2,252 matches
-
În aceste două țări niște preoți cam zurlii și cu unele apucături stricăcioase, după aflarea morții lui Ili din primăvara anului 30 întîmplată la Ierusalim, au considerat că pot interpreta învățăturile din Legea Adevărului și Dreptății, primită de Eno iar Frăția Celui Ales din Sarmisetuza a zăpsit tărășenie. Pe dată a trimis pe preotul Zuirasio, să meargă atît la sciți cît și la traci, să restabilească buna rînduială a religiei crucii și ritualul religios iar pe preoții nărăvași să-i schimbe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ambasadorii de la Constantinopol, inclusiv personalul consular, ale căror principale atribuții au fost, până la 1815, legate de apărarea intereselor comerciale britanice. După Congresul de la Viena, când tendințele expansioniste ale Rusiei țariste au devenit evidente sub masca “diplomației de congrese” și a “frăției creștine între suveranii Europei”, politica externă a Marii Britanii a devenit mai prudentă, dar și mai activă în același timp. în secolul al XVIII-lea, datorită importanței pe care o are Imperiul otoman pentru Marile Puteri, chestiunea orientală este plasată în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1805, de a ocupa Finlanda și Principatele în schimbul aderării la a treia coaliție antifranceză. După Congresul de la Viena, când tendințele expansioniste ale Rusiei țariste au devenit evidente, St. Petersburgul propovăduind un intervenționism agresiv, sub masca “diplomației de congrese” și a “frăției creștine” dintre suverani, atunci și politica externă a Marii Britanii a părăsit vechea rezervă, devenind mai activă, fără a elimina însă prudența obișnuită. Astfel, lordul Castlereagh, Secretarul de stat britanic al Afacerilor, s-a plasat pe o poziție neintervenționistă, redactând celebrul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
al vieții, poziția de stabilitate absolută, fundul fundului, imposibilitatea ultimă a decăderii. Ehei, de n-ar fi fost fulgerele care să tulbure tihna egalitaristă a supei primordiale...! Cum ar suna oare un toast cu cafea sărată pe corabia-fantomă: "beau pentru frăția de protozoare și involuția la sânul marin al vieții"? Ar fi trântit-o numai așa, în glumă, ca să vadă cum mai stă strigoiul cu simțul umorului, căci despre imersiunea fraternă în neputință aflase mai mult decât și-ar fi dorit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
devenit un loc de primire a pelerinilor, un model de viață socială monastică În variantă benedictină, un centru cultural (beneficiind de o bibliotecă impresionantă), o comunitate de muncă, de servicii În folosul celor săraci, dar și de schimbare spirituală, o frăție de spirit deschisă către modernitate. Nu știam de ce trebuia să fim la ora 12 Înăuntru... Pentru a vedea că toți cei din imensul și bogatul lăcaș participau activ la slujbă, formând un cor imens, dar mai ales pentru a asista
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
minori frecventau parohiile și bisericile vecine pentru pietatea vieții liturgice, ca de exemplu Porțiuncula, unde Sfântul Francisc a înființat Ordinul Clariselor. Pentru cei mai mulți frați, care trăiau în lume, el a înființat Ordinul Terțiar. Mii de creștini s-au organizat în frății laice pentru a trăi Evanghelia în spiritul lui Cristos și exemplul lui Francisc, alăturându-se fraților misionari. Terțiari au fost în epocă personalități ca Dante, Giotto, Cristofor Columb, Sf. Elisabeta a Ungariei, Ferdinand al III-lea de Castilia, Ludovic al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dorința Superioarelor, s-a hotărât să nu se facă dezmembrarea, fie chiar dacă unul sau altul din membri fraternității ar amenința cu ieșirea din fraternitate. Sf. Francisc, întemeind Ordinul al III-lea a voit să aducă pace, bună înțelegere, armonie și frăție între toate treptele sociale. În Ordinul al III-lea stau alături un Ludovic al IX-lea, regele Franței cu un Benedict Iosif Labre, un nobil cu un om de rând, un bogat cu un sărac, un învățat cu un neînvățat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din L' Étudiant étranger, ca o date să cheltuiască fie și-un cent. Trebuia să cumperi biletul de cinema, dulciurile din pauză, un mic buchet de flori la ieșirea de la cinema și apoi, în drum către locul de întâlnire a frăției, trebuia să cumperi băutură de la magazinele de stat, și pe deasupra să-ți achiți partea ta la soft-drinks și cuburi de gheață, căci în frăție cheltuielile de petrecere se împărțeau". Indispensabila mașină Trebuia de asemenea iar studentul străin a înțeles foarte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
buchet de flori la ieșirea de la cinema și apoi, în drum către locul de întâlnire a frăției, trebuia să cumperi băutură de la magazinele de stat, și pe deasupra să-ți achiți partea ta la soft-drinks și cuburi de gheață, căci în frăție cheltuielile de petrecere se împărțeau". Indispensabila mașină Trebuia de asemenea iar studentul străin a înțeles foarte repede acest lucru să ai mașină, fără de care ești "terminat", ești un "nimeni". Este o necesitate, fie și numai pentru a putea străbate Statele Unite
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al Fraților boemi, la Fulnek. După declanșarea războiului de 30 de ani, va fi supus unor grele privațiuni, plecând astfel într-un adevărat exil în Polonia, în orașul Leszno, împreună cu circa 100.000 de familii cehe, unde va organiza viața frăției. Pe lângă activitatea didactică din această localitate va începe să publice și primele sale lucrări cu caracter pedagogic, filosofic și teologic: Ușa de aur deschisă limbilor (redactată în limba cehă și latină, în anul 1631, după care va fi tradusă în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ceea ce o face să declare Eu te iubesc pe tine, poete-ncântător. Explicația e simplă, căci fata, înconjurată de mică de poeții cinstiți la Curte, este în chip firesc sensibilă la manifestările talentului : Amorul meu cu mine crescut-a în frăție,/ Căci te-am văzut adese la bunul meu venind/ Cu toți poeții Romei, în Roma strălucind,/ Cu-amicii tăi, Mecena, Virgiliu și Horațiu,/ Al căror geniu falnic străbat al lumei spațiu./ Stimați, iubiți de Cesar, v-am auzit ades/ Cetind
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sau nu menirea.” P. Andrei 486. „Istoria, cartea de mărturie a veacurilor... n-a stat pe loc, ci a mers înainte, luptând neîncetat pentru triumful binelui asupra răului, al spiritului, asupra materiei, al dreptului asupra silei, pentru realizarea dreptății și frăției, aceste două temelii a ordinei absolute, perfecte.” Nicolae Bălcescu 487. „Istoria este cea dintâi carte a unei națiuni... căci într-însa...își vede trecutul, prezentul și viitorul.” Nicolae Bălcescu 488. „Carlyle observa că istoria universală este o infinită carte sacră
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
emoție și oboseală. Atacând, fără să mai aștepte, problema frontal, Margareta se propti în fața unui uriaș blond, care trecea pe acolo, cu o chitară atârnându-i de gât, și, în rusa imparabilă învățată la un curs intensiv, îl somă în numele frăției dintre popoare să-i scoată din încurcătură. Trubadurul filtră o privire verde-albastră printre pleoapele leneșe și o măsură din tălpi până în creștet pe viețuitoarea plăpândă, cu ochi încercănați, care se exprima în limba lui Pușkin. Fără o vorbă, apucă valizele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să stabilească principiile dezbaterii: "Petöfi, să nu-l uităm pe Petöfi!" A fost rândul lui Arcadi să-și manifeste adeziunea: da, să-l salutăm cu respect pe acest ungur pașoptist, fratele nostru de suflet, contemporanul nostru! Băură până la fund pentru frăția între popoare. Arcadi puse paharul jos. Umbra norilor, alunecând după voia reflecției pe chipul lui rotund, invită hotărât la întâlnirea cu alți poeți ai libertății: "Paul Eluard!" "Pentru Paul Eluard!" "Rafael Alberti!" "Pentru Rafael Alberti!" Socotind selecția prea partizană, Ahile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian, str. știrbei-Vodă, 62; Economiste Roumain (săptămânal), str. Vămii, 6; Frăția italoromână (italian), săptămânal, str. Sinagoga, 19; Funcționarul (săptămânal), str. Academiei, 3; Iris (grecesc), cotidian, Calea șerban-Vodă; L’Indépendance Roumaine (IX année), director-proprietar, Al. Ciurcu, redactor-șef, Frédéric Damé. Birourile: str. Clemenței, 1; Literatorul, revistă lunară, str. Spiridon, 25; Lloyd Român
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
aspirațiuni ale țării, consacrând pentru România principiele admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un simțimânt unanim de concordie și de frăție vor întrebuința silințele lor cele mai stăruitoare întru a apăra aceste principii și a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei-Tale tot concursul lor cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul țării noastre, ați spus românilor că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
n-am pri mit-o!), Grigurcu, Liviu Stoiciu, Azap, George Ostroveanu + puștoaicele! Am primit din Franța o excelentă "Chronologie des civilisations"! Ce popor minunat! "Povestea poveștilor" a lui Creangă o să apară la " À l'écart"! Te îmbrățișez cu dragoste și frăție! Aurel Dumitrașcu Borca, 31 august 1986 Dragul meu, Îți răspund telegrafic. Am primit plicul tău. I-am trimis deja lui Livescu (Cristian n. red.) întrebările. La fel și lui Daniel (Corbu n. red.) și lui Sava (Nicolae n. red.). Lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mi s-a spus! Plouă și-i rece! Nici lemne nu prea am! Toate cele bune fetelor tale! Bucurie și liniște! Și să fie sănătoase! Salutări pogoriștilor! Mi-e dor de Luca (Pițu n. red.)! Te îmbrățișez cu toată dragostea frăției! Aurel Borca, 15 noiembrie 1984 Dragul meu Lucian, M-am întors de la București! Cu CARTEA! Mă dusesem la Bălăiță (George n. red.), cu un manuscris. Și mi s-a spus că a apărut cartea la ALBATROS. Sînt mulțumit! Am scăpat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
să fie extinsă și în alte penitenciare, dacă vigilența organelor de stat nu ar fi descoperit-o. În ceea ce privește activitatea individuală a acuzaților, despre Eugen Țurcanu se spune că s-a încadrat în mișcarea legionară din 1940 și a activat în Frățiile de Cruce (FDC) Câmpulung până în martie 1944, când s-a refugiat din Moldova, deși a revenit acasă în 1945, ajungând chiar șeful FDC Câmpulung. În 1945 ar fi înființat împreună cu alți tineri organizația ' Tineretul Național Liberal Creștin' și, în același
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
al deținuților. A fost eliberat în aprilie 1964 din închisoarea de la Aiud. Mihai Buracu Născut pe 24 ianuarie 1930 la Drobeta Turnu-Severin, a fost arestat pe 7 iunie 1949 ca elev la Liceul 'Traian Doda' din Caransebeș, pentru apartenență la Frățiile de Cruce, liderul grupului fiind considerat Ion Obrejan. Arestat de Securitatea Caransebeș, a fost condamnat la 2 ani, dar a executat 5, ca urmare a încă două pedepse administrative, de 2, respectiv 1 an. A trecut prin închisorile Târgșor, Canal
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
spunea glumind că mama sa avea ceva sânge tătăresc în vine, cum sunt amestecate neamurile pe la ei. Gheorghe Calciu s-a născut pe 23 noiembrie 1925 în Mahmudia, județul Tulcea. Arestat ca student la Medicină, a fost condamnat în lotul Frățiilor de Cruce București, în toamna lui 1949, și a fost închis în Pitești, Gherla și Aiud. În Pitești a fost torturat la camera 4-spital începând cu 21 ianuarie 1950, după care a participat la 'școala de cadre' de la camera 4-spital
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și față de ei înșiși. În urma înscenării din procesul Țurcanu, Cobîlaș a fost condamnat la moarte și executat pe 17 decembrie 1954, la Jilava. Petru Cojocaru Născut pe 18 martie 1926 în Teregova, Caraș-Severin, a fost arestat ca și conducător al Frățiilor de Cruce Banat, pe 6 noiembrie 1948. Student în anul IV la Facultatea de Mine-Metalurgie din cadrul Politehnicii Timișoara, a fost condamnat în octombrie 1949 la 10 ani de muncă silnică. A ajuns foarte repede la Pitești, iar după o scurtă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a participat și la școala de cadre din camera 4-spital. În primăvara lui 1951 activa în brigada 13, condusă de Ion Bogdănescu, la Canal. Nu se cunoaște destinul său ulterior. Viorel Gheorghiță Originar din Arad, Gheorghiță a făcut parte din Frățiile de Cruce din zonă; tatăl său fusese primar, deși neînregimentat politic. A fost arestat în 1942 și condamnat la 6 luni de închisoare corecțională pentru propagandă în favoarea unui partid interzis, condamnare pe care a executat-o la Timișoara și Arad
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
brancardier din cauza cazierului; a reușit cu greu să fie încadrat ca medic generalist. Constantin Juberian Născut la 29 octombrie 1926 în comuna Domașnea, județul Caraș-Severin, Juberian era membru al Partidului Muncitoresc Român, provenit din PSD, cu toate că fusese și membru al Frățiilor de Cruce Caransebeș din 1942. Student în anul III la Facultatea de Drept și Filozofie din Cluj, a fost judecat și condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 7 ani de închisoare corecțională în primăvara anului 1949. A trecut prin închisorile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
schimba total opiniile politice, că a crezut realmente în Mișcarea Legionară și că are coșmaruri legate de fratele său, pe care l-a inițiat în activitatea legionară și pentru sănătatea căruia își făcea griji. Susține că s-a înscris în Frățiile de Cruce în anul al V-lea de liceu și că a fost profund dezamăgit odată cu venirea la putere a Mișcării, fiindcă se subordonase nazismului și fascismului, pe de o parte, și pentru că era convins că Mișcarea se autoîngropase din cauza
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]