca o tipologie culturală a satelor, de genul celei propuse prin acest studiu, să servească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de operare ale FRDS, diferite variante. Pentru autorii grilei, sărăcia satului apare deci ca fiind predominant un fenomen de slabă dezvoltare instituțională locală și de relativă izolare (intrasătească, intracomunală și intraregională, în raport cu orașul). La nivel local, în comunitățile care au formulat cereri la FRDS, criteriile cu care operează Fondul au o receptare predominant bună (Voicu et al., 2002). Cu toate acestea, o serie întreagă de județe cunoscute ca sărace, în special cele din Câmpia Română, au o prezență relativ redusă sub
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
FRDS, criteriile cu care operează Fondul au o receptare predominant bună (Voicu et al., 2002). Cu toate acestea, o serie întreagă de județe cunoscute ca sărace, în special cele din Câmpia Română, au o prezență relativ redusă sub aspectul cererilor formulate pentru granturi FRDS. De unde derivă această situație, plus inegalitatea foarte mare între județe sub aspectul numărului de sate care ajung să formuleze cereri de grant? În astfel de diferențieri își spun cuvântul o multitudine de factori: numărul de sate din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
județe cunoscute ca sărace, în special cele din Câmpia Română, au o prezență relativ redusă sub aspectul cererilor formulate pentru granturi FRDS. De unde derivă această situație, plus inegalitatea foarte mare între județe sub aspectul numărului de sate care ajung să formuleze cereri de grant? În astfel de diferențieri își spun cuvântul o multitudine de factori: numărul de sate din județ, numărul de sate sărace, capacitatea comunitară de autoorganizare, efectele de difuziune spontană a informației despre oportunitățile FRDS, gradul de implicare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de firme interesate în accesarea fondurilor pentru proiectele FRDS etc.1. Dincolo de aceștia, o influență semnificativă pare să aibă însă și modul în care a fost proiectată grila de identificare a satelor sărace. Particularitățile de localizare a satelor care au formulat cereri la Fond ne pot permite o evaluare corectă a funcționalității efective a acestui instrument de diagnoză socială 2. Datele disponibile pentru comparația între satele care sunt considerate sărace prin aplicarea grilei FRDS și restul satelor României 1 indică, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare număr de persoane” (Coleman, 1990, p. 477), precum și al afirmației că „perioadele de schimbări rapide merg cu siguranță mână în mână cu o proliferare a inconsistenței lor de status” (Forse, Lemel, 1998, p. 1). Dacă ipoteza pe care am formulat-o cu privire la IS se dovedește a fi corectă, vom putea trage cel puțin două concluzii: (1) fenomenele de IS sunt probabil larg răspândite în societățile aflate în tranziție, deoarece aceste societăți sunt caracterizate prin schimbări rapide și niveluri ridicate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
resurselor de capital și al localizării susținătorilor respectivelor ideologii. Pe baza rezultatelor prezentului studiu, putem identifica diferite formulări ale acestor convingeri în rândul maselor ca ideologii ce stau la baza atitudinilor față de acțiunea publică (AAP). Ideologia liberal-individualistă ar putea fi formulată ca o orientare democratică, subliniind rolul-cheie al instituțiilor publice; ideologia liberal-comunitariană ar putea avea o orientare participativă ca echivalent al acțiunii; ideologiile sociale conservator-comunitariene formează cel mai probabil baza opiniilor autoritare, în linie cu fosta experiență comunistă; iar convingerile generale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
democratică, subliniind rolul-cheie al instituțiilor publice; ideologia liberal-comunitariană ar putea avea o orientare participativă ca echivalent al acțiunii; ideologiile sociale conservator-comunitariene formează cel mai probabil baza opiniilor autoritare, în linie cu fosta experiență comunistă; iar convingerile generale conservator-individualiste s-ar formula probabil în mod asemănător în ceea ce privește ideologiile acțiunii publice cu ideologiile rebel-conservatoare. Toate aceste așteptări cu privire la structura ideologiilor pe care se bazează acțiunea publică pot fi cuprinse (vezi figura 17) într-o tipologie bazată pe două dimensiuni: tipul de soluție (negociată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
baza unor expresii simbolice și ascunse, mai degrabă decât a unora fățișe. Mai exact, tocmai segmentele mai slabe ale societății sunt cele care utilizează scenariile ascunse pentru a-și justifica acțiunile (Scott, 1990). Pornind de la premisele menționate mai sus, am formulat patru ipoteze de sine stătătoare care surprind relația dintre sistemul de stratificare și atitudinile față de acțiunile publice (AAP): 1. Ipoteza grupului latent: în principala ipoteză a acestui articol se afirmă că AAP din societatea românească în tranziție sunt structuri a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o analiză factorială de confirmare și pentru generarea a patru scoruri factoriale prin care s-au cuantificat orientările de tip REBELL, AUTHORIT, DEMOCRAT și PARTICIP ale populației 1. Cele opt variabile sunt grupate după factorii ce concordă cu ipotezele teoretice formulate privind dimensiunile pe care trebuie să le măsoare (pentru descrierea acestor factori, vezi tabelul 26). În secțiunea dedicată rezultatelor studiului, cele patru scoruri factoriale care măsoară AAP sunt analizate ca input pentru generarea unei tipologii a grupărilor sociale în funcție de opiniile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]