85,346 matches
-
În nestăpânita dezamăgire din urma divorțului. Personajul Gospodinov despre asta vorbește de fapt: nu vrea să recunoască, Însă divorțul dubios pe care Îl Încheie cu Ema Îl face să tresară recurent. Schimbă subiectul, scoate un roman dintr-un colaj de gânduri mai mult sau mai puțin intime, sperând sau poate bazându-se pe tehnica folosită, explicată primitiv de mine astfel: dacă, uneori, citind, pierzi ideea sau nu Înțelegi ruperile de imagini și aparenta inconsecvență a lor, las-o așa. Nu căuta
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
pocăi etc.; cf. Anatole Bailly, op. cit., p. 1263; Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 410. footnote>, care Înseamnă a gândi altfel decât În experiența păcatului. Acest aspect este cel mai delicat deoarece orice păcat se consumă mai Întâi În gând<footnote Marius Telea, op. cit., p. 410. footnote>, și de aici trebuie Începută și totala reconversie sufletească și revirimentul spiritual, acestea din urmă ducând la un perpetuu festin duhovnicesc. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie al Nyssei, ca și fratele său
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Sfântul Grigorie, relatând istoria evreilor și șovăielile acestora În credință și virtute, zice că „... legea Duhului nu Îngăduie, după porunca lui Moise, intrarea În Sfânta Sfintelor, celui ce nu-și spală cămașa conștiinței sale, dacă s-a atins de vreun gând muritor și vrednic de osândă”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 789A; PSB vol. 29, p. 133. footnote>. Atunci când face referire la tinerețea tumultuoasă și la tentațiile ei multiple, Sfântul Grigorie de Nyssa Îl oferă ca paradigmă
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Câteodată sunt copleșită de sentimentul că trăiesc. Nici nu știu cum să Încep conturarea gândurilor mele pe această pagină infinit de albă. Ele sunt acum amestecate, la fel ca detaliile filmului, părând o bandă ce se derulează la nesfârșit și care nu lasă posibilitatea captării sensului final. În regia lui Tudor Giurgiu, filmul Legături bolnăvicioase
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
porunci bisericești; fărădelege, greșeală, vină”<footnote Cf. „Dicționarul explicativ al limbii române”, ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 761. footnote>, iar conform învățăturii Bisericii Răsăritene, păcatul este „o călcare cu știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă a voii sau poruncilor lui Dumnezeu, fiind și o boală care atrage după sine moartea sufletului”<footnote „Credința Ortodoxă”, Edit. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1996, p. 351; Pr. Prof. Ioan Bria, „Dicționar de teologie ortodoxă A-
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu e păcat neînfrânarea limbii la mulțumire și rugăciune, dar e păcat la
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Antonie cel Mare, „Învățături despre viața morală”, cap. 60, în „Filocalia...”, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, pp. 27-28. footnote>. La rândul său, Marcu Ascetul definește păcatul ca fiind „un întuneric și o ceață a sufletului ce se lasă din gânduri, din cuvinte și din fapte rele”<footnote Marcu Ascetul, „Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte”, cap. 224, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
neascultării, călcarea legii (I Ioan 3, 4), răzvrătire împotriva lui Dumnezeu și a ordinii preconizate de El. Păcatul este aproape, pentru că își are existența în noi. El are un mod specific de a se strecura și a se amesteca în gândurile, acțiunile, motivațiile și îndatoririle noastre. Starea de boală în care se află omul căzut, sub toate formele ei, este în mod esențial pricinuită de faptul că omul s-a înstrăinat de Dumnezeu, pervertindu-și astfel toate facultățile sale și schilodindu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de boală în care se află omul căzut, sub toate formele ei, este în mod esențial pricinuită de faptul că omul s-a înstrăinat de Dumnezeu, pervertindu-și astfel toate facultățile sale și schilodindu-și ființa. Păcatul pornește de la un gând de orgoliu. Omul păcătos se preferă în locul lui Dumnezeu, se îndepărtează și se înstrăinează de El, se alege ca scop în locul Lui, ridică la rangul de lege supremă propria conștiință, ghidându-se după o morală proprie, separată de Dumnezeu, și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
precum virtuțile se nasc din smerenie, păcatele pornesc din mândrie. Din scrierile Părinților aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, din cauza relelor săvârșite după botez, din iubirea trupească de sine, trândăvie, slavă deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Părinții cei duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, unii Părinți ai Bisericii enumeră zeci de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, cele opt gânduri ale răutății: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, trândăvia, tristețea, slava deșartă și mândria. Mai târziu, unii dintre Părinții filocalici au unit slava deșartă cu mândria și au rămas astfel cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Mai târziu, unii dintre Părinții filocalici au unit slava deșartă cu mândria și au rămas astfel cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt gânduri ale răutății, am ajunge la trei: iubirea de arginți, iubirea de plăcere și iubirea de mărire: „pentru că tot ceea ce este din lume, adică pofta trupului, pofta ochilor și trufia vieții, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume”, după cum spune
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
diavol, care o aruncă spre osândirea sufletului, pe când, dacă ea îl duce pe om la pocăință și îndreptare, înseamnă că este de la Dumnezeu. În legătură cu aceasta, scriitorul filocalic Teodor al Edessei învață: „Vrăjmașul vieții noastre, diavolul, micșorează păcatele noastre prin multe gânduri, și adeseori le acoperă cu uitarea, ca micșorându-se ostenelile, să nu ne mai gândim la plânsul pentru greșeli. Noi însă, fraților, să nu uităm de greșelile noastre chiar dacă ni se pare că prin pocăință ni s-au iertat. Ci
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
se înstrăinează de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine se apropiem de Dumnezeu și se unește iarăși cu El. Întreaga viață creștină este o luptă continuă împotriva despărțirii de Dumnezeu prin gând, prin cuvânt sau prin faptă și pentru unirea cu El. Păcatul are urmări nefaste atât asupra relațiilor dintre om și Dumnezeu și dintre om și semenii lui, cât și asupra relațiilor dintre om și universul întreg. Tot ce gândim, simțim
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
direct către polul pozitiv”<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, „Peché”, art. în „Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique”, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
polul pozitiv”<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, „Peché”, art. în „Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique”, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. În lupta noastră cu păcatul, Sfinții Părinți ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul, „Despre legea duhovnicească”, cap. 119, în „Filocalia...”, vol. I, p. 247. footnote>. Suntem sfătuiți să ne păzim conștiința sănătoasă, curată, nepătată, ca să alunge îndată
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul, „Despre legea duhovnicească”, cap. 119, în „Filocalia...”, vol. I, p. 247. footnote>. Suntem sfătuiți să ne păzim conștiința sănătoasă, curată, nepătată, ca să alunge îndată de la sine orice atingere a păcatului ca pe o otravă ucigătoare, fiindcă plata
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
la Postul Mare, Cuvânt la Duminica a treia a Sfântului și Marelui Post”, p. 74. footnote>. Părinții neptici ne mai recomandă ca, în tot lucrul pe care-l săvârșim, să avem pe Dumnezeu înainte și să cugetăm că vede orice gând al nostru și așa nu vom păcătui niciodată. Căci, dacă ne temem de semenii noștri ca să nu ne cunoască păcatele, cu atât mai mult trebuie să ne temem de Dumnezeu, care vede toate. Cu privire la aceasta, Cuviosul Isaia Pustnicul ne învață
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de Dumnezeu, care ia aminte la toate? Iar din sfătuirea aceasta cu tine însuți vine în sufletul tău frica lui Dumnezeu... Și la tot lucrul pe care-l faci să ai pe Dumnezeu înainte și să cugeți că vede orice gând al tău, și nu vei păcătui niciodată”<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, „Despre păzirea minții”, cap. 27, în „Filocalia...”, vol. I, p. 403. footnote>. Suntem îndemnați să punem asupra noastră frica de Dumnezeu și frica de chinurile veșnice : „de arde în
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
prin lucrarea într-ascuns și cu smerita cugetare. Atunci când erau atacați de ispite puternice, Părinții obișnuiau să se roage unii pentru alții, întărindu-se nu numai prin cuvinte sfătuitoare, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața își cercetau gândurile, meditând la felul cum au petrecut ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se străduiau să o îndrepte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Făcând referire la remediile păcatelor și la eliberarea omului din robia lor, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
are părintele duhovnicesc. El ne ajută în lupta împotriva vrăjmașului văzut și nevăzut, arătându-ne că nu suntem singuri. Pe lângă toate acestea, trezvia trebuie să-l însoțească mereu pe creștin, care conștientizează apartenența la o viață decăzută și supusă morții. Gândul la moarte și la pedepsele ce vor urma pentru cei păcătoși și răsplățile drepților trebuie să fie un îndemn spre pocăință permanentă, care să ne însoțească toate faptele, fiindcă „numai încercând să le înțelegem pe cele viitoare vom fi capabili
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
niște ființe vii, altminteri cum s-ar mai explica ticăitul lor continuu, precum o inimă în sistolă și diastolă? Ele nu se opresc niciodată. E un flux continuu de viață în interiorul acestei inimi mecanice... Am plecat din ceasornicărie tot cu gândul la ceasuri. Mi se părea că toate au prins deodată viață și se zbat ca niște necuvântătoare, ca niște fluturi în cadranele lor, strigând neajutorate versurile lui Nichita. Să le mai lase lumea un minut, o secundă, dacă nu „un
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
O după-amiază călduță, cât poate fi la sfârșit de februarie. Hoinăream pe străzi fără un scop precis. Țâșneau gândurile din mine ca taxiurile ticsite de la semafor. Orașul era trist, lipsit de verdele crud al primăverii. Trist și singuratic, așa cum îl vedeam, părăsit - parcă - de toți. Câțiva bătrâni - melancolici și eiașteptau câteva raze de soare, ca marile lor campionate de
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
toți. Câțiva bătrâni - melancolici și eiașteptau câteva raze de soare, ca marile lor campionate de șah să înceapă. Dar soarele se cam lăsa așteptat... Pe fundalul acesta monoton s-a petrecut totul, sau măcar începutul. Totul, adică minunea, căci orice gând bun și orice răsuflare caldă sunt minuni. În ochii obosiți de veșnicul ton neutru din jur mi-a sărit un ghemotoc plin de culoare. Mi-a sărit, la propriu, dintr-unul din copacii pe sub care mă plimbam. La fel de neașteptat sa
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]