2,190 matches
-
Cultelor. La Arhivele Statului i-a plăcut mai mult, de aceea, tocmai, transferîndu-se aici. În această instituție, a slujit pînă la sfîrșitul vieții, încheiată timpuriu, la 46 de ani, în 1865, răpus de ftizie în ciuda corpolentei sale. Făcîndu-și "mîna" de gazetar, pe cînd era încă slujbaș la departamentul Cultelor în 1858, întreprinde o fructuoasa călătorie în Germania, din care, cu îndemînarea în ale scrisului pe care o avea, isi notează și apoi descrie întîmplările. Dar înțelege să noteze totul, adică toate
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
compromit numele Basarabiei. Iar tineretul idealist, care dorește alți oameni decât acei pe care îi zărește astăzi numai pe la cluburi, este persecutat sau atras în cursă și politicianizat. Tineretul curat și doritor să rămână neîntinat la intrigile clubului - continuă preotul gazetar -, este urât și chiar persecutat. Și asta fiindcă îi arată acestei generații păcatele pe față. Este ajutat și sprijinit în schimb tineretul politicianizat, pervers și mincinos, precum și tineretul străin de aspirațiile acestui neam". Și încă o voce, dintre multe altele
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
înghesuit să-l vadă, fericit, la mai multe cinematografe! În această "situație", autorul descifrează, pe bună dreptate, "reacția unui public (...) simțind nu doar rarefierea producțiilor autohtone, dar și hiatusul care se apropie"... Un "reflex psihosocial" diagnosticat foarte exact de un gazetar al timpului: "Publicul vrea filme românești!"... Au trecut 65 de ani de la Bing-Bang și ne aflăm în fața aceluiași "reflex psihosocial". (Bunăoară ieri, în timp ce parcam în plin centrul Capitalei, am fost interpelată de băiatul care supraveghea parcarea cu un incredibil - și
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
uriaș pe pagina întîi, "Liicheanu", care nu a apărut între ghilimele și nici nu era atribuit cuiva anume. Dar chiar dacă ar fi fost publicat astfel, rămînea oricum întrebarea, cum de a tipărit acest ziar cu pretenții de seriozitate articolul unui gazetar obscur din Craiova, înainte de a face o documentare temeinică asupra învinuirilor aduse lui Gabriel Liiceanu? Cazul e, așadar, opera celor de la Ziua și a fost susținut de la bun început , pe față, de unul dintre redactorii din conducerea ziarului, Victor Roncea
Fabrica de atestate S.R.S. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9483_a_10808]
-
Nicolae Manolescu Un articol al d-lui Theodor Codreanu din Cronica ieșeană (nr. 7), intitulat Noi dovezi despre "suprimarea gazetarului" Eminescu, este consacrat unei relativ recente cărți despre boala și despre sfîrșitul poetului. E vorba de cartea d-lui Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, de la Editura Semnele Timpului, București, 2000. Ecouri de la apariția cărții am mai avut. N-
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
d-lui Theodor Codreanu din Cronica ieșeană (nr. 7), intitulat Noi dovezi despre "suprimarea gazetarului" Eminescu, este consacrat unei relativ recente cărți despre boala și despre sfîrșitul poetului. E vorba de cartea d-lui Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, de la Editura Semnele Timpului, București, 2000. Ecouri de la apariția cărții am mai avut. N-am citit cartea, pe care am căutat-o zadarnic prin librării. Nu mă pot pronunța, așadar, asupra ei și nici asupra valabilității în sine a recenziei
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
fost nebun de legat, ci fiindcă devenise extrem de incomod ca ziarist, încît scoaterea lui de la Timpul era dorită atît de liberali, cît mai ales de prietenii săi conservatori, în frunte cu T. Maiorescu și Petre P. Carp. Această eliminare a gazetarului a avut rațiuni politice precise..." în cartea sa de la Editura Serafimus din Brașov (ed. II, 1999), Dubla sacrificare a lui Eminescu, dl Codreanu nu era încă așa de categoric și ne mai amăgea scepticismul de istorici literari. Dacă în carte
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
dl Vatamaniuc în prefața cărții d-lui Cernăianu (citez după dl Codreanu). Nici mai mult, nici mai puțin! Spioni români și austro-ungari, urmăriri, înscenări macabre, internări în spitale psihiatrice, injecții cu droguri și altele pentru a fi scos din joc gazetarul de la Timpul care nu era de acord să renunțe la pretențiile românești asupra Ardealului și să se plieze ordinelor venite de la Viena în chiar vîrful negocierilor de alianță secretă dintre România și Austro-Ungaria! Și în tot balamucul acesta, nici o fărîmă
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
unui participant direct la evenimente: poetul Ion Caraion: "Notez acest episod pentru că nu l-am auzit niciodată: noaptea de revelion 1944-1945. Caraion lucra la Scânteia tineretului. într-o mare sală, cu un bufet bine garnisit, erau adunați vreo sută de gazetari comuniști și membri ai partidului. Cu vreun sfert de ceas înainte de miezul nopții, apare Gheorghiu-Dej; e primit cu aplauze. Se sting luminile, iar când se reaprind, la 12 fix, Dej era suit pe scaun și urina bine dispus deasupra farfuriilor
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
diverselor echipe naționale: desigur, "tricolorii" - "lista cu pricina a ajuns în mîinile fotbalistilor "tricolori""; "primul rezultat de egalitate obținut de "tricolori"" - care luptă cu ""panzerele" germane", cu "reprezentativa "panzerelor""; mai apar "ibericii" și "lusitanii", iar Anglia e mai ales Albionul: "gazetarii din Albion", "fani ai Albionului" (într-un alt context, jucătorii unei echipe engleze erau însă numiți și "protestanții"!). Clișeizate sînt și denumirile pentru diversele echipe locale - formate de la sursele instituționale de finanțare ale cluburilor ("bancari", "feroviari", "militari", "țapinari"), de la culorile
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
frază introductivă aiuritoare: "Prezentăm azi scrisorile prin care Andrei Pleșu îi spunea lui Nicolae Ceaușescu despre informațiile date la Securitate" (sic!). Care ar fi ideea? Că, iată, și Pleșu... A citit și Cronicarul memoriul - e memoriu, și nu "scrisoare", domnilor gazetari, iar subiectul este cu totul altul decît cel enunțat de dv. - și nu i s-a părut nimic deosebit. Oricine a trăit în lumea lui Ceaușescu știe că recurgerea la un asemenea text era una dintre soluțiile la care un
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
Gabriel Andreescu, cel care a pierdut un proces cu Andrei Pleșu pentru acuzații asemănătoare, dar, încremenit în proiect, o ține tot pe-a lui. No comment. Cît despre cel sărbătorit în acest fel, Cronicarul îi urează La mulți ani! Fără gazetari care au nostalgii de gardieni. Oricum, există o instituție care are posturi pentru oricine simte o chemare către meseria cu pricina. Generații spumegate SUPLIMENTUL DE CULTUR|, numărul 91, de sfîrșit de august, publică un interviu cu Marin Mincu, luat la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană. D-na Mekel nu se mai îndoiește, după ziua de luni, 10 iunie, că dl. Ponta dorește să fie admis de Occident și nu de către spațiul ex-sovietic, așa cum a tot insinuat propaganda băsistă. Ca bătrân gazetar, nu spun că Victor Ponta nu poate ceda oricând mirajului puterii absolute! În România, Serviciile au o lungă experiență în a-i înfășura pe conducătorii țării în mrejele lor. Cel puțin la Berlin, însă, în capitala reală a Europei unite
Ce nu s-a văzut în vizita lui Victor Ponta la Berlin by Bogdan Chirieac () [Corola-journal/Journalistic/56056_a_57381]
-
O punere în scenă realizată de alți figuranți (amploaiații bibliotecii), și aceștia obligați să intre în roluri dinainte stabilite, de marionete. O punere în scenă cu figuranți, realizată de figuranți si apoi relatată la gazetă de alți figuranți. Fiindcă nici gazetarii care consemnau "dezbaterea" nu o făceau din proprie inițiativă, ci la ordin, și nu după cum voiau ei, ci după o rețetă dată. Tot figuranți, tot marionete erau și șefii gazetei în care se publica relatarea, nu ei decideau scrierea unui
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
principal al debutului post-mortem al autorului în volum ar fi chiar „morbul gazetăriei” pe care l-a avut în sânge, spunea Ov. S. Crohmălniceanu. Chiar dacă nu are savoarea textelor de publicistică ale lui Călinescu sau aciditatea pamfletelor argheziene, activitatea de gazetar a lui Ion Vinea nu poate trece neluată în seamă. Ne aflăm acum în fața celui de-al doilea volum de texte culese din presa interbelică, respectiv din intervalul 1920-1924, după ce prof. Elena Zaharia-Filipaș a cuprins în volumul precedent perioada 1913-1919
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
tutun în pericol lansează un dosar menit să distrugă credibilitatea martorului, ziaristul știe să dezamorseze bomba jurnalistică; după ce postul de televiziune, la care lucra de l4 ani, a tergiversat difuzarea interviului incendiar, de frica unor procese cu daune astronomice, el, gazetarul radical, își dă demisia ș.a.m.d.). Scenariul e în echilibru instabil între personajul martorului cheie și personajul fără de care acest martor, practic, nu ar fi existat - ziaristul justițiar jucat de Al Pacino, cu o voce gîjîită și cu un
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
Clujul funariot abundă în incidente similare. Ba chiar și �civilizata" Timișoară mustește de reprezentanți ai acestei categorii de super-români: un oarecare Nicolae Mihai, consultant (ce-o mai fi și asta?) al prefectului de Timiș a proferat prin telefon amenințări la adresa gazetarilor de la �Focus Vest" care semnalaseră cumpărarea ilegală de către diverși �baștani" a vilelelor din cartierul rezidențial al orașului. Încă o dată: comportamentul odios al șefilor locali n-ar fi posibil fără focul verde arzând triumfător la centru. Ani de zile, preocuparea miniștrilor
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
București; lucrează în câteva redacții, întemeiază și conduce el însuși "Vitrina literară" (1929-1934). Se lansează și în literatură, ca autor de povestiri umoristice". "Dicționarul general al literaturii române" a considerat că-l putea caracteriza mai bine în acești termeni: "Ca gazetar are vână și o doză de ferocitate, punctând apăsat prin violența sarcasmelor cu care îi izbește pe aceia care îi cad sub condei. Mereu încruntat, pus pe cârcotă, arțăgosul se arată, în articolele lui, ba scârbit, ba mânios, iar răutatea
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
scriitorul și mai ales ziaristul român e umilit ca pe vremea lui Armand Călinescu, mai nedreptățit ca pe vremea legionarilor și mai hulit ca oricând. Niciodată, de la întemeierea lui, Ministerul Propagandei n-a avut parte de miniștri înțelegători față de nevoile gazetarilor și drepți față de revendicările lor. întotdeauna au fost respectate, însă, formele, și din când în când se făcea câte un simulacru de dreptate. D-l Nichifor Crainic n-a respectat nimic, n-a stimat nimic, n-a înțeles nimic din
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
amintirile lui I. Peltz, scrise după anii �60, sunt încercările lui de a politiza, cu orice preț, de a-și însuși limbajul de lemn spre a fi pe placul puterii, ca și alții din generația lui. Pentru el, care, ca gazetar era versat în politică, P. P. Carp este, fără nici o rezervă "cel mai reacționar dintre reacționarii de pe vremuri." Vorbește și Peltz de partidele și guvernele "burghezo-moșierești" despre țara care era condusă de "regi și lacheii lor", despre fabricanți care "exploatau
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
ridică-mi cuvintele, ca o bolborosire fierbinte din fundul mâlului care mă robește, până la fața undelor lucii de sus, de deasupra piscurilor, de deasupra cerului, către plutirea slobodă a închipuirii tale preacurate". Sunt cuvintele pe care purtătorul de cuvânt al gazetarului de la Bilete de papagal le rostește de fiecare dată "cu vocea lui guturală", atunci când începe să scrie. Din rugăciunile lui David "De unul singur n-am să scap, - pătruns de ape-n străadânc, m-afund întru noroi adânc, șuvoiu-mi trece
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
sale fuseseră bine primite de critică și de public. A abandonat însă totul, inclusiv propria bibliotecă, pentru a pleca în Israel. Acolo a mai publicat alte patru cărți de proză în limba română și a desfășurat o frenetică activitate de gazetar în publicațiile de limbă română din }ara Sfîntă. Volumul Evreul ca simbol. Mihail Sebastian și alții este o selecție din articolele publicate de Virgil Duda în presa de limba română din Israel. Ele sînt expresia unei duble mutații în scrisul
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
Mircea Eliade și Emil Cioran). Scriind despre dramele evreilor în secolul XX, Virgil Duda nu cade pradă resentimentelor. El încearcă să înțeleagă motivația unor fapte inexplicabile prin raportare la ceea ce ar trebui să fie comportamentul general uman. Atunci cînd instrumentele gazetarului nu îl mai ajută pentru a oferi răspunsuri la unele întrebări, nu ezită să se întoarcă la intuițiile prozatorului. Extrem de interesant este, din acest punct de vedere, articolul dedicat lui Bruno Schultz. Scriitor polonez de origine evreiască din perioada interbelică
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
Pagină realizată de M. cernicova Prima reuniune națională a gazetarilor studioși, la Timișoara La aniversare se adună peste 60 de jurnaliști care își datorează cariera „Forumului studențesc“ De unde au „răsărit” atâția gazetari după 1989, când se știa că unica școală de presă era sub egida propagandei partidului unic? Din jurnalismul
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
Pagină realizată de M. cernicova Prima reuniune națională a gazetarilor studioși, la Timișoara La aniversare se adună peste 60 de jurnaliști care își datorează cariera „Forumului studențesc“ De unde au „răsărit” atâția gazetari după 1989, când se știa că unica școală de presă era sub egida propagandei partidului unic? Din jurnalismul studențesc, oază de libertate și exercițiu de comunicare. Timișoara s-a mândrit cu deschiderea de drum în domeniu, în 1968, cu „Scalpelul
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]