2,106 matches
-
bucuri. S-a lăsat seara, dar orașul forfotește de lume. Nu departe de piața centrală este un carusel mare și foarte frumos, plin cu copii, iar părinții îi urmăresc grijulii de pe margine. Pitoresc, orașul acesta! Si am văzut doar o frântură din el, aici în centru. Mai am timp și mâine dimineață să-l vizitez, căci trebuie neapărat să-mi găsesc alte sandale. Vreau tot marca Geox, cu talpa interioară groasă, din piele, pentru ca piciorul să nu se înfierbânte. La Revel
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Făgurel abia a băgat de seamă că soarele le dădea binețe deja. Era o zi de toamnă plină. Toaibă l-a simțit pe locotenent că se foiește pe banchetă și și-a descoperit fața, privind în jur... Ațipise pentru o frântură de ceas și un vis l-a dus acasă... „Să ai grijă de Maranda, mamă, că o rămas singură singurică... Am să am grijă, dragul mamei. Tu du te cu Dumnezeu și să te întorci sănătos și întreg”. După ce s-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
într-o mare alergătură? Mă aflu în alt scenariu acum, alături de chipul tău reflectând lumina toamnei crescând, iar tu n-ai să știi acest lucru nicicând. Relativitate Am văzut astă seară o stea luminoasă căzând. sau poate era numai o frântură uitată de gând... Poate era doar o speranță lăsată de cineva ce trebuie să plece curând și-a rămas de cer agățată ca o frunză de ram atârnând, Care, până la urmă, desprinsă de-o pală de vânt, străină și singură
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
16. Legea și proorocii au ținut pînă la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu se propovăduiește: și fiecare, ca să intre în ea, dă năvală. 17. Este mai lesne să treacă cerul și pămîntul decît să cadă o singură frîntură de slovă din Lege. 18. Oricine își lasă nevasta și ia pe alta de nevastă, preacurvește, și cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei preacurvește. 19. "Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră și in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
atenția... Când m-am întors să închid ușa, două palme moi, venite din spatele meu, mi-au acoperit ochii... Cu inima gata să iasă din piept, m-am întors! În clipa următoare, eram... o singură ființă... Totul a durat doar o frântură de timp, fiindcă Zâna s-a desprins... ― Dragule, trebuie să fug. Știi bine că nu am voie să fiu aici... Noapte bună! ― Șiii... când? - am întrebat eu cu glas pierdut. ― Când o vrea Dumnezeu, scumpule - a șoptit ea, coborând deja
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
m-am întins pe crivat, cum nu făcusem de multă vreme. “Uite ce poate să însemne faptul că ai văzut-o - de departe doar - pe Zâna. În realitate, nu vederea ei în sine ți-a produs această stare, ci acea frântură de gând că aleargă spre tine gata să-ți cadă în brațe... Și îi vei simți căldura trupului, îi vei auzi bătăile inimii și te va dogori jarul buzelor ei” - m-a luat în primire gândul de veghe. “Da’ de când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Să o asigur că o iubesc și s-o încurajez? Pe mine, însă... Pe mine cine mă va încuraja? Am amânat treaba pentru a doua zi, cu gând că voi avea timp berechet să-i scriu. Am adormit cu greu. Frânturi de vise treceau ca fulgii de omăt mânați de vânt... M-au trezit bătăile în ușă. Am tresărit și, într-un târziu, am întrebat: ― Cine-i? ― Eu îs, conașule. Eu, Savastița. Pot sî intru? După ce m-am învelit bine, am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tăcere decât tăcerea obișnuită. Observam gesturile trecătorilor și încercam să deduc din ele ce anume spuneau. Pentru fiecare pieton care întîrzia mai mult în dreptul ferestrelor mele aveam timp să-mi imaginez o poveste. Pentru cei grăbiți mă mulțumeam cu o frântură, cu o întîmplare, cu o supoziție. Mă străduiam să le ghicesc și caracterul din felul cum mergeau. Dar dincolo de acest joc nu știam despre trecătorii de pe strada mea mai mult decât despre tufele de oțetari sau despre câmpul pe care
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de moarte, să fie pedepsit cu moartea. 18. Cine va da unui dobitoc o lovitură de moarte, să-l înlocuiască: viață pentru viață. 19. Dacă cineva rănește pe aproapele lui, să i se facă așa cum a făcut și el: 20. frîntură pentru frîntură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; să i se facă aceeași rană pe care a făcut-o aproapelui său. 21. Cine va ucide un dobitoc, să-l înlocuiască, dar cine va ucide un om, să fie pedepsit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
să fie pedepsit cu moartea. 18. Cine va da unui dobitoc o lovitură de moarte, să-l înlocuiască: viață pentru viață. 19. Dacă cineva rănește pe aproapele lui, să i se facă așa cum a făcut și el: 20. frîntură pentru frîntură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; să i se facă aceeași rană pe care a făcut-o aproapelui său. 21. Cine va ucide un dobitoc, să-l înlocuiască, dar cine va ucide un om, să fie pedepsit cu moartea. 22
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
ești însărcinată, că soarta ta e în mâinile mele, afară de cazul dacă nu vrei să rămâi stigmatizată în fața societății și să-ți creezi dificultăți grave angajând viitorul". N-am făcut-o: dădeam în vileag intervenția Alexei înlăturînd până și ultima frântură de nădejde ce mai rămăsese în picioare. Pe de altă parte, gestul n-ar fi părut că pornea din inițiativa mea proprie, ci îndemnat, chiar impus din afară., adică despuiat de orice prestigiu. Asta mai lipsea s-o afle, ca să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ai zărit și de aceea te-ai încurcat. Nu știam cum să mă strâng, să mă fac mică, mică de tot, să pier ca un fulg de păpădie. În fine, a trecut și asta. Fără' să vreau am surprins o frântură din conversație: două studente din fața mea vorbeau despre tine. Una spunea: Ce dascăl simpatic, seamănă leit cu Garry Cooper. O fi căsătorit?" Cealaltă a răspuns: "Nu știu, parcă n-aș vrea să fie. Tare-mi place ca bărbat". Mi-a
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și aștept să citesc cărțile refugiilor contemporane. Sunt proaspete dureri adăugate în cartea părinților, a mamei, singuratică și mereu îndurerată bunică, o candelă luminând Speranță, Înțelegere, Dragoste. Țin pe mâini, moștenire greu de înțeles de cine nu știe să priceapă, frânturi de existență. Prea puțin pentru discursul politic, prea puțin pentru teoretizări istorice. Abur de bucurie și tristeți, viața părinților mei, viața părinților tăi, Cititorule, dincolo de caietele scrise, dincolo de cuvintele spuse, se apleacă sub greutatea tăcerilor, a nespusului. Și abia de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dâmbul ce domină portul, unde și-ar fi instalat Xerxes tronul, și mi-am amintit ce povestește Eschil, care a fost hoplit la Sa-lamina, că vaietele și plânsul se revărsau până departe. În acest timp, auzeam, din când în când, frânturi dintr-un rock, urlat de difuzoare pe terasa restaurantului unde mâncasem. Nu sunt, ca melomanii înrăiți care consideră "barbar" tot ce se află dincolo de muzica lui Bach, un adversar al rock-ului, totuși acolo m-a cam enervat. Pe deasupra, vroiam
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
prozator. "Nu, doamnă, mulțumesc". Nu-mi place ideea că destinul meu zace într-o ceașcă de cafea. Deși, în privința aceasta, trebuie să admit că s-a progresat. Pythiile erau, toate, analfabete. Acum au studii superioare. Brusc, îmi vin în minte frânturi din alte veri. Horia Lovinescu, prăbușit într-un fotoliu, pe terasă, cu ochii pironiți în gol, fără să vadă pe nimeni. Era grav bolnav. La fel ca Laurențiu Fulga pe care l-am zărit ultima oară plimbîndu-se, singur, pe aleea
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fi tăiat aprovizionarea cu prețiosul lichid. Acum apa e de numai câțiva centimetri și în ea se văd nenumărate monede aruncate de turiști. Ne îndreptăm spre "palatul sultanilor". Când pătrund în prima dintre cele trei curți, îmi năvălesc în minte frânturi din ce am citit prin cronici despre boieri ambițioși sau domnitori speriați care au bătut drumul "Stambulului" pentru a se înclina în fața "măritului sultan", ca să cumpere tronul ori ca să-și salveze capul. Cât aur va fi venit ca "haraci" din
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
citea referatele muncite nu de el, ci de autorul Jurnalului, cu tot cu greșelile de ortografie scăpate de secretara dactilografă, și luate de el drept bune! Revenind la calitatea autorului de portretist, subliniem că fiecare dintre portrete este un mic roman, o frântură dintr-o existență, adesea aflată sub presiunea politicului. La fel de impresionante sunt și portretele făcute părinților, sfârșitul lor tragic. De remarcat, că autorul nu se oprește la fapte minore, deși le detaliază adesea cu umor, în carte nu vom întâlni întâmplări
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
și Ion Hurjui, Constantin Ostap, Lucian Vasiliu), la care se adaugă vizitele și convorbirile telefonice, toate „exerciții de admirație” făcând ecou dialogului și comuniunii familiei și prietenilor. Ca și în primul volum, memoria neatinsă de ani a Profesorului revine cu frânturi, secvențe, felii întregi din anii copilăriei priponeștene și, mai ales, din aceia ai urgisiților - de război, de comunism - ani ai maturității: nume de confrați de arme, ofițeri sau simpli ostași, momente retrăite din viața din tranșee în care ofițerul Mânăstireanu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
brad. În schimb, multe din cele trăite s-au estompat, lăsând în urmă goluri, ca într-o pădure arsă pe jumătate. Această descoperire mă obligă să admit că memoria mea seamănă acum cu o oglindă spartă, care-mi restituie numai frânturi de viață. 12. Vers al pieilor roșii: "Moartea mi-a tatuat inima". Dacă aș crede în zeii lor, i-aș ruga să mă ajute. Din păcate, nu prea mai am nici un punct de sprijin ferm. Poate, în amintiri. Și nici
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
e că amuțise dintr-odată și apoi Își reveni ca și cum cineva i-ar fi făcut vînt ușor cu un evantai! În sfîrșit, Încercă să lege firul conversației, dar cum Începea să vorbească era din nou cuprinsă de un scurt extaz, frînturi de miracol, amintiri de călătorii cerești și tăcerea se prelungea. Dar cum puteau Înțelege ei așa ceva! Această muțenie, bătrînica Înveșmîntată În alb din cap pînă-n picioare, cu un zîmbet atît de blînd, dusă parcă pe altă lume: sărmanii de ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
privi al lui Santiago și Încerca să-l definească. În orice caz, de data asta observase un detaliu În plus: zîmbetul, zîmbetul avea o importanță foarte mare. Fereastra de la dormitor era deschisă și Julius, Încremenit pe marginea bazinului, putea urmări frînturi din conversația fraților lui și a musafirului, sus la etaj, Mai Întîi Bobby le-a spus că nu, că era imposibil, dar pe urmă nu i s-a mai auzit glasul. Ajungeau În schimb pînă la e] glasurile lui Lester
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
n-aș da să știu mai multe cuvinte! Cu toate astea Vlăjganul Își dăduse drumul În engleza lui perfectă, atîta cît avea nevoie pentru ambianța aceea, În orice caz, trîntea două trei expresii la momentul potrivit, pe urmă Îngăima o frîntură de anecdotă, restul Îl completa eu nrunile experte În arta povestitului și cu cîteva monosilabe pronunțate pe un ten foarte sigur și universal valabil, iar la urmă lipea deznodămîntul cu un cuvînt exact, subliniat de hohotul lui molipsitor dintotdeauna, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ceva în urmă, pe acasă. N-a stat decât câteva ore, iar la plecare a trântit poarta cu atâta putere, că era gata-gata s-o scoată din țâțâni. Vecinele, care văsuseră scena și care, în plus, pretindeau a fi auzit frânturi dintr-o discuție care avusese loc pe un ton mai ridicat, au vrut să mai afle câte ceva. Moașa nu le-a spus decât că e posibil să plece curând la C... A venit ziua următoare, după ea alte trei-patru, dar
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pentru că în timpul crudei detenții s-a îmbolnăvit grav de plămâni. Urmările sunt tragice și se pare că personajul principal a trăit personal o asemenea experiență în vremea copilăriei cu traumele arhicunoscute. Aceste planuri narative sunt la rândul lor segmentate în frânturi distincte care, luate separat se constituie în specii epice cunoscute: o schiță, o povestire sau chiar o nuvelă la scară redusă. La acestea se adaugă pasaje lirice, meditații, versuri etc. Se găsește și un anunț, este inserată o pagină de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
care strigă CUT ! când și cum îi vine : primul duș după venirea din maternitate e întrerupt la jumătate pentru că Eric începe să plângă. O prăjitură abia începută și lăsată. Sarmale aduse de mama, numai adulmecate. Propoziții începute și neterminate nicicând. Frânturi de gânduri aruncate cât colo, cu graba cu care împingi scaunul în spate ca să te ridici și să alergi la el că plânge. Noaptea, frântă și ea, brutal. Trezitul din 3 în 3 ore, cu lumina veiozei în ochi ca
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]