2,159 matches
-
moarte sigură și fără de nici un folos pe acest popor viteaz și vrednic de a fi altfel guvernat. Facă-se această scriere evanghelia neamului, fie libertatea adevărată idealul nostru, libertatea ce se câștigă prin muncă. Când panglicarii politici care joacă pe funii împreună cu confrații lor din Vavilonul de la Seina se vor stinge pe rudă pe sămânță de pe fața pământului nostru, când pătura de cenușeri, leneșă, fără știință și fără avere, va fi împinsă de acest popor în întunerecul ce cu drept i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sala noastră, părea că, dimpotrivă, se-oprește în aer și ricoșează înapoi, la sursă. Parcă îți băga cineva o lanternă în ochi, după care raza descria o curbă, întorcându-se pe lentilă. Dacă mutai deschizătura în podea și scoteai o funie din rucsac, te credeai direct în Lost. Dincolo de spărtura paralelipipedică, tăiată perfect în cărămidă, nu puteam recunoaște aproape nimic. Observam scena, dar n-aș fi băgat mâna în foc că și ajungea întreagă pe ecranul minții. Acolo mă chinuiam s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
38-ul se mișca greoi și precis, conform graficului. Prin stratul de geamuri aburite zăream sforile brațului electric din primul vagon, balansându-se prin două găuri perforate în acoperiș. La fiecare oprire, sfoara cobora și se-oprea din mișcare, ca funia de la gâtul unui spânzurat. Duhnea a săpun și petrosin. Podelele patinau pe niște grătare lungi de lemn, înnegrite de timp și de sutele de mii de tălpi, iar scaunele fuseseră turnate în placaj tare, lăcuit, desprins, și iar lăcuit. Geamurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
abso‑ lut necesar și sufletul, care este unit cu materia, ajunge În foc, până ce va fi Înlăturat toată acea materie de rând și falsă care este mistuită În foc. Și mai amintesc și altă pildă : dacă ar unge cineva o funie cu lut gros pe toată lungimea ei și apoi i‑ar băga capătul printr‑o gaură mică și ar trage la sine cu o forță mare funia Înăuntru, toată funia urmează tracțiunii iar lutul cu care a fost unsă rămâne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În foc. Și mai amintesc și altă pildă : dacă ar unge cineva o funie cu lut gros pe toată lungimea ei și apoi i‑ar băga capătul printr‑o gaură mică și ar trage la sine cu o forță mare funia Înăuntru, toată funia urmează tracțiunii iar lutul cu care a fost unsă rămâne acolo, dincolo de orificiu, fiindcă funia se curăță de el. De aceea funia nici nu trece cu ușurință prin gaură, ci așteaptă să se depună o forță mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai amintesc și altă pildă : dacă ar unge cineva o funie cu lut gros pe toată lungimea ei și apoi i‑ar băga capătul printr‑o gaură mică și ar trage la sine cu o forță mare funia Înăuntru, toată funia urmează tracțiunii iar lutul cu care a fost unsă rămâne acolo, dincolo de orificiu, fiindcă funia se curăță de el. De aceea funia nici nu trece cu ușurință prin gaură, ci așteaptă să se depună o forță mai mare din partea celui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
toată lungimea ei și apoi i‑ar băga capătul printr‑o gaură mică și ar trage la sine cu o forță mare funia Înăuntru, toată funia urmează tracțiunii iar lutul cu care a fost unsă rămâne acolo, dincolo de orificiu, fiindcă funia se curăță de el. De aceea funia nici nu trece cu ușurință prin gaură, ci așteaptă să se depună o forță mai mare din partea celui ce o trage. Cam tot așa să ne Închipuim că sufletul 42 Suferința și creșterea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
băga capătul printr‑o gaură mică și ar trage la sine cu o forță mare funia Înăuntru, toată funia urmează tracțiunii iar lutul cu care a fost unsă rămâne acolo, dincolo de orificiu, fiindcă funia se curăță de el. De aceea funia nici nu trece cu ușurință prin gaură, ci așteaptă să se depună o forță mai mare din partea celui ce o trage. Cam tot așa să ne Închipuim că sufletul 42 Suferința și creșterea spirituală fiind prins de Îndeletniciri materiale și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care nu ajunge până la creierul diluat al mulțimii. Apă regală, plăsmuirea abstractă nu sapă decât în aur - sensibilitatea câtorva inițiați ș...ț Creatori străbătând singuratici, la intervale mari, coaja epocelor, călcând în echilibru peste munți ca peste umeri, acrobați pe funia inteligenței invizibil subțiată, dărâmători sau constructori de formule târziu devenite passe-partout tuturor. ș...ț Prin definiție, aceștia sunt incomprehensibili, păstrați admirației unui număr restrâns”. Divorțul „elitist” față de publicul burghez apare astfel deopotrivă ca voit și nevoit, programatic și condiționat de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
provincia Kosovo, sau În Bosnia-Herțegovina și se va lămuri cu siguranță. Încă o dată, nu doresc să-i blamez pe istoricii care preferă un subiect sau altul, luați ca și cazuri individuale. De altfel, nu fac altceva decât „să vorbesc de funie În casa spânzuratului”, deoarece și eu am produs, cu sârg, cărți și articole despre „istoria românilor din Transilvania”. Așa am apucat, așa am fost Învățat, acestea au fost subiectele care mi-au atras atenția, ca istoric, de când am deprins această
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vină cu mâncare la el la plug, știind că ea va proceda exact pe dos. Astfel, ea ajunge În fundul fântânei. Vorba românului: Cum și-o face omul, nici dracul nu i-o face. După 20 de zile, bărbatul ia o funie mare și merge la fântâna unde căzuse Despina. Vede ieșind din fântână o dihanie, jumătate albă și jumătate neagră. Se sperie, Își ia inima-n dinți și o Întreabă de ce este așa de urâtă. Răspunsul nu-l descurajează, este Însuși
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cățelul cu care își împart singurătatea. Despre vârsta a treia și problemele ei (observați că am evitat să folosesc cuvântul, știți dumneavoastră care...) nu se cade să vorbim, deoarece ne-am afla în situația nefericită a celui care pomenește de funie în casa spânzuratului. Și o concluzie: ideile care nu devin mobiluri pentru inițiative și fapte, nu au nici o valoare. Oficiile de bună gazdă ale colegei noastre s-au materializat într-o ceașcă de cafea, nu prea concentrată și nu prea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
2000 m2 din care, după prăbușirea parțială a terasei, s-au putut conseva cca.850 m2 din acesta. Mozaicul cuprindea în lungul pereților un brâu cu o lățime de cca.6,2m alcătuită din 8 registre cu motive ornamentale diverse, funii torsadate, vrejuri de iederă cu frunze intercalate, solzi de pește etc. Pe axa longitudinală a mozaicului erau realizate trei mari cercuri cu diametrul de 7m ( din care numai două mai există, unul însă numai parțial), cuprinzând diferite motive florale stilizate
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
numai două mai există, unul însă numai parțial), cuprinzând diferite motive florale stilizate, vase kantharos cu frunze, arme și lateral o singură reprezentare zoomorfă, un porumbel. Spațiile dintre cele trei mari cercuri cuprindeau patru câmpuri dreptunghiulare incluzând vrejuri de iederă, funii răsucite, diverse patrate, crucea gamată etc. în total 74 de motive ornamentale. Mozaicul policrom utiliza tesele având culorile roșu, negru, ocru, albastru închis, verde, galben și alb grupate în trei culori de bază, dar în 7 nuanțe diferite asamblate în
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
al egiptenilor, Soarele păgânilor; el este pretutindeni, căci peste tot a pribegit și și-a făcut culcuș astrologia. Fluviile și mările legau țările de împărății; pe ele alunecau corăbii cu mărfuri prețioase, arme alese, mirodenii îmbălsămate. Printre baloturile grele și funiile ancorelor, se strecurau în tăcere pelerini înfășurați în pânze întunecate care vorbeau puțin și dormeau mai mult ziua. Noaptea se uitau în adâncuri, iar în ochi le strălucea o taină. Ei cunoșteau ceea ce altora le era ascuns, iar pelerinajul făcut
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
soție a lui Nero: la douăzeci de ani tânăra soție a lui Nero, după ce acesta o exilează pe insula Pandateria sub acuzația de adulter, este condamnată la moarte. Regia supliciului este tema fragmentului citat: Octavia este legată strâns cu niște funii, i se deschid venele, și, pentru că sângele se scurge prea încet, este dusă într-o baie supraîncălzită 18: Și această copilă - îi citi el rar, gesticulând și plimbându-se de colo-colo prin salonul de zi dominat de pendula monumentală a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
albastră, solzii mărunți, poate o țesătură grosolană ca și cusătura care leagă între ele cele două calote, iată-l cu pelerina lui cenușie de cerșetor, trecută prin atâtea vremuri rele, trainică, murdară, țeapănă și surtucul lui albastru legat cu o funie, punga lui plină sau goală după cum merge cerșitul (cum văd culorile dacă sunt și eu printre ei? (Credeți-mă, ceilalți îmi spun totul fără ca eu să îi întreb ceva. Ca să nu mai vorbesc de degetele mele care singure văd mai
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și noapte și nu-mi dă pic de odihnă. Dar ce este? Nu îndrăznesc să spun, părinte, este prea greu! Trebuie totuși să te mărturisești, căci astfel nu vei avea odihnă și pace. Am furat!!! Ce anume ai furat? O funie! Dacă e așa, zise preotul, du funia înapoi la cel de la care ai luat-o, cere-i iertare, spunându-i că-ți pare rău de ce ai făcut, și totul va fi bine. După câteva zile, hoțul veni din nou și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de odihnă. Dar ce este? Nu îndrăznesc să spun, părinte, este prea greu! Trebuie totuși să te mărturisești, căci astfel nu vei avea odihnă și pace. Am furat!!! Ce anume ai furat? O funie! Dacă e așa, zise preotul, du funia înapoi la cel de la care ai luat-o, cere-i iertare, spunându-i că-ți pare rău de ce ai făcut, și totul va fi bine. După câteva zile, hoțul veni din nou și-i spuse preotului că nu-și redobândește
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
bine. După câteva zile, hoțul veni din nou și-i spuse preotului că nu-și redobândește liniștea sufletească. Preotul îi zise atunci: Mi-ai spus tot? Nu. Atunci spune-mi adevărul întreg! Apăi, continuă omul mărturisirea, era ceva la capătul funiei. Ce era? Era... era... o vacă! 80. Să nu fim lingușitori! Un rege al Persiei, voind să-și aleagă un sfetnic bun, a chemat la palat într-o zi pe cinci dintre cetățenii cei mai de vază din oraș și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
un râu ,,izvorât din tainice și îndepărtate tarâmuri...". Citind cartea, niciodată nu vom face aceeași baie culturală în apele aceluiași râu. Mitologii telurice camuflate în romanul Dealul. Un exercițiu de mitanaliză literară ,, Cineva spunea că parcă am fi legați cu funii nevă- zute, capetele strânse în pumnul lutului, dealul care ne lasă să ne paștem zilele, lunile, anii și viața". (Dealul, p. 110) Toate mitologiile străvechi ale umanității insită motivat asupra simbolismului teluric. Trimiterile sunt la varii și stranii divinități htoniene
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
vină cu mâncare la el la plug, știind că ea va proceda exact pe dos. Astfel, ea ajunge în fundul fântânei. Vorba românului: «Cum și-o face omul, nici dracul nu i-o face.» După 20 de zile, bărbatul ia o funie mare și merge la fântâna unde căzuse Despina. Vede ieșind din fântână "o dihanie, jumătate albă și jumătate neagră". Se sperie, își ia inima-n dinți și o întreabă de ce este așa de urâtă. Răspunsul nu-l descurajează, este însuși
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
animale și păsări înaintea cutremurului din 10 noiembrie 1940 aflăm și din ziarul Universul din 12 februarie 1940: “Vitele au presimțit în această noapte de pomină cutremurul. Erau neliniștite, mugeau în grajduri și băteau cu picioarele podelele, căutând să rupă funiile cu care erau legate și să fugă afară, pe câmp”. în lucrarea Cutremurele de pământ și animalele, publicată la Sibiu în 1941, cercetătorul științific Vasile Stanciu aducea noi și interesante argumente despre “prevestitorii cutremurului din 10 noiembrie 1940”, informații culese
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
claie de păr, un cocean de porumb, un deget de whisky, un dram de speranță, un dram de noroc, un drob de sare, o dușcă de țuică, o gură de apă, o halbă de bere, o îmbucătură de mâncare, o funie de usturoi, un kilogram de unt, o legătură de ceapă, un lingou de aur, un litru de vin, un metru de material, o palmă de pământ, un snop de grâu, o șură de fân, o tonă de aluminiu, o vadră
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mădularele fiecăruia, în toată ticăloșia mai ales avorturile, ai doi, cum să nu faci loc și pentru trei și ce ți-a făcut pruncul acela ție! apoi în iad Maica Domnului a vrut să te ridice, ți-a întins o funie, dar tu te-ai apucat și i-ai lovit pe ceilalți, care voiau și ei să se agațe, atunci și ea, rămîi acolo, acolo ești bun! moașa din sat și-a făcut casă din omorîre de prunci! stîrnită în noroace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]