2,189 matches
-
face și va drege astfel încât fiecare scriitor să-și aibă vila sa, mașina sa, etc. Haidiridam! La noi, scriitorii de tot felul stau în capitală ca să fie mai aproape de ceaunul cu mămăligă. (...) Pentru scriitori, regimul comunist e regimul ideal. Cu gazetarii e altă vorbă: starea lor e mai bună ca starea scriitorilor”. La punctul 2, „Noi și Rusia”, Maestrul face o inexplicabilă apologie a regimului totalitar sovietic, probabil la modă printre unii intelectuali în acea perioadă tulbure. Iată ce spunea în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
publice. Cazurile grave de omor sau viol erau extrem de rare. În timpul cercetărilor, Poliția Bacău avea obligația de a asigura suspecților hrană și condiții minime de cazare. Costurile zilnice legate de alimentația celor reținuți erau de 0,25 lei. De numele gazetarului și polițaiului băcăuan Emil Rey se leagă o „invenție” de tristă amintire: bătaia polițienească fără urme, cu ajutorul săculețelor de nisip. Deși era o practică reprobabilă, „contribuția” băcăuanului avea să cunoască un destin remarcabil: „o țară întreagă se folosește de pe urma acestei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în fața noutăților literare. Nu cantitatea, nu puținătatea ofertei mă jenează, ci precaritatea calitativă a ofertei, cu cel mult zece prozatori și șapte poeți remarcabili, dar cu o galerie cu mult mai redutabilă de eseiști, critici literari, istorici ai ideilor și gazetari culturali din care v-aș enumera oricând cu ochii închiși 30 de nume sigure, de la Mihai Șora, Pleșu, Liiceanu, Manolescu, Mircea Martin, Eugen Simion, Cornel Ungureanu, Sorin Alexandrescu și Sorin Antohi, până la Patapievici, Alina Mungiu-Pippidi, Teodor Baconsky, Daniel Barbu, Alex
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
prematur, sau mulțumiți cu puținul rafinat pe care știu să-l deguste-n singurătatea lor încercănată. "De ce nu corespondați cu redacțiile, ori direct cu autorii?" îi tot întreb. "Vă supără cutare lucru, v-a revoltat cutare spectacol, vă înspăimântă incultura gazetarului X, vă umilește amoralitatea autorului Y de ce nu ieșiți la atac, așa cum vă tot văitați că fac teen agerii de pe bloguri? Dimpotrivă, ei știu foarte bine ce fac, își cunosc perfect drepturile și libertățile". Mulți, din păcate prea mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
funciară, o psihologie de chiriaș grăbit și Ahasverus perpetuu; în gazetărie și politică această psihologie se manifestă superlativ și bruschează nevoia noastră de ordine, consecvență și stabilitate, chiar dacă Ș. Cioculescu încearcă o machiavelică justificare tardivă: "a fost mereu disponibil ca gazetar, fără a se dărui, ci numai împrumutîndu-și pana, în lipsă de convingeri politice"; nu știu dacă am reușit un inventar complet al publicațiilor la care a fost director, patron, redactor, colaborator sau simplu corector dar impresia este de autentică babilonie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ieșean Opinia un mai vechi articol dedicat lui Take Ionescu "în momentul de față cînd întreaga suflare românească, cînd întreaga intelectualitate a țării are privirile ațintite asupra fascinantei și superioarei personalități a lui Take Ionescu", gest considerat de un confrate gazetar un "mezelic la banchetul cu care, neapărat, constituirea noului partid conservator-democrat va fi sărbătorită", pentru a adăuga în continuare: "Mai întîi să-mi fie permis a mă mira de acest entuziasm hiperbolic, pe care un om politic cum e d
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
familie Ion și Luca sînt numele cunoscute ale evangheliștilor, ale bine-vestitorilor noii credințe; la fel Mateiu în cazul căruia semnul grafic final este nelecturabil și încăpățînarea românilor de a-l pronunța l-a exasperat pe Alexandru Paleologu. În postura de gazetar, Caragiale a semnat cu variante contrase (Car.), cu inițială (C.),cu unele compuse care conservau etimonul și indicau originea (Palicar), cu nume preluate din patrimoniul culturii europene antice sau renascentiste care orientează spre o anumită concepție de viață eliberată de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ne amuză cînd îl întîlnim în Caragiale, dar care e tragic, cînd îl privim istoric. Acest stil de cafenea, acest geniu verbal de secătură sceptică, acest proverb mixt și impur care reprezintă o înțelepciune de slugă și o enciclopedie de gazetar nu ne reprezintă. Ea nu are nimic de-a face cu demnitatea românească pentru că nu are nimic de-a face cu nici o demnitate umană." Despre cel care, în ultimii ani ai vieții obișnuia să repete " Da, da, te cunosc, patrie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
optimism. Viața ziarului e grea, dar el resimte ca adevărată povară gândul că munca aici a fost zadarnică ca și încercarea de a-i încălzi pe oameni aceștia și a-i ridica mai presus de ceea ce sunt în viața lor224. Gazetarul e oarecum perit, nici scriitorul nu o duce mai bine: "Pădureanca" am terminat-o cum am terminat-o. îi scrie lui Maiorescu Moartă o fi, vie o fi, așa e, cum este. Dac'ar fi să fie un păcat literar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acestui "surghiun" cel mai mult a suferit scriitorul pe care munca istovitoare și zecile de responsabilitățile ale fiecărei zile l-au ținut departe de scris. Din paisprezece ani în "pustiul" de la Măgurele, șapte ani au fost petrecuți în tăcere. Doar gazetarul nu uită să scrie două trei articole pe an pe care le trimite ziarul Tribuna poporului din Arad în amintirea anilor cu soare de la cotidianul sibian. Tribuna, cea mai scumpă dintre creațiunile 241 lui Slavici, trece din 1896 în stăpânirea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Slavici nu va păstra în memoriile sale niciun rând despre această despărțire. La moartea lui Caragiale el va scrie un articol ce va trece ulterior integral în volumul de Amintiri din 1924. Regăsim conturată aici imaginea lui Caragiale de la Timpul, gazetarul talentat, înzestrat cu un acut simț al limbii, extrem de exigent cu ceilalți, dar mai ales cu sine. Slavici recreează atmosfera din redacția ziarului, se oprește asupra momentelor de emulație născută în discuțiile pe teme literare, lingvistice, economice, politice pe care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la Vaț, Slavici scrie cele zece scrisori adresate unui om tânăr și le dă de la început un titlu definitoriu pentru viața sa: Fapta omenescă. Are patruzeci de ani, e o personalitate a vremii sale atât ca scriitor, cât și ca gazetar. De ceva timp viața sa personală intrase pe făgașul dorit: era soț și tată a doi copii. Pentru tot ceea ce a realizat a cheltuit timp și efort considerabil și a plătit scump fiecare succes ca și fiecare eșec. Închisoarea îi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
chiar mai crezi în forța cuvântului (alt clișeu, dar pe care nu doresc să-l evit, tocmai pentru că în multe urechi sau ochi mai are prestigiu/semnificație). Totuși, Cristian Tudor Popescu, deși nu mi-e foarte simpatic, are forța unui gazetar autentic, așa cum mi-i imaginez pe marii gazetari francezi din istorie. Am citit articole impecabile stilistic și logic produse de peana sa. Multe. De cele mai multe ori nu se înșeală, e chiar profetic. De aici și teama ta, în privința lui. Dar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dar pe care nu doresc să-l evit, tocmai pentru că în multe urechi sau ochi mai are prestigiu/semnificație). Totuși, Cristian Tudor Popescu, deși nu mi-e foarte simpatic, are forța unui gazetar autentic, așa cum mi-i imaginez pe marii gazetari francezi din istorie. Am citit articole impecabile stilistic și logic produse de peana sa. Multe. De cele mai multe ori nu se înșeală, e chiar profetic. De aici și teama ta, în privința lui. Dar dacă, de cele mai multe ori, Emil joacă un rol
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
că și Cristian și-a "clădit" un rol, dar este mult mai apropiat de propria sa intimitate, care nu poate fi la o leghe distanță de ceea ce vedem și citim. Ceea ce-l distinge, în opinia mea, pe CTP de restul gazetarilor este faptul că el reușește mai des decât toți ceilalți să aibă dreptate, să fie confirmat pe termen scurt. Majoritatea celorlalți au confirmări pe termen lung, ceea ce este mult mai ușor de obținut. Nu, CTP își apropie cele mai multe victorii pe
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
începe colaborarea la Epoca, unde își face mâna ca foiletonist și unde publică nu doar paginile atât de prost primite de redacția Sămănătorului, ci multe altele, și încă în același gen, desuet, al notelor de călătorie. Cu toată perseverența ambițiosului gazetar (impresiilor din Grecia le urmează o sumă de secvențe similare referitoare la alte spații culturale, de la Bosfor la München, cu un popas prelungit pe tărâmul Italiei), reacțiile favorabile întârzie să apară, ceea ce-l determină dacă nu să-i dea dreptate
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Mama îmi punea o oală pe burtă cu lumânări aprinse înăuntru, lipite de o cutie de chibrit și enorma ventuză îmi sugea mațele și le aranja la loc. Savantul m-a întrebat ce meserie am, i-am răspuns că sunt gazetar, m-a învelit la loc și a ieșit din rezervă. De hiposurenalism suferea toată lumea în clinica lui, era un diagnostic la modă. N-aveam nici un fel de hiposurenalism, cum avea să-mi dezvăluie mai târziu, râzând, doctorul Stănescu, un tânăr
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aceasta nici un alibi. Nenorocirea poate fi și un test de rezistență. Cultura generală este centura de ozon a spiritului. Singurătatea poate fi olimpiană. Ori cumplit de stresantă. Ajunși la porțile Occidentului, nu ne putem încă vindeca de complexul Dinicu Golescu. Gazetarul rămâne marele, ori măruntul istoric al clipei. Memoria se cuvine să fie un pilon al justiției. Tudor Arghezi își eticheta adversarii cu sintagma : „ muci uscați ”. E foarte greu să - ți păstrezi sufletul curat. Pentru că el aspiră toate mizeriile vieții. Succesul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
La nord - americani este vorba despre o febră a muncii, nu despre un cult. Nu suntem egali, ci ușor .... complementari. Pe vremuri, duelul rafina caracterul și bunele maniere. În fața unei ferestre murdare soarele răsare degeaba. Succesul subit te poate mistui. Gazetarul rămâne marele, ori măruntul istoric al clipei. Până când vom deveni îngeri, statul și legile vor fi indispensabile. Preludiul revoltei este dezastrul. Elita autentică ar trebui să fie conclavul celor buni, nu aroganța celor puțini. Orice coroană are și nevăzuți spini
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
le prea pasă, Suntem somați să ne aducem rromânii acasă. Dezertări P.D. se prezintă cu un trist bilanț, Exodul, la vârf, se ține lanț. Echilibrul politic se poate zdruncina, Dacă dezertările nu vor sista. Separeuri Se va construi, aflăm de la gazetari, Restaurant, cu separeuri, pentru demnitari. Spre evitarea contaminărilor doctrinare, S-ar impune și câte o toaletă pentru fiecare. Sfidare cu nerușinare Privilegiile ce le au ca parlamentari, I-au îmbogățit, făcându-i miliardari. Acum, sfidând cu nerușinare sărăcia generală, Voiau
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
în acord cu Marc Angenot, prevalența laturii doxologice în discursul polemic. Apariția și evoluția presei periodice reprezintă momentul propice al autonomizării polemicii în primul rând ca discurs social plurivalent, rezultat al întâlnirii scriitorului (homo aesteticus) cu homo politicus în postura gazetarului lider de opinie autorizat, personaj atât de activ și controversat în arena vieții publice de pretutindeni. Lui i se datorează accepțiunea actuală (indiferent de valorizare) a polemicii: dezbatere publică a problemelor (politice, artistice, sociale) fundamentale ale cetății. În acest punct
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un sens ce va oscila între extremul peiorativ, validat de suburbanitatea și trivialul intervențiilor publice, și accepțiunea pozitivă, chiar meliorativă, care conferă polemicii un statut privilegiat într-o democrație și cultură autentice. Dacă la jumătatea secolului al XIX-lea, un gazetar român de vocație afirma că "unde nu este polemică, acolo nu este libertate, nu este cultură"29, anticipând aproape un secol de vii și fertile dispute în cultura română, la o distanță considerabilă de el Octavian Paler nuanțează, într-un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
public de exigențele etice și pragmatice ale oratoriei, transcenderea graniței real-obiectuale și intrarea pe terenul jocului artistic, unde singur talentul stabilește învingătorii și învinșii. Este mutația esențială pe care a operat-o, în spațiul publicistic (suport și resort), poetul și gazetarul Tudor Arghezi. Un traseu care la noi a durat aproximativ un secol, adică de la debutul presei până la primul moment de apogeu al său, perioada interbelică. Deplasarea pe orizontală, dinspre obiectivarea realului spre percepția extrem de subiectivizată a acestuia, reprezintă, conform teoriei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
texte de presă: "Poeții care devin jurnaliști nu-s poeți, ci copii spălăcite. Jurnalismul e numai o supapă trecătoare a stomacului strâns în chinga sărăciei; nu-l ispitește decât în treacăt pe adevăratul scriitor"83 sau: "A fi scriitor și gazetar în același timp, se plătește cu jertfa mediocrizării, sau cel puțin cu o gravă amărăciune"84). Totodată, afirmația la unison a congenerilor preocupați de scrisul său, după care poetul a fost, într-o primă fază, boicotat de gazetar, pentru a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
scriitor și gazetar în același timp, se plătește cu jertfa mediocrizării, sau cel puțin cu o gravă amărăciune"84). Totodată, afirmația la unison a congenerilor preocupați de scrisul său, după care poetul a fost, într-o primă fază, boicotat de gazetar, pentru a deveni, apoi, celebru printre literații epocii tocmai prin campaniile de presă și verbul său caustic, a constituit o altă barieră mentală tradusă prin prejudecata cvasigenerală conform căreia producția publicistică nu poate primi drept de accedere în cetatea literelor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]