30,017 matches
-
New York, și tot în limba engleză, din păcate aproape necunoscute publicului român. Zen Dada este că aspect o carte dadaist-bibliofilă, în sensul că nu îndeplinește standardele clasice ale "cărții frumoase", dar este o ediție interesantă, prețioasă pentru împătimiții avangardei, cu fotografii inedite ale maeștrilor. Încă de la prima răsfoire se simte aerul de familie, fotografiile, aspectul neglijent al designului șunt avertismente pentru ceea ce se va dovedi o poezie de club avangardist, în care membrii se cunosc și se venerează între ei și
Dada for ever by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17713_a_19038]
-
Dada este că aspect o carte dadaist-bibliofilă, în sensul că nu îndeplinește standardele clasice ale "cărții frumoase", dar este o ediție interesantă, prețioasă pentru împătimiții avangardei, cu fotografii inedite ale maeștrilor. Încă de la prima răsfoire se simte aerul de familie, fotografiile, aspectul neglijent al designului șunt avertismente pentru ceea ce se va dovedi o poezie de club avangardist, în care membrii se cunosc și se venerează între ei și unde se împărtășesc amintiri duios-dadaiste. Asociația dintre Dada (poezia de ne-comentat, bazată
Dada for ever by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17713_a_19038]
-
copil, el primise învățătură laolaltă cu frații și surorile sale de la dascăli greci și francezi, aduși în casa de tatăl său, Dincă Brătianu, care continuă astfel tradiția de învățătură a marilor familii de altădată a Basarabilor, Cantacuzinilor și Brâncovenilor. Vechi fotografii arată cele două biblioteci din casă pe care Ion C. Brătianu și-o ridicase la Florica, pe locul unei vechi crame, în via moștenita dela părintele său. Se văd rafturi tapisate cu cărți, mese și scaune la care cei șapte
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
și a celor semănătoriști din primul sfert al secolului XX, ale căror poeme copilul, si apoi adolescentul Ion Pillat, le știa pe dinafara, căci ecoul lor se discerne în poeziile sale din prima tinerețe din Cântece de demult. O altă fotografie reprezintă luxoasa bibliotecă aflată în casa Măriuței Pillat din București. În cabinetul de manuscrise al B.C.S. se păstrează catalogul cărților acelei biblioteci, cărți care eșafodaseră formația intelectuală a lui Ion Pillat în timpul anilor de liceu și de universitate, petrecuți la
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
ale identității lui. Cartea e construită, așadar, ca un colaj de situatii-imagini, toate prezentînd un Fidelman care, de fapt, nu presupune cu adevarat variațiuni, ci reluări ale aceluiași prototip. Dacă ne închipuim acest român că echivalent al unui album de fotografii, interesant este că toate fotografiile sînt una și aceeași, căci ele nu înregistrează modificări ale persoanei înfățișate, ci, dimpotrivă, reafirmări identice. Fidelman nu se schimbă, nu evoluează. Datele lui identitare sînt communicate cititorului de la bun început. Și atunci, de ce mai
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
construită, așadar, ca un colaj de situatii-imagini, toate prezentînd un Fidelman care, de fapt, nu presupune cu adevarat variațiuni, ci reluări ale aceluiași prototip. Dacă ne închipuim acest român că echivalent al unui album de fotografii, interesant este că toate fotografiile sînt una și aceeași, căci ele nu înregistrează modificări ale persoanei înfățișate, ci, dimpotrivă, reafirmări identice. Fidelman nu se schimbă, nu evoluează. Datele lui identitare sînt communicate cititorului de la bun început. Și atunci, de ce mai multe fragmente, de ce nu doar
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
larg decît cel autohton. Cu aceleasi bune intenții au mai apărut Romanian Fiction of the ^80s and ^90s sau Experiment în Post-War Romanian Literature (Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter și Gheorghe Crăciun). Înainte de a trece la prezentarea și ilustrarea (cu fotografie și text) a poeților aleși, autorii antologiei de față (Georgeta Moarcăs, Andrei Bodiu și Romulus Bucur) alcătuiesc o introducere care este deopotrivă o scurtă punere în temă a cetățeanului anglofon cu problemele literaturii române contemporane și o justificare a selecției
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
Ministerul Culturii pentru prima oara în întreaga istorie a participărilor noastre la Bienala. Proiectul lui Judit Angel și al secundei sale, Aurora Dediu, propus pentru pavilonul României din Giardini Publici, s-a sprijinit pe două elemente; pe o expoziție de fotografie alb/negru a Grupului subREAL, compus din Călin Dan și Joszef Kiraly, si pe o intervenție directă a lui Dan Perjovschi în spațiul pavilionului, avînd ca element de referință și că aide-memoire stocul de iamgini și de atitudini morale, civice
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
artistului față de propria să opera, față de real și de convențiile simbolice, dar și faptul de a asocia limbajului consacrat un metalimabaj, un limbaj de context, inepuizabil că bogăție și că eficiența în actul comunicării. În același registru se înscriu și fotografiile grupului subREAL, un fel de coloane ale neantului, de cariatide ale vidului, decupate din chiar existența precară și artificială a artistului prizonier într-un sistem totalitar și narcisiac. Instalația video prelungește în alt mediu, si cu ajutorul unui alt suport, probleme
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
drept firească inima/ un cărăbuș de piatră.// Că un prag pus anume/ stă el dormind/ că însuși semnul odihnei/ cu drept firească inima/ un cărăbuș de piatră.// Că un prag/ stă,/ că semnul odihnei/ cu inima/ un cărăbuș de piatră" (Fotografie ce se voalează cu timpul). O senzorialitate intensă îi stă la îndemînă autoarei precum un idiom de care se poate folosi necurmat, cu articulațiile tonifiate de dicteul suprarealist: "Broscoii din nori duhnesc a păcat și se descaltă-n spume peste/ pita
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
deci în viața sa care putea intra oricînd în făgașul conaționalilor pe care ii întîlnește cîteodată la clubul lor (nici club, nici restaurant propriu-zis), cu figuri pitorești și nelipsite de acea filosofie ieftină a ratării vesele. Anunțul parastasului și o fotografie din tinerețe a mamei sale, pe care o iubise cu un sentiment pe care abia acum îl descoperă, produc însă acea cuplare misterioasă a diferențialelor divine care schimbă destinele muritorilor de rînd și îl fac să decidă plecarea spre țară
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
regizor: "un bun regizor e cel care cunoaște resorturile profunde ale comportamentului uman"... Iată cîteva extrase dintr-o "lectură estivala": aTata e recunoscut că părintele neorealismului. Cred că el a făcut, pentru cinema, ceva asemănător cu ceea ce au făcut, pentru fotografie, Henri Cartier-Bresson, Chim Seymour, George Rodgers și Robert Capa. Mama avea o imensă admirație pentru Robert Capa. Nu, mai mult decît atît: îl iubea. Avusese o legătură cu el înainte de a-l întîlni pe tata. Atunci cînd a văzut pentru
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
Nu, mai mult decît atît: îl iubea. Avusese o legătură cu el înainte de a-l întîlni pe tata. Atunci cînd a văzut pentru prima oara un film de-al tatălui meu, cred că mama a avut impresia că vede animîndu-se fotografiile lui Robert Capa. Să trăiască alături de tată, avea să însemne, pentru ea, șansa de a participa la ceva pentru care avea un respect infinit și care nu avea nimic de-a face cu cinematograful de la Hollywood. Autobiografia ei, scrisă cu
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
cu desinențe specifice, caracterizează oralitatea populară și familiară. Caracteristicile stilistice și conotațiile sociolingvistice ale acestor forme le fac apte să creeze anumite contraste intenționate, devenind chiar o sursă de umor. În "Academia Cațavencu" (AC), de pildă, textele caricaturilor și ale fotografiilor (adesea trucate), conțin un număr mare de vocative, a căror funcție imediată este de a permite identificarea personajelor caricaturizate, dar prin care se realizează și o functie secundară, conotativa. Această utilizare, chiar dacă nu neapărat foarte subtilă, mi se pare interesantă
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
de bază a expoziției a fost de deschidere, de spargere a unor tradiții anchilozate și de folosire cu dezinvoltura a tuturor "achizițiilor tehnice" în domeniu. N-au lipsit clasicele expoziții de carte de teatru și de scenografie și cele de fotografii. Intenția de a abandona tradițiile s-a văzut și în modul în care au fost acordate premiile, anul acesta proiectele comune ale unor studenți de la școlile de scenografie găsindu-si, pentru prima dată, locul în palmares. Una dintre cele mai
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
renunțat la regizor, iar spectacolele sînt gîndite pentru a face să renască bucuria jocului; joc ce se transformă în declarații puternice despre politica și societate! Expoziția belgiană a fost construită pe două elemente - masă și oglindă - puse în relație cu fotografii ale spectacolului, în așa fel încît vizitatorul Quadrienalei să își formeze o idee cît mai apropiată de experimentul propus de trupă STAN. L-am întîlnit pe Dré Darden în spațiul românesc, unde au expus 16 artiști, pe care îi voi
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
elementele se compun și se recompun neîncetat. Un spațiu "non-finit" prezentînd ideea teatrală, intenția teatrală a unui spectacol - de la teorie pînă la realizare... punînd astfel sub semnul întrebării însăși ideea expoziției (prin definitie statică și păstrată în imaginile statice ale fotografiilor) sau a spectacolului teatral, prezentat ca produs finit în fața publicului... Emoție copleșitoare - este sentimentul pe care l-am trăit în fața decorurilor lui Vladimir Anson, atît pentru decorurile de la "Platonov" de Cehov (la Tallinna Linnateater, în 1995) cît și în fața celor
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
minte critică abordează cele mai variate realități ante- și mai ales post-decembriste, implicându-se nu numai cu vorba, ci, după cum ne amintim, si cu faptă. Care faptă nu apare nici ea neînsoțita de cuvânt, de reflecție. Volumul de față cuprinde fotografii ale acestei implicări - articole, interviuri, luări de cuvânt, emisiuni radio și TV. El are rezonanță sălii de dezbateri evocate mai înainte, unde autorul își schimbă succesiv locul pe diferite scaune. O dată vorbește despre Europa; altă dată despre starea învățământului românesc
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
cîteva comentarii din Dilemă și România literară, îmi exprimăm convingerea că nu-l sărbătorim că lumea pe poet doar prin evocări pioase la aniversări. În orice cultură serioasă, aniversările devin prilejuri de reeditare și de bilanț critic. La noi, dincolo de fotografia poetului pusă pe foaia de coperta a revistelor literare de la mijlocul lui ianuarie și, respectiv, iunie, nu mai e mare lucru. Articolele de pe spatele fotografiei, dacă pot spune așa, sînt lăcrimoase și stereotipe. Ideea editurii reșițene e cu atît mai
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
orice cultură serioasă, aniversările devin prilejuri de reeditare și de bilanț critic. La noi, dincolo de fotografia poetului pusă pe foaia de coperta a revistelor literare de la mijlocul lui ianuarie și, respectiv, iunie, nu mai e mare lucru. Articolele de pe spatele fotografiei, dacă pot spune așa, sînt lăcrimoase și stereotipe. Ideea editurii reșițene e cu atît mai demnă de a fi semnalată: ea vine, într-un fel, în întîmpinarea dorinței multora dintre noi de a profita de marile aniversări spre a repune
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
la conducerea acestor instituții, căci prin publicațiile lui N. Tone orașul lor devine un centru cultural cu faima). În casetă redacționala a Faclei sînt înscriși Marin Codreanu - director editorial, redactorii șefi Ion Lazu (proza) și Gelu Vlasin (poezie), Vasile Blendea (fotografii), precum și cinci redactori, bănuim, foarte tineri poeți. * În editorialul cam prea patetico-metaforic, după gustul nostru, făclierul șef spune că "deși literatura nu mai e prețuita nici cît o ceapă degerata" (exagerează; vezi aglomerația de la tîrgurile de carte), iar poezia "se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
mai semnificativă. Asta m-a urmărit totdeauna, în copilărie: fotograful ambulant, cu trepiedul și cutia dreptunghiulara de deasupra, și capul lui ciufulit, pitit în aceeași și aceeași mânecă neagră, în același tunel obscur, în care viața...se transformă în întuneric. Fotografii ambulanți din parcuri sau din ateliere improvizate mi se păreau niște artiști mai mari decât poeții sau pictorii, numai pentru că, ridicând brusc, de pe ochiul aparatului, dopul, obturatorul, ei lăsau realitatea, într-o clipă, două, să se întipărească înăuntru, pe placă
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
cu studii de filosofie, aflat la al doilea film. Al treilea: Jacques Maillot, născut în ^62, cu studii de Științe politice, aflat la ora debutului. Primului îi place "pictură simbolista", celui de-al doilea "pictură naivă", celui de-al treilea "fotografia" (ceea ce se și vede în filmele lor). Toți trei au venit cu filme lungi, de peste două ore, dar mai ales lungite, cu cîteva idei interesante, cu cîteva porțiuni de cinema adevărat, dar toate sacrificate pe altarul aceluiași gen: genul plicticos
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
îl citează mereu pe Șir Lawrence Olivier care-i spunea odată, la Londra, ca munca artistului este sculptură în zăpadă. Poate și această luptă împotriva căldurii ce topește este ceva care macină clipă de clipă existența unui actor. Chiar dacă rămîn fotografii, costume, chiar si casete video, flacăra cu care arde scenă nu se poate imprimă pe nimic. Deși par că se apropie foarte tare, teatrul și filmul, din acest punct de vedere al prezenței adevărului atunci, fără duble, ele se află
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
Nicolae Manolescu Cel mai recent număr al Jurnalului literar (7-10 din aprilie-mai 1999) reia "cazul Caraion" pe mai multe pagini și sub multe semnături, fiindu-i într-un fel consacrat, după cum arată și fotografia din deschidere. Între altele, în cîteva articole și interviuri, redactorul și unii colaboratori ai Jurnalului se referă și la Dosarul Caraion publicat de noi în România literară (nr. 13-14 din aprilie 1999). Vreau să spun din capul locului că primim
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]