23,273 matches
-
strict necesar pentru început și să spună de ce sumă are nevoie, că doar nu avea bani lichizi în buzunar ci îi va încărca cardul cu suma necesară plăților mai mari. De restul se vor ocupa pe parcurs. Minodora sări de gâtul lui Damian și-i mulțumi pentru generozitate. Știa ea că nu o va lăsa să se chinuie singură. Liniștită din punct de vedere al finanțării pentru mobilarea garsonierei îl părăsi grăbită, stabilind ca întâlnirea viitoare să fie la casă nouă
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1386441514.html [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (UPFAR-ARGOA). Cu sprijinul: Centrului Național al Cinematografiei și al Arhivei Naționale de Film - Cinemateca Română. Parteneri: UNATC “I.L.Caragiale”, ActorieDeFilm.ro, DaKino, Micro Film, UNATC “I.L.Caragiale”, Movie Production Entertainment, Hi Film, GÂT Transilvania Films, La Steaua Film Studios, Vagabond Film, Easy Film, East Movies. Parteneri media: Radio România Cultural, CineFan.ro, Cinemagia.ro, CineAmator.ro, Edge and Back, MovieNews.ro, Aarc.ro, Cinemap, Zile și Nopți, alt.radio, Cooperativa Urbană, StarFilme.com
A XI-a EDIŢIE by http://www.zilesinopti.ro/articole/14288/a-xi-a-editie-ipiff-2016 [Corola-blog/BlogPost/96800_a_98092]
-
fie că-i reprezentată prin poezie fie prin pictură. - Ai dreptate. Iată că pe nesimțite am ajuns acasă și cum stația de tramvai este vis-a-vis, îți mulțumesc pentru companie. Ne vedem mâine la facultate. Andreea îl prinse cu mâna de după gât și-l sărută pe gură într-un sărut scurt, dar sincer. - La revedere, și-ți mulțumesc pentru plăcerea de a te conduce acasă. - Și eu de a fi însoțită. Pa. Pe mâine. Cristian, aflând că Andrada îi dă întâlnire din
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Capito_din_romanul_destin.html [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
iarna tihnă, fulgi și vise Când se-aprind luminile-n tăcere Cu roi de fluturi albi, aripi deschise Peste noian de gânduri - mângâiere. Zvâcnesc în trupul iernii începuturi Speranțe înghețate-n haina-i albă Când fulgii dau văzduhului săruturi La gât purtând dorințe prinse-n salbă Pășim într-un meleag de prospețime Umplând potire de cleștar cu doruri Freamăt de clipe-n ceas de curățime La geam, iubire lină-n loc de storuri Pervazuri de argint, o floare albastră Ce se-oglindește-n
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_iarna_georgeta_resteman_1331010803.html [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
ce subminează “orice ideal modelator”. Totul prin “sursele de alimentare ale pseudoeducației”, numită generic mass-media. ”Cultura societății noastre s-a încuscrit cu maneaua țigănească și a schimbat lista de protocol a unor guvernanți contagiați de colierele de aur atârnate la gâtul însoțitoarelor de companie, de mondiali consacrați, cu cefe groase ... ”. “Al optulea discurs”, “Surclasarea românilor”, începe cu un citat din I.D.Sârbu, din 1956 . “ Toată lumea se va înțigăni, chiar de vom umbla numai în mașini și vom mânca numai icre negre
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
engleză, cam pe-acolo unde un Jhon Robert Colombo de pildă, scrie : “Rău e ... /când toate poemele din toate antologiile ajung deodată chipuri imposibile// când țara în care trăiești, fie ea mică sau mare, îți pare deodată un albastru în jurul gâtului”(J. R. Colombo, traducere Ion Caraion). Doamne dacă se sparg sticlele Doar fântâna rămâne a noastră iar ochii sub bocancii Un lung șir de soldați Migrează spre țara Ce-mi ia viața pentru a-și întreține iluzia Că-mi aparține
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1441800330.html [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
așteaptă Gheorghe! i-a strigat ea. Și fără să-l mai aștepte pe tataie, i-a făcut semn lui Gheotghe să intre. Acesta plescăia fericit în mijlocul bătăturii. Tataie s-a dus la coșar și a luat o sticlă plină până în gât. Gheorghe i-a dat o hârtie de cinci lei și fericit a tras dopul. -Trag numai un gât să văd dacă este la fel de bun! i-a spus cu viclenie în glas. Tataie pălise. Eu îl priveam cu un aer și
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
lui Gheotghe să intre. Acesta plescăia fericit în mijlocul bătăturii. Tataie s-a dus la coșar și a luat o sticlă plină până în gât. Gheorghe i-a dat o hârtie de cinci lei și fericit a tras dopul. -Trag numai un gât să văd dacă este la fel de bun! i-a spus cu viclenie în glas. Tataie pălise. Eu îl priveam cu un aer și mai viclean care însemna: „Să te văd pe unde scoți cămașa!” Gheorghe a tras un gât bun, l-
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
numai un gât să văd dacă este la fel de bun! i-a spus cu viclenie în glas. Tataie pălise. Eu îl priveam cu un aer și mai viclean care însemna: „Să te văd pe unde scoți cămașa!” Gheorghe a tras un gât bun, l-a tras și pe al doilea, încă puțin și termina sticla lângă noi. Tataie îl urmărea cu un ochi închis și cu sufletul la gură. Eu fierbeam de supărare că prostul de Gheorghe nu simțise diferența; numai mamaia
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
am auzit șoptindu-i mamaiei: -Prima dată în viața mea când mă simt un hoț. -De, Gogule, trebuia să-ți termini vinul încet astă iarnă. Tu bei cu oala, cu aia mare de pământ și când ai tras câte un gât din vinul lui Ionel, a fost cam larg gâtul tău! Ce vină are băiatul? Vrea și el să facă un ban. Fără să-l mai sculte, mamaie s-a întors și m-a luat în brațe. Tataie s-a mai
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
mea când mă simt un hoț. -De, Gogule, trebuia să-ți termini vinul încet astă iarnă. Tu bei cu oala, cu aia mare de pământ și când ai tras câte un gât din vinul lui Ionel, a fost cam larg gâtul tău! Ce vină are băiatul? Vrea și el să facă un ban. Fără să-l mai sculte, mamaie s-a întors și m-a luat în brațe. Tataie s-a mai învârtit și a adormit. În seara aceea nu a
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
celar. Mustăciosul, după ce a luat o înghițitură i-a spus: -S-a trezit puțin, a cam pierdut din tărie. -Eu știu, măi Ionel, s-a grăbit tataie să răspundă. -Da, tataie, am sărit și eu fericită, are dreptate mamaia că ai gâtul cam lung, cine te-a pus să pui apă în vin?! Vezi, am continuat și mai înfierbântată, dacă Gheorghe este prost, tăticu știe ce vin ți-a adus ca să vinzi! Mamaia înlemnise cu un ștergar în mână, uimită că eram
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
e iubitul/ soțul/ prietenul meu, mi-a oferit iar crizanteme! se va lăuda ea a doua zi prietenelor care, de ciudă că nu au și ele un prieten/ iubit/ soț la fel de atent (în caz că au unul), își vor vârî unghia-n gât. Hei, normal că ți-a oferit crizanteme, că e-n interesul lui! Altfel, ar avea numai discuții jenante cu vânzătoarea: - Știți, aș dori un buchet de flori pentru prietena mea! Ce îmi recomandați? - Foarte frumos, va recita zâmbitor duduia de la
„- Aş dori un buchet de flori pentru prietena mea!” „- Ce-mi puteți spune despre ea?...” Despre ei, cei terorizați de buchetul pentru ea by https://republica.ro/z-as-dori-un-buchet-de-flori-pentru-prietena-mea-z-ce-mi-puteti-spune-despre-ea-despre-ei-cei-terorizati [Corola-blog/BlogPost/338855_a_340184]
-
șerpuitoare dintre aurul alb și galben, simbolul noului ei statut. Neliniștea este caracteristica vinovaților, iar ea era cu prisosință vinovată pentru decizia de a-și părăsi cunoscutul vieții de până în acel moment, pentru un necunoscut. Privise cu inima urcată în gât și pulsul urlând în tâmple, cum dispăreau treptat urmele civilizației, fiind înlocuite cu pâlcuri de vegetație sălbatică. Nu voia să se gândească la ororile care nu o lăsaseră să pună geană pe geană în noaptea dinaintea nunții, dar ele zburau
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421914956.html [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
încheiat, ci, nestingherit, continuă. Și continuă într-un sens defavorabil actului democratic al prezentului, instaurat prin sânge și moarte la finele lui 1989. Libertarul contemporan al lui Marcel Moreau își gustă deja cu amărăciune porția uriașă de sclavie (vârâtă pe gât cu forța, precum se întâmpla în anii '50 ai veacului precedent). Încercarea sa de evadare dintre ițele unei realități zilnic descompuse în organicitatea-i consacrată poate fi una tăcută, dar deloc imposibilă. Metoda sapiențială propusă cândva de Alexandr Soljenițîn, anume
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1409057274.html [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
fluierat, mult mai aproape decât prima dată, apoi printre rânduri am văzut cum se apropia de răzor o dihanie de om, agitând prin aer un ciomag. Chipul său întunecat, din gura căruia lăsă să-i cadă un fluier legat la gât cu ață, în care suflase până ieșise dintre rânduri, mă înspăimântă. O ploaie de înjurături, de anafură, paști și bisaltiri, la adresa tatălui meu, ieși din gura acelei ființe hidoase, ce semăna mai degrabă cu un orc slinos din Harry Potter
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
doar vreo câteva boabe. Părea turbat încât nici măcar rugămințile fierbinți ale tatălui meu n-aveau să-l înduioșeze. Din cauza plânsului, care mă năpădi, ochii mi se împăienjeniră, simțind, după indescriptibilul gust al acelor boabe de tămâioasă, amărăciunea unui nod în gât. În zadar i se spunea că nu era deloc bine să-și pună mintea cu un copil. Dresat într-un anume fel, orcul o ținea una și bună, că nu era averea lui și nici a tatălui său. Frica pe
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
Frica pe care mi-o insuflase apariția acelui monstru, făcându-mă să tremur, era și mai mare decât regretul că pierdusem bunătatea aceea de strugure. Văzându-mă așa speriat, tatăl meu, mă luă în brațe. Mi-am încolăcit mâinile după gâtul său, strângându-i în pumni cămașa transpirată, fără să mă pot opri din sughițuri. Ce a mai urmat nu mai rețin cu exactitate. Ultima imagine, zărită prin ceața lacrimilor, peste umărul tatălui meu, care se îndepărta de locul acela, fusese
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
văzută din mersul mașinii, undeva pe-o vale din Podișul Transilvaniei. Flancată de două buchete de flori, se desena albă pe fond verde, în fața unui lan de porumb. Sună funebru, dar realmente avea o poziție demnă de invidiat. Atârnată de « gâtul » crucii, o ghirlandă din flori de câmp amintea de ritualurile de bun venit de prin arhipelagurile de la tropice: „Bun venit în eternitate!” De n-ar fi îndoiala. Oare ce-o fi dincolo? Dincolo de dealul Bendorfului, dincolo de ocean, dincolo de veșnicie? Să
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
platină și pereții laterali placați cu același material ornamentat cu sori și semne complicate, cu închizătoare fină, de care era agățată o cheiță. Dragu încercă cheița și închizătura se deschise. Ridică capacul cu o emoție ce făcu să-și simtă gâtul uscat. În scrin găsi o cutie dreptunghiulară din același lemn închis la culoare cu ornamentat cu simboluri solare și când îl deschise în el găsi, un fel de hrisov ale cărui ornamente îi amintea de ornamentele găsite pe piesele tezaurului
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
toamnă-n pădure *Pădurea roșie oglindita fidel în limba de lac *Cețuri sinilii. în urmă - lacul strălimpezit în azur *Smocuri-smocuri de copaci scânteind - pictură naivă *Orizont vălurit soare nehotărât privind spre munte *Taie lacul în V o gașcă pestrița cu gâtul roșcat *Palme căuș - trei fructe lucioase înfășate în frunze. CEZARINĂ ADAMESCU Lacul Balaton, 24 septembrie 2011 Referință Bibliografica: TOAMNĂ-N FILIGRAN - 17 POEME ÎN 17 SILABE - / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_n_filigran_17_poeme_in_17_silabe_.html [Corola-blog/BlogPost/355659_a_356988]
-
amintească, Să treacă și pe la mormânt, o floare să ne răsădească! De-aceia scriu și Te implor, veghează-i pașii pe pământ Că drumul vieții nu-i ușor, fă-l lung, cu dragoste și cânt!. Cu scumpetea Adelina agățată de gât, bunicul ,,botezat No-ne”, greu a scris aceste rânduri. =20 august 2011= Referință Bibliografică: MĂRITE STĂPÂNE / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 529, Anul II, 12 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate
MĂRITE STĂPÂNE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Marite_stapane_ionel_davidiuc_1339526757.html [Corola-blog/BlogPost/358296_a_359625]
-
Cel de sus,Mai trist se contura chipu-i divin,Că Domnul, iubitor, pe înseratN-a mai putut, din bolta infinităCu-n tunet a-ntrebat-o răspicat :-De ce ești, fata mea, nefericită ?-Părinte, Ți-o declar fără sfială,De mere până-n gât mi s-a acrit,... Copiii lăi m-au supălatLa glădiniță cu o veste,Că, Mos Clăciun e o poveste,Nu e si nici n-a ezigstat,Că nu ale nici sănioală, Nici balbă albă, nasu’ losu,Chial au si lâs
VALERIU CERCEL by http://confluente.ro/articole/valeriu_cercel/canal [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
toate culorile. - Aa.. ce bine îmi pare că mă pot răcori cu o înghețată, spuse Săndica. Este desertul meu preferat. Oricât de mare ar fi nu am să las nimic în acest pocal uriaș, chiar dacă risc să fac roșu în gât. - Lăsați, doamnă, nu vă grăbește nimeni. Nu ne presează timpul, răspunse directorul, apoi comandă ospătarului să aducă și cafelele. De fapt era cea de a doua serie de cafele. Singurul care fuma era contabilul-șef, un slăbănog înalt de vreun
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427097166.html [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
nu au prădători la sol) și pentru nevoia lor permanentă de a-și scufunda capul în apă, după pește, caracatițe, anghile etc. Sternul lor aviar a dispărut (involuție), din moment ce nu le mai erau necesari mușchi de sprijin pentru aripi. Dar gâtul lor a devenit mai lung, picioarele lor mai puternice, cu labe reticulare (evoluție), pentru ușurarea prinderii peștilor sub apă. Cu toate acestea, cormoranii nezburători au păstrat mai multe dintre obiceiurile strămoșilor lor (funcționalitate în ansamblu): fac cuiburi, clocesc ouăle etc.
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1492019918.html [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]