2,691 matches
-
folosind cât mai bine acoperirile din teren. Eu voi încheia grupul. Cu Dumnezeu înainte! - a hotărât locotenentul. Noaptea da semne de oboseală, iar secera lunii își luase stelele la subsuoară, gata să plece la culcare. Mergeau ca un șir de furnici. Era liniște pe tot cuprinsul. O rază de soare a străpuns ceața de deasupra văii. „Uite colo 55 lanul de porumb, adăpost sigur” - gândea Toaibă întețind pasul. O rafală de mitralieră s-a abătut - ca un lătratasupra văii. Toți au
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
porcii la jâr. Scara era la noi, dar pe unde să cobori? Unul din cei doi observatori a dibuit o spărtură sub streașină. Cu mare băgare de seamă, am lăsat scara... restul trebii a fost o joacă. Am coborât ca furnicile. Ajunși jos, ne-am oprit cu urechea la pândă. Și numai ce aud dinspre ușa grajdului, zdup! zdup! zdup! Mers de ciubotă soldățească. „Să știi că aiștia o pus santinelă. Dacă o dat peste noi, într-o clipită toți nemții
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
din sentimentul sacrificiului neîntrerupt, al Golgotei zilnice, părând a relua destinul „poeților blestemați”, cu ecouri neoromantice. Paradoxal, poetul pare partizan al suferinței, pe care și-o agravează, supralicitându-și insignifianța: nimic din ce spun nu e mai mare / decât o furnică. În plus, trădat, umilit, copleșit de griji, își strigă multilaterala nedreptate deschis: eu trebuie să-mi povestesc povestea prin baruri / să spun cum e când ai picioare înghețate copii / și probleme. Calvarul acesta este doar un interludiu, în așteptarea martirajului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pierderea inocenței, cu deosebire prin contactul cu lepra ideologică. Pe acest fundal, un fior al finalului ineluctabil, se strecoară îndeosebi la amintirea mamei, invocată cu o infinită duioșie: Stau de vorbă cu gâzele care ies din pământ. / Și cu suratele furnici. / Nimeni nu știe mai nimic despre tine, mamă (... Stau și aștept până ce așteptarea țese pod între maluri (...) / Încă nu pot să trec podul țesut între maluri, mamă. Ca și în alte situații, repetițiile care apar la nivelul frazelor vin în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cromatică bogată (o stranie pasăre neagră; pasărea albastră; o pasăre, de-un galben / Miraculos), încărcată de sugestii, susținute adesea și prin determinanți adjectivali (straniu, miraculos etc.). Alteori, apare doar metonimic: triluri ce se-nfioară; cântătoarele etc. Dar și insectele, fluturi, albine, furnici, punctează cu grația lor efemeră peisajele traversate de ochiul poetului, atent la toate făpturile și înfăptuirile firii. Vegetalul este, de asemenea, o prezență constantă în poemele lui Ion Lazu, fie sub forma ierburilor, mohorul, sânzienele, trandafirul, garoafele (sau chiar prozaica
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
doar un șir de minciuni / ca să le-aud / nici n-ar fi trebuit să mă nasc. Resemnarea este sentimentul care se observă în atitudinea pe care o dezvăluie eul liric în fața actelor vieții, de pildă, când un fapt mărunt - omorârea furnicilor din baie și din bucătărie - îi naște întrebarea: oare ce gust va avea carnea mea / în gura lui Dumnezeu / oare cât de mult trebuie sufletul perpelit / ca să fie gustos / mă-ntreb. Existența proprie, la fel cu a tuturor în datele
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
umane. În acest scop, personalități istorice sau personaje mitologice traversează textele, în ipostaza de martori tăcuți ai stărilor de suflet ale poetului: Ahab (pe Ahab nu-l doare / că marea nu se termină...), Dyonisos sfâșiat de Bachante, Alexandru Macedon (câteva furnici călătoresc pe vârful bocancului / ca alexandru macedon către india), Penelopa, a cărei prezență ar favoriza destinul, (re)pornind de la zero etc. Poetul subliniază, în aceeași tonalitate calmă, derizoriul ființei, în latura ei vizibilă, dar și în ceea ce e dincolo de anvelopă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din alte seri. Așa că am băut vinul fără prea mare chef. Apoi, m-am întins pe crivat... “Prietene, dacă o ții așa, când te vei întoarce acasă ai să vorbești de unul singur. Prin cap au să-ți mișune ca furnicile numai voievozi, egumeni și călugări, peste care se întinde pulpana larg desfăcută a <patrierșiei> de la locurile sfinte” - m-a înțepat cu ironie gândul de veghe. “De unde ai apărut, cumetre? Eu bănuiam că ai plecat după vreo catrință, dar, cum se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
stâncă mare de piatră acoperită cu mușchi: - Acesta este locul potrivit pentru odihnă, zise Pălăriosul. Se așeză comod pe stâncă, scoase legăturica unde pusese de acasă două bucăți de pâine și începu să mănânce. Când privi în jos observă două furnici cu ochi mari care se uitau la el mișcând din antene într-o parte și în alta. - Sunteți flămânde? Întrebă piticul. Furnicile încuviințară din cap, în semn de „Da”. Pălăriosul împărți și lor câteva firimituri apoi, de obosit ce era
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
unde pusese de acasă două bucăți de pâine și începu să mănânce. Când privi în jos observă două furnici cu ochi mari care se uitau la el mișcând din antene într-o parte și în alta. - Sunteți flămânde? Întrebă piticul. Furnicile încuviințară din cap, în semn de „Da”. Pălăriosul împărți și lor câteva firimituri apoi, de obosit ce era, se lungi pe mușchiul moale și adormi. Cred că e timpul să adormi și tu și vom continua povestea altădată... - Știi tu
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
să-ți povestesc ce i s-a mai întâmplat piticului în călătoria lui prin pădurea deasă. În timp ce se odihnea pe mușchiul moale de pe stâncă, auzi un foșnet în spatele lui. Când deschise ochii, ce-i fu dat să vadă? Venise alte furnici care doreau și ele câteva firimituri din pâinița lui și numărul lor era tot mai mare. Erau tot mai multe și mai multe încât piticul se sperie și o luă la fugă: - Dacă mă prind...s-a terminat cu mine
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
tot mai mare. Erau tot mai multe și mai multe încât piticul se sperie și o luă la fugă: - Dacă mă prind...s-a terminat cu mine! Scutură legăturică unde avusese pâinea sperând că v-a scăpa de ele. Dar furnicile continuau să-l urmărească. Pălăriosul fugi cât putu el de tare până când în fața lui apăru o baltă. - Vai de mine! Ce mă fac? De înnotat nu știu. Furnicile or să mă ajungă din urmă. Ce pot face acum? Își aminti
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
legăturică unde avusese pâinea sperând că v-a scăpa de ele. Dar furnicile continuau să-l urmărească. Pălăriosul fugi cât putu el de tare până când în fața lui apăru o baltă. - Vai de mine! Ce mă fac? De înnotat nu știu. Furnicile or să mă ajungă din urmă. Ce pot face acum? Își aminti de pălăria lui mare. O aruncă în apă și apoi sări în ea. - Ce noroc că am scăpat de furnicile astea flămânde! Se așeză cu capul rezemat de
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
mine! Ce mă fac? De înnotat nu știu. Furnicile or să mă ajungă din urmă. Ce pot face acum? Își aminti de pălăria lui mare. O aruncă în apă și apoi sări în ea. - Ce noroc că am scăpat de furnicile astea flămânde! Se așeză cu capul rezemat de borul pălăriei și cu picioarele atârnând deasupra apei și se lăsă legănat de valurile apei, obosit fiind adormi curând. Cât timp a dormit nu se știe, dar când se trezi zări cerul
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
cauză ea se juca mai mult singură, deoarece colegele sale erau ocupate să muncească. Într-o zi, în timp ce Furnicuța Lenuța era plecată în pădure, furnica cea bătrână se gândi, împreună cu celelalte, să lanseze un concurs pentru desemnarea celei mai bune furnici din lume. Va fi desemnată câștigătoare furnica care muncește atunci când trebuie, se joacă în cel mai potrivit moment și, bineînțeles, are o mulțime de prieteni. Astfel, furnicile din mușuroi se puseră pe treabă pentru că fiecare vroia să câștige. Când Furnicuța
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
deoarece colegele sale erau ocupate să muncească. Într-o zi, în timp ce Furnicuța Lenuța era plecată în pădure, furnica cea bătrână se gândi, împreună cu celelalte, să lanseze un concurs pentru desemnarea celei mai bune furnici din lume. Va fi desemnată câștigătoare furnica care muncește atunci când trebuie, se joacă în cel mai potrivit moment și, bineînțeles, are o mulțime de prieteni. Astfel, furnicile din mușuroi se puseră pe treabă pentru că fiecare vroia să câștige. Când Furnicuța Lenuța se întoarse acasă, văzu că nimeni
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
se gândi, împreună cu celelalte, să lanseze un concurs pentru desemnarea celei mai bune furnici din lume. Va fi desemnată câștigătoare furnica care muncește atunci când trebuie, se joacă în cel mai potrivit moment și, bineînțeles, are o mulțime de prieteni. Astfel, furnicile din mușuroi se puseră pe treabă pentru că fiecare vroia să câștige. Când Furnicuța Lenuța se întoarse acasă, văzu că nimeni nu o bagă în seamă. Toate furnicile cântau, zâmbeau și transportau provizii. Furnicuța Lenuța se simți puțin dată la o
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
în cel mai potrivit moment și, bineînțeles, are o mulțime de prieteni. Astfel, furnicile din mușuroi se puseră pe treabă pentru că fiecare vroia să câștige. Când Furnicuța Lenuța se întoarse acasă, văzu că nimeni nu o bagă în seamă. Toate furnicile cântau, zâmbeau și transportau provizii. Furnicuța Lenuța se simți puțin dată la o parte. Până să se culce, reuși totuși să afle care era pricina acestei schimbări și de ce toată lumea era atât de grăbită. Atunci, își zise că trebuie să
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
să se culce, reuși totuși să afle care era pricina acestei schimbări și de ce toată lumea era atât de grăbită. Atunci, își zise că trebuie să fie ea aceea care să câștige concursul. Dis de dimineață, furnicuța noastră se alătură celorlalte furnici. De atâta treabă o dureau lăbuțele pentru că nu era obișnuită cu munca, dar ea nu se descurajă, deoarece voia să câștige concursul și să devină cea mai bună furnică. Ea se juca acum împreună cu celelalte furnicuțe și acest lucru era
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
să câștige concursul. Dis de dimineață, furnicuța noastră se alătură celorlalte furnici. De atâta treabă o dureau lăbuțele pentru că nu era obișnuită cu munca, dar ea nu se descurajă, deoarece voia să câștige concursul și să devină cea mai bună furnică. Ea se juca acum împreună cu celelalte furnicuțe și acest lucru era deosebit de plăcut. La sfârșitul concursului a constatat că avea o mulțime de prietene furnicuțe. În așteptarea rezultatului concursului, toate furnicuțele erau nerăbdătoare să afle rezultatul. Furnica cea bătrână a
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
cea mai bună furnică. Ea se juca acum împreună cu celelalte furnicuțe și acest lucru era deosebit de plăcut. La sfârșitul concursului a constatat că avea o mulțime de prietene furnicuțe. În așteptarea rezultatului concursului, toate furnicuțele erau nerăbdătoare să afle rezultatul. Furnica cea bătrână a anunțat în sfârșit marea câștigătoare: - „Pentru că a făcut multe eforturi și a ameliorat rezultatele, o declară pe Furnicuța Lenuța, câștigătoarea concursului”. Toată lumea a aplaudat, iar Furnicuța Lenuța era foarte mândră de ea. Furnica cea bătrână i-a
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
nerăbdătoare să afle rezultatul. Furnica cea bătrână a anunțat în sfârșit marea câștigătoare: - „Pentru că a făcut multe eforturi și a ameliorat rezultatele, o declară pe Furnicuța Lenuța, câștigătoarea concursului”. Toată lumea a aplaudat, iar Furnicuța Lenuța era foarte mândră de ea. Furnica cea bătrână i-a dat și o diplomă, precum și următoarele sfaturi: „Rămâi întotdeauna o furnicuță muncitoare și conștiincioasă”. Furnicuța Lenuța a promis tuturor suratelor că dorește să-și păstreze prietenele pe care a reușit să și le facă și de
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
următoarele sfaturi: „Rămâi întotdeauna o furnicuță muncitoare și conștiincioasă”. Furnicuța Lenuța a promis tuturor suratelor că dorește să-și păstreze prietenele pe care a reușit să și le facă și de aceea o să muncească și o să se joace împreună cu ele. Furnica bătrână o felicită și o aprecie pentru hotărârea ei, pentru că în mușuroi deviza este „Toți pentru unul și unul pentru toți “ Cum se apar bebelușii ? - Uite cum stau lucrurile. La început, când tu erai mică, înainte să te naști, erai
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
interesau pe mine Charlot și grecii lui, ce-mi păsa că doctorul căzuse la examenul de internat sau că Gleber suferise un accident (de altfel fără urmări grave). Eram asemenea celui care, ocupîndu-se de stele, e pus să observe viața furnicilor. Mihaeia venea la mine de obicei după-amiaza, pretextând soră-sii că are cursuri la facultate. Mă punea să astup ferestrele cu hârtie până se făcea beznă în odaie. Când era lumină, nu mă lăsa nici s-o sărut măcar. Avea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o țară veche, fără de pereche, Dar acum va pleca Într-o lume, La fel ca ea; Vara cea strălucitoare În lumea cea mare! Rotaru Elena - Robertina Clasa a IX-a Haide, ghici! Uite-o gâza albă, mică Care seamănă-a furnică Dar e albă, nu e clar?... c-a venit iar ... Doamna aia mare, aspră Care fluieră-n fereastră Și trimite numai flori, Înghețate de ninsori Pe la uși, pe la ferestre. Hai, nu știi? Nu o cunoști? Aia care-aduce daruri... Vezi că
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]