11,048 matches
-
IULIAN BOSTAN - NICI UN MUGUR DE SPERANȚĂ Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ȘARJE UMORISTICE IULIAN BOSTAN (Loc. Gohor, Jud. Galați) NICIUN MUGUR DE SPERANȚĂ Stimata doamna, o privire, Iti aruncasem peste gard, Dar n-a ajuns până la tine, Ca mai era și-un bodyguard. Stimata doamna, știu prea bine, Ce mult ți-ar mai fi fost pe plac, S-apuc vârtos un colț de luna Cu el sepucu să îmi fac. Stimata
NICI UN MUGUR DE SPERANŢĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarje_umoristice_iulian_bostan_nici_un_mugur_de_speranta.html [Corola-blog/BlogPost/357354_a_358683]
-
gură ta : merçi ! Stimata doamna, nu mi-ai dat Măcar un mugur de speranță, Si cred că-i timpul potrivit Noi doi, să mergem în instanță! De nerăbdare-acuma ard Să mi se dea-napoi, ingrato, Privirea mea de pește gard Pe care-atunci ți-am aruncat-o! 14 noiembrie 2011 Referință Bibliografica: ȘARJE UMORISTICE. IULIAN BOSTAN - NICI UN MUGUR DE SPERANȚĂ / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarină Adamescu
NICI UN MUGUR DE SPERANŢĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarje_umoristice_iulian_bostan_nici_un_mugur_de_speranta.html [Corola-blog/BlogPost/357354_a_358683]
-
să lase o impresie cât mai bună, de la prima vedere. Așa că, începu pregătirile. Întâi și întâi, trebuia să spele rochița ei de vară, cea albastră, s-o pună la uscat pe o frânghie întinsă de bunica între un pom și gardul dinspre curte. Aduse un lighean în mijlocul curții, turnă niște apă rece în el, înmuie rochița, puse ceva detergent. După ce-o spălă bine, o clăti de doua ori cu apă rece, apoi o puse la uscat, pe sfoară. I-a
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413087375.html [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
smoc de păr în vârful lor, lăbuțe mici din față, comice, cu care ținea alunele. O vedea sărind zglobie de pe o creangă pe alta, ținându-și echilibrul cu ajutorul cozii. Trecu la marginea copacului, sări pe pământ, se cățără pe un gard, apoi dispăru în livadă. După două zile văzu iar veverița în livadă, avea preocupări multe. Vedea cum aduna mere mici, uscate, ducându-le într-o scorbură. Va' să zică, acolo, în copacul acela are veverița căsuța ei! Încet, încet, presupunerea
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413087375.html [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
s-a întâmplat cu ceilalți pui? Între timp, fata crescu înăltuță, deveni domnișoară, elevă de liceu. Când veni la bunici, găsi pomul cu vizuina veverițelor tăiat. Era prea bătrân, găunos, nu mai producea mere. Trunchiul copacului zăcea culcat lângă un gard. S-a dus să-l vadă. Iată și scorbura. Oare ce-o mai fi în ea? Caută înăuntru, scoase o mulțime de coji de alune, surcele. Dar, printre ele, încâlcite rău de tot, găsi cele două pampoane. Încă aveau urme
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413087375.html [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
argumente atât de bine tâlcuite, de asemenea am urmărit documentare despre cum unii africani ajung în Europa, apoi am văzut acele imagini ce arată cum o întreagă avalanșă umană se năpustește la frontera de la Melilla pentru a sări peste acele garduri înalte unde în ultimul timp le-au pus și un fel de cuțite ca să se rănească însă acei oameni plini de disperare le sar înfășurați cu cârpe la mâini iar unii se rânesc și înaintează așa nu se opresc și
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1411296086.html [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
în străinătate câte un membru al familiei care, muncind acolo, câștiga bine și îi ajuta pe cei de acasă. Și s-au înmulțit aceștia, în timp. Au apărut case noi, mari și spațioase, s-au ridicat câteva vile împrejmuite cu gard de beton după care se tolăneau buldogi și alte rase de câini mari și răi, au apărut turisme străine, elegante și scumpe, care treceau în mare viteză pe ulița principală, lăsând în urmă frânturi de manele din boxele deschise la
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
nu mă mai citește am formă a mii de sensuri unii mă scriu în minte și mă uită alții mă scriu în cărți sunt scris în imagini sau sculptat în piatră uneori pe pietre de mormânt alții mă scriu, pe garduri, pe clădiri în tuneluri sau în wc-uri unii mă scriu pe flori de gheață, pe gamuri, iarna pentru iubit sau iubita copii mă scriu cu degetul sau cu vârful piciorului în nisip sau noroi am fost scris în infinite feluri
GÂND de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_muha_1463125222.html [Corola-blog/BlogPost/384930_a_386259]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > LA LOTERIA CUVÂNTULUI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 472 din 16 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului foto: Victoria Anghelache ...gardurile se prăbușesc în fața sensurilor. multiple aruncări de litere construiesc uimirea sufletului, când privirea i se stinge într-o virgulă apoi, într-un punct. îi mestecă mesajele atent. lumina, umbrită de transformări repetate, ajunge trup de cuvânt - un glas al clopotului
LA LOTERIA CUVÂNTULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_loteria_cuvantului_anne_marie_bejliu_1334611239.html [Corola-blog/BlogPost/357605_a_358934]
-
i-a prins cocoțați în meri! Vai, cât i-a mai alergat săraca cu nuiaua prin grădină și cu câtă sete îi mai altoia peste spate pe cei care aveau ghinionul să-i prindă din urmă, când să sară ulucele gardului. A venit baba Ionașcu cu o falcă-n cer și una în pământ, cum zice românul la supărare și s-a plâns bunicii Natalița. - Țață Nataliță, am venit la dumneata să-ți zic că nepoată-ta și cu alți draci
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
kilometru până la râu tot și-au făcut ei planuri de bătaie cum să treacă Jiul și unde să dea cu târbocul improvizat de Mirela din perdea. Mai tăiase din ea cu foarfecele, ca să se potrivească cu lungimea bețelor descoperite în gardul din fundul curții. Nici nu-i trecuse prin cap că a stricat bunătatea de perdea și nici nu se gândi la ce va păți când va veni mamă-sa de la serviciu și nu va mai vedea perdeaua la geam. La
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
chemă bunăoară pe Mirela care se juca împreună cu Rodica, sora lui Costel și ce credeți că le-a propus să facă? Luase de acasă portofelul tatălui său, legă de el o șfoară și îl plasă pe cărarea ce trecea pe lângă gard. Cei trei copii stăteau pitiți după ulucele gardului, să nu fie văzuți de vreun eventual trecător. Când trecea cineva pe cărare și vedea portofelul, în momentul când se apleca bucuros și tot odată curios să-l ridice, unul dintre copii
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
Rodica, sora lui Costel și ce credeți că le-a propus să facă? Luase de acasă portofelul tatălui său, legă de el o șfoară și îl plasă pe cărarea ce trecea pe lângă gard. Cei trei copii stăteau pitiți după ulucele gardului, să nu fie văzuți de vreun eventual trecător. Când trecea cineva pe cărare și vedea portofelul, în momentul când se apleca bucuros și tot odată curios să-l ridice, unul dintre copii trăgea de sfoară și acesta dispărea de partea
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
și pe Culiță acolo. - Tii, bre, exclamase, mare trăsnaie! Adică, dacă eu apăs aici, cântă chestia aia?... De se aude înăuntru? Popa, părintele Bledy, era un om bătrân și gârbovit. Cu toate astea, putea să fugă după copiii care săreau gardul ca să fure mere din grădina casei parohiale. Pe unul l-a surprins în pom și l-a bătut cu urzici. Iar ăla a sărit de sus și și-a rupt piciorul din șold, de a rămas șchiop pentru toată viața
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
nu fiecare vizită de seară pe la verișorii mei decurgea la fel. Dacă aveam neșansa ca lea Florica să întârzie a pune masa sau eu mă înființam la ei prea devreme, maică-mea, care-mi prinsese obiceiul, venea de îndată la gardul din spatele curții, care despărțea goaspodăriile noastre, și striga cât o țineau plămânii, întinzându-și gâtul peste el: - Marinicăî, mă, Marinicăî, vino măi iute acas’, că te dehulez de oase, nu alta! Dacă mă striga după ce se încheia masa, era bine
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
practică. Nu mai avea răbdare să aștepte și luă o mașină de ocazie spre Baia Mare. Se duse direct la un magazin de unde își cumpără două cămăși și o pereche de pantaloni, pantofi și curea de piele. Se schimbă după un gard, într-un parc. Apoi căută o frizerie unde căpătă o nouă înfățișare. Pentru prima dată, după mult timp, se mândri cu performanțele sale. Simți că-i este foame și își aminti de borcanele cu gem pe care i le adusese
PROMISIUNEA DE JOI (XIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xiii_gina_zaharia_1368856439.html [Corola-blog/BlogPost/354881_a_356210]
-
grupuri deja mai mari. Am ajuns în vestita Pojejena. Un sat plin cu flori ... și pescari. Locul în care ne-am oprit era ... dezolant, la o primă vedere. O casă veche, dărâmată și reconstruită parțial ... prelungită ... încă în construcție. Un gard zidit, improvizat din cărămizile prăbușite. Câteva căsuțe de lemn, încinse de căldură, în care ne-am lăsat micile bagaje ... Câteva rondouri de flori, care se chinuiau să reziste arșiței. Cabine de duș ... În locul celebrei livezi ... un șantier forfotind! Distanța dintre
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_pojejena_corina_lucia_costea_1340442517.html [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
Foileton > COBRA - PRIMA PARTE Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului Era într-o seară de iulie, prin anii nouăzeci, în jurul orei douăzeci și două. Alina intră pe aleea mărginită de un gard viu. La capătul ei se deschidea parcul în toată splendoarea sa. Se opri câteva secunde, dorindu-și să găsească un loc mai retras, unde să nu atragă atenția cuiva, pentru că se auzeau niște voci de fete și băieți de undeva
PRIMA PARTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Cobra_prima_parte_mihaela_mosneanu_1394457185.html [Corola-blog/BlogPost/353654_a_354983]
-
privirea spre aleile întortocheate unde se vedeau alte bănci, acompaniate de pomi diferiți și cu tulpinile groase și crestate. Deși nu erau la fel, aveau un lucru în comun. Toți pomii erau încărcați de crengi groase și bogate cu frunze. Gardul viu împrejmuia pe alocuri unele porțiuni ale parcului și tufele de trandafiri altoite se vedeau peste tot. Era o seară frumoasă de vară și începea să se simtă răcoarea de seară, dar ea nu era conștientă de acest lucru, pentru că
PRIMA PARTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Cobra_prima_parte_mihaela_mosneanu_1394457185.html [Corola-blog/BlogPost/353654_a_354983]
-
-n casă cazna Printre gloata de copii. Prin cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți, mai micii, Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard cioara privește Cu ochii negri și câi Ar vrea și ea-‘n clasa-‘ntâi, Dar școala de ciori lipsește. Râde-n gard o vrăbiuță Sporindu-i mai rău amarul, Eu încep abecedarul Cu stăpâna cea micuță. Referință Bibliografică: De-ale
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ale_toamnei_0.html [Corola-blog/BlogPost/348469_a_349798]
-
Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți, mai micii, Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard cioara privește Cu ochii negri și câi Ar vrea și ea-‘n clasa-‘ntâi, Dar școala de ciori lipsește. Râde-n gard o vrăbiuță Sporindu-i mai rău amarul, Eu încep abecedarul Cu stăpâna cea micuță. Referință Bibliografică: De-ale toamnei / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ale_toamnei_0.html [Corola-blog/BlogPost/348469_a_349798]
-
cu oarecare școală. De altfel, aproape toate aceste texte sunt depozitate acum pe internet, alături de multe inovații recente în domeniu. Iar internetul, nu-i așa, presupune și el o oarecare afinitate cu cultura. În WC-uri, ca și pe ziduri, garduri, geamuri, uși de lift, stâlpi, capote de mașini, din tot acel folclor, mai mult sau mai puțin inspirat, a rămas un singur cuvânt: M...IE. Acest panaceu lingvistic simplifică toată cazuistica, reducând-o la nivelul primului sistem de semnalizare. Nici
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor by http://uzp.org.ro/limba-dulcilor-cazanii-si-folclorul-wc-urilor/ [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
drag. Îl mîngîia domol și îi întindea o cută imaginară. Își scoase cu o mînă bentița albă de pe cap pentru a o privi lung, fără nici un gînd și mai citi odata matricola cusută pe mîneca stîngă a bluzei albastre . Dincolo de gard, larma de glasuri se mărea fără ca ea să o audă.Copii veneau pentru serbarea de sfîrșit de an, în grupuri mici, veseli și fără griji. Lucica se simțea singură, la o judecată severă, în fața unui om nevăzut -dar puternic și
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1416332680.html [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
Cantec > CUVINTELE ÎMI ARD ÎN GURĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-s tânăr Doamnă totuși ard chiar dacă-i frig și nu-s acasă că mi-ai întins pielea pe gard să vezi ce naiba o să iasă Chiar dacă-i frig și nu-s acasă aripile-s mereu la mine dar ție Doamnă nu-ți mai pasă când pe obraji îmi curg rubine Aripile-s mereu la mine că mi-ai întins pielea
CUVINTELE ÎMI ARD ÎN GURĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1452710289.html [Corola-blog/BlogPost/340359_a_341688]
-
vezi ce naiba o să iasă Chiar dacă-i frig și nu-s acasă aripile-s mereu la mine dar ție Doamnă nu-ți mai pasă când pe obraji îmi curg rubine Aripile-s mereu la mine că mi-ai întins pielea pe gard n-ai niciun pic zău de rușine nu-s tânăr Doamnă totuși ard Chiar dacă-i frig și nu-s acasă scântei și fum tot o să iasă Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: CUVINTELE ÎMI ARD ÎN GURĂ / Costel Zăgan : Confluențe
CUVINTELE ÎMI ARD ÎN GURĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1452710289.html [Corola-blog/BlogPost/340359_a_341688]