19,733 matches
-
era posibil și nu rămăsese loc nici măcar de "bună ziua". Jigodii mai sînt unii oameni. Că le mai fur cîte ceva? Dar eu nu trebuie să trăiesc? Vasile încearcă să-și amintească colinde și urături cu expresii flatante ca "boieri mari", "gazde bune" și altele, dar nu reușește să închege nimic. Ce ciomege merită ăștia pe schinare, anafura mamii lor de hoți! Nu mă primesc ăștia nici dacă mă tîrăsc ca o rîmă! Puțin furios, Cireș plimbă ochii prin cămăruță și constată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să-i rupă oasele. O durere cumplită i-a umplut ochii de lacrimi. Zi-i, mă, mai departe. Mai departe..., repetă copilul cu ochii rătăciți. Lăsați-l, s-a speriat bietul de el. Hai cu mine în bucătărie, se adresează gazda copilului. Dar... Vi-l aduc imediat. Gospodina pleacă cu Răducu și îl umple cu toate bunătățile. Cîteva jucării întregesc bucuria copilului. Abia tîrînd sacoșa, se întoarce la cruda realitate. Vasile freamătă a nemulțumire și nu se îndură să plece. Vreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
plăcere, răspunde acesta, savurînd momentul. Secretara aduce cafeluțele și le așează delicat în fața celor doi. Un coniac? Micuț de tot, adaugă șeful. Nu-i ora, dar dacă dumneavoastră... Dintr-o nișă se scot cele necesare și șeful face serviciul de gazdă. După acest preambul, patronul abordează subiectul. Ce părere ai tu, Mirciulică, de cutare? Cum Mircea nu era prost deloc, răspunde în doi peri. Știu și eu? Nu-l prea cunosc. Îți spun eu. Este un porc, o jogodie, un gunoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
înzestrată. Dar nimic n-o dezavantaja, era și deșteaptă, "satana". Directorul Nicoară a căzut în limbă și cu ea scoasă de un cot, cotcodăcea pe culoarele spitalului. Fata nimic, nimic. A chemat-o la el în birou. Unde locuiți? În gazdă. Pune bani de apartament. Se face un bloc în Codrescu. Fata rîde puțin și face și o gropiță în obraz. De unde, tovarășe director? Ei, lasă, mă preocup eu, dacă vrei... Nu vreau. Am timp. Eu totuși insist. Mîine o să rezolv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe ea, implora Aneta. Cum acumula veninul de două săptămîni, Aneta vede și nu crede, cum îi intră în curte cucoana Veta. Doamne apără-mă de Satana, uită-te că vine la mine! Bună ziua, doamnă Aneta. Poftim în casă, mormăie gazda. Am vrut să mai vorbim, să ne cunoaștem. Ce să ne cunoaștem? Fiecare cu viața lui, cu necazul lui. Așa este. V-am adus un șal. Doamne, mi-ai adus cadou! Am vorbit cu al meu să-ți facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dacă ar trebui să mor ca să-mi salvez copilul, aș muri fericită, a spus amfitrioana. Și mama m-a iubit mult, spune molcom Bogdan. Te-a iubit? Da, foarte mult. Și... cum?... A murit, spune băiatul, începînd să lăcrimeze. Familia gazdă s-a întristat și a revărsat asupra lui Bogdănel un rîu de compasiune. Din acel moment, băiețelul de 13 ani a căpătat convingerea că și mama lui îl iubește și ar fi gata să moară pentru el. Și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de cerc, cercul, dacă se închide în jurul "lui" sau "ei", sufocă cercul în jurul "lor", unește. La 15 ani, strânsoarea cercului îmbrățișarea lui Dumnezeu. 14. Genia nu a suportat regimul cazon al internatului. După câte-va săptămâni, s-a mutat la gazdă împreuna cu prietena sa Antoaneta. Pe Sărărie, lângă "Radio Iași", o casă jidovească: demisol, fereastră, alee, piatră cubică, pași. Dimineața, pantofii textilistelor de la "Sercomf" dădeau ora exactă. La 5 intra schimbul. Camera era traversată de conducte: apă, canal, căldură, instalații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nespălatelor! Bă, dacă m-ar fi făcut mama fată, ori m-aș fi futut cu tot târgul, ori călugăriță ar fi scris pe curul meu! Voi habar nu aveți cum se descântă o umflătură! Vai de pizda voastră, proastelor! La gazdă, valiza era precum o casă pentru păpuși, compartimentată. Lucrurile, așezate în ordine: cele de igienă într-o borsetă cu fermoar; lenjeria curată, bine împăturită; cămășile, halatul, sarafanul, pe umeraș, atârnate de o conductă. Coșul de rufe, o sacoșă de in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
avea mașină de cusut "Singer", nu se pricepea la croitorie, cosea după tipar: un pantalon 30 de lei, o fustă dreaptă 20, un halat 20, o sacoșă 5 lei; reușea să pună ban peste ban, 7-800 pe lună, să plătească gazda fetei de la Iași, celelalte două erau scoase la capăt ("Mama lui de capăt!"), au venit pe lume la câte patru ani una de alta. Bădia Grigori era șef de echipă la cooperativă așa a decis președintele și ce decidea el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
rupe și un colț de pâine! Ce te rușinezi ca o fată mare!? Sunteți rupți de foame, eu nu văd că abia țineți pila în mână? Asta-i viața la internat: nici nu mori, nici nu trăiești. Cătați-vă, mă, gazdă, că vi se stafidesc mațele în voi. Mama lor de bandiți, își rotunjesc burțile cu pâinea voastră! Bine, dacă nu îți este foame, pune-ți dumicatul în buzunar, o să-l mănânci mai târziu. Curtea atelierului era plină: soare, castani, umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să renunți, ești eroul fiecărei secunde. Când renunți pur și simplu, devii cu adevărat stăpânul propriei umbre. Petru avea 21 de ani. Mai departe nu mai avea loc. Petru nu mai avea iluzii cu ce să-și achite chiria. Inima, gazdă ursuză, nu îngăduia amăgiri: O să mă ierte, sigur o să mă ierte, mi-a strivit umerii, e prea grea, prea rigidă, prea apăsătoare, e stâncă, nu cruce. Cineva mi-a schimbat-o, era atât de ușoară, o purtam în penar, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să-i cumpere medicamente de inimă pustie, apoi să dea buzna în ea, poate trebuia să o evacueze, să o scoată în stradă, să o lege de o cruce în cimitir. O moarte golită de moarte este cea mai primitoare gazdă, o moarte golită de moarte nu-i de temut: La naiba și cu manierismele acesta ieftine, la naiba cu preludiul, cu dulcegăriile, cu alinturile ce-mi încețoșează mintea! Mi s-a făcut de noapte până și-n sânge. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nivelul de fertilitate este ridicat. Acest raționament nu este totuși sigur. Pe de o parte, demografii au putut constata o convergență, pe termen mai mult sau mai puțin lung, între comportamentul de fertilitate al populațiilor străine și cel al populației gazdă. Pe de altă parte, imigranții contribuie și ei, în cele din urmă, la îmbătrânirea populației locale. Conform lucrărilor INED (Toulemon, 2004), în cursul anilor 1991-1998, proporția nașterilor rezultate din mamă imigrantă este de 12,9% (83,3% pentru mamele născute
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fiind situate în aceeași configurație demografică, imigrația n-ar proveni decât din țări în curs de dezvoltare. Pe lângă aceasta, există distanța dintre modelul dinamic al populațiilor și dinamica socială. Istoria Americii de Nord și a Europei arată că integrarea imigranților în societatea gazdă reușește cu atât mai mult cu cât populația născută în țară înregistrează și ea o creștere naturală. Există mai multă complementaritate decât substituire între fertilitate și imigrație. Este adevărat că, după exemplul unor țări precum Canada sau Statele Unite, autoritățile franceze
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
-l dau prins pe Blidaru!“ Atunci, securiștii i-au făcut femeii În casă o instalație cu baterii și cu un fir Întins În sus pînă la ieșirea pe gura hornului, la un bec mic de lanternă. Blidaru nu dădea pe la gazdele lui decît noaptea. S-au Înțeles ca ea să-l ademenească pe bărbat la masă, mă rog, iar cînd va fi Înăuntru, să apese doar cu dege tul ca să Închidă contactul la baterii. Beculețul urma să se aprindă deasupra hornului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cînd va fi Înăuntru, să apese doar cu dege tul ca să Închidă contactul la baterii. Beculețul urma să se aprindă deasupra hornului, iar trupa să dea năvală. Trebuia să fie prins viu. Dar Blidaru a Înțeles că se-ntîmplă ceva cînd gazda și-a căutat de lucru pe neașteptate În Încăperea de alături, așa că a sărit pe fereastră și a tras el primul. Atunci, l-au retezat cu o rafală de mitralieră. Tremuram tot de atenție și de curiozitate: — Cum, cum ai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mare, de nestins la inima flăcăului, drept care primarul hotărăște o vedere a celor doi, iar cum, dintre toți, el era omul cel mai adîncit În treburi, n-a putut alege pentru ospeție În casa fetei decît o zi de miercuri. Gazdele s-au trezit cu chipuri noi la poartă și grijă mare: ce să le pună pe masă În zi de post? I-a scos Floare din Încurcătură, sărind iute și, cîtă vreme părinții au stat la vorbă, a gătit niște
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
putea pune din nou În mișcare. Floare chiar avea una oprită de mult, cine știe din ce pricină. Oamenii au cercetat-o, au umblat Înăuntru și au făcut-o să meargă. — Dar de ce faceți voi aiesta lucru? i-a Întrebat gazda. Vrem s-adunăm bani și să merem la America... Dacă om afla de lucru la pendulele oamenilor și la ceasuri, om izbîndi În vreo doi ani... — CÎt Îi drumu’ pentru un om pînă la America? a Întrebat ea. — Atîta. Floare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ce era ordinul iezuiților și că, făcînd parte din el, urmase mai Întîi studii de fizică și chimie, abia apoi de teologie, menajera, intrînd să Întrebe dacă mai e nevoie de ceva, ni se adresă cu „tovarăși“. Surîsul Înțelegător al gazdei noastre a liniștit-o pe bătrînă, iar pe noi ne-a lămurit că ea, auzind că În casa parohială se vorbește românește, crezuse că preotul maghiar e vizitat de autoritățile de Partid. Părintele s-a oprit Îndelung asupra bisericii În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fel de școală de partid, tata a fost numit secretar al Sfatului Popular din Rătești. N-au primit locuință de serviciu de la bun Început În incinta clădirii administrative pe care am cunoscut-o atît de bine, ci au stat În gazdă, pe drumul Socondului, la bă trînii Matthias și Emma Geiger. Aceștia locuiau singuri, copii nu aveau ori, dacă i-or fi avut, le plecaseră departe. Casa se ridi ca pe partea dreaptă a curții de cum intrai și se Întindea de-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
istorii din trecut, cu președinți de c.a.p.-uri care-i nedreptățiseră, cu preoți care nu-și meritaseră parohiile și tot așa pînă seara. Neavînd cunoștințe suficiente de ger mană, șvabii se căutau unii pe alții ca să poată vorbi ungurește. Gazdele lor rămîneau uimite, nu Înțelegeau ce se Întîmplă, de unde să-i ia. Organizau pentru ei tot felul de Întîlniri (de la Erica am auzit pentru prima oară folosit la propriu terme nul de „socializare“), dar Îi vedeau pe noii lor compatrioți
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nu se gîndeau să plece. Îi omenise cum Îi dăduse mîna și lui, Îi Înțelesese, numai că venise ziua cînd nu mai avea cu ce să-i țină. Potera i-a luat pe străini pe sus, Îmbrîncindu-i și suduindu-i. Gazda, uimit peste poate, s-a băgat la mijloc: — Nu-i Îngăduit a da În ei, că lor li s-o arătat Maica Sfîntă, iară vouă nu! — Gura, chiaburule! — Apoi, dacă asta ni-i cinstea..., zise omul și se Întoarse din
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
binețe unei femei și rugînd-o să-i pună la uscat În cuptorul golit de pîine foile de tutun și hainele ude. Apoi, nană, io gîndesc că dumneta ai călcat, Doamne feri, Într-o urmă blăstămată de strîgă, i-a spus gazda după ce a ascultat istorisirea călătoarei. — Zău, nănucă dragă, doară n-am fost pățîtă una ca asta! — Ba drept așe ai pățît că, ia, fă bine și șezi aci la căl dură, lîngă cuptor, că ți-oi spune ce mi s-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ce o văd, nană dragă, că deschide gura și o aud grăind: Bună demineața, nană! Hie-ți milă și dă-mi și mie o plăcintă că tare-s flămîndă! — Doamne, Măicuță Sfîntă! făcu fata Nodului. Așa strigase la ceasul Întîmplării și gazda, scăpînd vasul din mînă și fugind În casa dinainte după bărbat: — Sai, Mitrule, că ia cățaua dracului! Mitru a sărit cu furca, dar n-a mai apucat să facă mare lucru pentru că și cățeaua, cu o singură plăcintă În gură
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cățaua dracului! Mitru a sărit cu furca, dar n-a mai apucat să facă mare lucru pentru că și cățeaua, cu o singură plăcintă În gură, toc mai sărea gardul și se pierdea În pădure. PÎnă s-au zvîntat foile tutunului, gazda a mai apucat să-și mai amintească de ziua În care venea de la tîrg cu două coșuri tare grele, pline cu pui de găină. A ajuns-o din urmă o femeie Înaltă care i-a cerut Îngăduința s-o ajute
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]