3,149 matches
-
Mâine avea să simtă pe limbă gustul unei răzbunări cam ciudate... mâine poate că avea să redevină persoana de care nu se putea despărți... mâine va fi iar în iad, dar se va distra și va uita de griji, de gelozii inutile, va scăpa de încordare gemându-și plăcerea în auzul Creței și-l va pune la zid pe Petruș. Mâine se va face dreptate. Nu doar un vis Noapte și un tren auzindu-se de departe, ploaie și frig, mâini
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
că mă opuneam. Ai făcut tot cum ai vrut tu. Nu zic că n-o fi convenabil În ceea ce privește venitul, faptul rămîne de necontestat, dreptatea e de partea ta aici... Oi fi gelos... Nu, e altceva... Seamănă, dar nu-i chiar gelozie... Problema este: de ce numai eu am greșit și tu nu? — Mă faci să mă simt prost dacă Începi să pozezi acum În victimă... — Dar trebuie să recunoști că și tu gîndești că n-am ce căuta aici, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
povești ca aceea pe care ați auzit-o. Mi-a fost teamă... Înțelegeți?... la gîndul că domnul Nemuro a dispărut fără motive și m-am simțit complet abandonat... Ba nu, nu chiar așa... Cred că un complex de inferioritate... sau gelozie, aș putea spune. Eu n-am niciodată parte de ce-i frumos, sînt mereu lăsat În lături... Așa că am căutat și eu un motiv oarecare, numai să fie, ca să-mi pot și eu explica anumite lucruri... și m-am simțit satisfăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
decît prea efeminat, iar dacă era femeie - prea masculinizată. În Închipuirea mea Însă posesorul mîinii trebuie să fi fost bărbat, poate soțul femeii sau vreunul cu care trăia ea. Am avut senzația că s-a Închis În spatele zidului, ros de gelozie. Îmi imaginam privirile alunecoase ale clienților pe trupul soției lui și pe el agonizînd dincolo de perete. Poate exista și vreun orificiu În perete prin care el Îi observa atent pe clienți. Alt lei nu văd de ce-ar sta ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
acela, rolul fetei ar părea dintr-o dată artificial, dacă nu chiar comic, În funcția de atitudinea bărbatului. Și prețul ar fi mai ridicat, normal, dar valoarea ei ar scădea, cel puțin pe jumătate. Dacă mă gîndesc bine, faptul că stîrnea gelozii făcea parte din meritele ei și ar fi o mare pierdere dacă situația s-ar schimba. Indiferent de cine răspundea de spectacolul de pe scaun, bărbatul nu renunța la locul lui... și era răsplătit oarecum pentru că Își putea permite să Încuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
făcea parte din meritele ei și ar fi o mare pierdere dacă situația s-ar schimba. Indiferent de cine răspundea de spectacolul de pe scaun, bărbatul nu renunța la locul lui... și era răsplătit oarecum pentru că Își putea permite să Încuie gelozia În spatele ridului, Împreună cu gîndurile lui chinuitoare. Zău că aș face și eu la fel și aș patrona localul, În continuare... numai cu condiția să mărturisesc cinstit că sunt de-al casei pe-aici. Cei doi de lîngă ușă, aparent absorbiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
secret, respirația cu pîlpîierea scobiturii din dosul genunchilor ei ce se Întindeau și se adunau ușor, o dată cu mișcarea lină a picioarelor de sub fusta foarte scurtă. În același timp, Îmi țineam urechile ciulite la perete. Fremătam la gîndul că, deranjat de gelozie, el va scăpa ibricul cu apă clocotită. Dar În așteptarea mea Încordată n-am auzit nici măcar un plescăit de limbă, ca să nu mai vorbesc de vase de porțelan sparte. Am văzut Întinzîndu-se aceeași mînă albă și nu i-am sesizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
prea scumpă, dar avea un imprimeu modern. Nu mă puteam lăuda că aș fi un educator nemaipomenit, dar mă aflam Într-o poziție cert avantajoasă... ca o simplă ecuație chimică: Îi smulgeam unui bărbat care nu era capabil decît de gelozie, o femeie care nu știa altceva decît să se lase iubită. Oricum, Îmi era suficient doar rolul de seducător. Cu timpul, va reacționa și ea adecvat. La momentul oportun Îi voi da bani și-i voi cere să Închidă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pe pământ. Firește, această slujbă privea nu atât treburile împărăției și ale noroadelor, cât mâncarea și împărecherile capricioase ale marelui stăpân. Bucătăriile unde se amestecau mierea de la Moldova dumneavoastră și aromatele de la India, haremul unde străjuia ca o fantomă a geloziei rânjite un câzlar-agasi, hadâmb negru, alcătuiau oarecum cheia intereselor cardinale în această aglomerație de clădiri de lemn, chioșcuri, cafasuri, grajduri, odăi, geamii, foișoare, ganguri și havuzuri. Mehmet-Fatâh răzbise aici cu hoardele lui din Asia și se așezase cu toată greutatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
așa cum fusese cu adevărat. Dar nu puteam să-mi amintesc nici un scandal major - nici o confruntare cu zbierete sau în care să se arunce cu ustensile de bucătărie. Desigur, avuseserăm discuții: eu obișnuiam să am din când în când accese de gelozie din cauza lui Janie și, oricând pomeneam de Shane, devenea taciturn și posac. Și a mai fost dimineața aceea când ne pregăteam să plecăm la lucru și nu reușea să-și aranjeze părul. Nu vrea să stea cum îl așez, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
a mafiei“ vulgară și că locuința ei avea să fie un „bârlog“. Dar casa ei era decorată cu mult gust și hainele ei costă o avere, îți dădeai seama de asta doar privindu-le. Nu-mi place să recunosc, dar gelozia îmi dădea târcoale. Apoi i-am făcut poze lui Racey O’Grady ținând aparatul invers, și Helen iar a luat-o razna, zicând că Mr Big o s-o răstignească și că va trebui să „fugă“ din țară. Apoi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
nu înseamnă nimic pentru tine. Detta: Nu, voiam să spun... Tessie: O să-ți spun eu ce-ai vrut să spui. L-ai tras pe sfoară. Sunt destul de supărată pe tine, Detta. Ai vrut să-l înnebunești pe bietul Harry de gelozie și te-ai folosit de Racey. Harry ar fi putut să-l ucidă pe Racey azi. Detta: Racey e teafăr. N-a pățit nimic. M-am asigurat că n-o să pățească nimic. Tessie: Și e destul de necăjit. A crezut, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
o veselie artificială: — Orice s-ar spune, a fi soție unică nu e mai plăcut decât să fii copil unic. Muncești mai mult, te plictisești mai mult și suporți de una singură toanele și pretențiile bărbatului E adevărat că există gelozie, intrigi, certuri, dar măcar astea toate se petrec acasă, căci, de îndată ce soțul începe să-și caute bucuriile în exterior, e pierdut pentru toate femeile sale. Fără îndoială, ăsta era motivul pentru care Salma și-a pierdut capul atunci când, în ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
amănunt, arătându-i toată marfa pe care o putusem dobândi pentru mine; a evaluat-o la cel puțin cincisprezece mii de dinari. Mi-au trebuit treizeci de ani ca să adun o asemenea sumă, mi-a spus el fără urmă de gelozie sau de pizmă. Mi se părea că lumea întreagă era a mea, că nu mai aveam nevoie de nimeni și de nimic, că norocul avea să asculte de acum orbește de mine. Nu mai pășeam, ci de-a dreptul zburam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de la suveran, mi-a poruncit să mă întorc a doua zi, căci dorea să-mi ceară sfatul în legătură cu finanțele regatului. De acum, mă găseam în preajma lui zi de zi, asistând la audiențe, primind uneori eu însumi unele cereri, ceea ce provoca gelozia celorlalți dregători. Dar eu nu mă sinchiseam, căci aveam de gând să plec în primăvară spre Sousa, iar la întoarcere să mă ocup de caravane, și mai cu seamă de palatul meu care, în mintea mea, creștea și devenea tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
peste cei de față, căutându-și următoarea pradă: — Dar tu, Ahmed? Numitul Ahmed îl măsură pe Abdallah cu dispreț, după care rosti tare: — Treizeci de dinari, ca să spăl onoarea tribului. Și astfel dădu ocol încăperii, folosindu-se cu ingeniozitate de geloziile și certurile dintre familii sau clanuri, căpătând de fiecare dată o contribuție tot mai însemnată. În mintea mea, cifrele se adunau. Cei doi dinari ai mei amărâți se făcură doisprezece, patruzeci și doi, nouăzeci și doi... Ultimul solicitat a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ucidă pe vrăjitoare. Mi s-a spus că o iubea de multă vreme - Vitellius încerca să-și scoată dintre dinți un os de pește. Nu-i ucizi pe cei pe care îi iubești. — Zău? rânji Vitellius. Și cum rămâne cu gelozia? — Îți spun doar că soldații o venerează pe preoteasă la fel de mult ca și batavii. După cum știi, în rândul batavilor femeile se bucură de un mare respect, mai ales preotesele. Faima Velundei era mare, dar mare e și faima medicului. Mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
viața sa nu mai mâncase atât de bine! Rotunjimile sale în creștere demonstrau ce bine-i cădeau mesele. Cu obrajii îmbujorați, spunea pe un ton rănit: — Orice fiu știe bine că nimeni nu gătește ca mama sa. Credincioșii, privind cu gelozie, începuseră să se gândească la posibilitatea ca mâncărurile acestea să nu semene cu cele ale propriilor mame. Înainte, abia dacă se întrebaseră ce i se dădea de mâncare lui Sampath, dar, pe măsură ce ambiția lui Kulfi creștea, pe măsură ce devenea mai sigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de vagă și îndepărtată că nu știa dacă era reală sau doar o născocire a minții și vederii sale. Nu erau sate, case, oameni... Doar păduri și stânci luminate de soare și apa vie, dură și albă. Privi plin de gelozie păsările care zburătăceau în jurul lui în căutare de firimituri: creaturile acestea micuțe, cu coaste delicate, cu aripi ale căror bătai dădeau la iveală inimi ușoare ca zăpada prin aerul limpede. Pe chip i se întipărise o expresie disperată, de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Gary e bogat, păi și Doug e Sigur că vor returna heroina. Nici o problemă. Și nici an film.: — Rahat! Garfield vrea să dea heroina înapoi Dar celălalt tip, Doug i-ai spus, el vrea să o păstreze. De ce? Da, de ce? — Gelozia, John, gelozia. E gelos pe Garfield. Timp de douăzeci de minute a vorbit despre gelozie, despre cât de puternică și răspândită era, și cum un om ca Garfield (mi se pare că la un moment dat i-a spus chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bogat, păi și Doug e Sigur că vor returna heroina. Nici o problemă. Și nici an film.: — Rahat! Garfield vrea să dea heroina înapoi Dar celălalt tip, Doug i-ai spus, el vrea să o păstreze. De ce? Da, de ce? — Gelozia, John, gelozia. E gelos pe Garfield. Timp de douăzeci de minute a vorbit despre gelozie, despre cât de puternică și răspândită era, și cum un om ca Garfield (mi se pare că la un moment dat i-a spus chiar Sir Garfield
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nici an film.: — Rahat! Garfield vrea să dea heroina înapoi Dar celălalt tip, Doug i-ai spus, el vrea să o păstreze. De ce? Da, de ce? — Gelozia, John, gelozia. E gelos pe Garfield. Timp de douăzeci de minute a vorbit despre gelozie, despre cât de puternică și răspândită era, și cum un om ca Garfield (mi se pare că la un moment dat i-a spus chiar Sir Garfield) ar fi putut să provoace la mod special un asemenea sentiment într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bine cât mai repede, dragă domnule Vultur. Vultur-în-Zbor nu mai zise nici el nimic și bău încă un castron de ceai cu rădăcini. Dolores plecase șchiopătând să culeagă fructe și ierburi. Virgil stătea la căpătâiul lui Vultur-în-Zbor, urmărind cu o gelozie prost ascunsă felul în care convalescentul aranja piesele de puzzle. — Mă uimește îndemânarea dumitale, spuse el cu toată amabilitatea de care era în stare. — Norocul începătorului, îl contrazise Vultur-în-Zbor. Se descurca într-adevăr foarte bine. — Dolores și cu mine suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vremurilor bune, ba chiar a națiunii: O’Toole, Cerkasov... Fie că-ți plac, fie că nu, numele readuceau la viață o lume trecută. Aici, în pântecul salonului familiei Gribb, el simți - și găsi - liniștea. Aici capcanele trecutului erau păzite cu gelozie. Asta însemna mult pentru un om aflat în căutarea unui acasă. O urmări cu privirea pe Elfrida, care, cu ochii plecați, asculta vocea soțului ei. Iată o altă sursă de plăcere. Degetele ei lungi se jucau încet și complicat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vecina era o pacoste și pentru Elfrida. Era iar un sentiment ciudat și iarăși, ca și în cazul Irinei, nu reușea să-și dea seama ce anume îl producea. Sau poate că evita să o facă, așa cum își izgonise și gelozia de noaptea trecută cu ajutorul gândurilor îndreptate către dragul ei Ignatius. Acum se silea să și-l imagineze adâncit în cărțile sale și în scrisul lui migălos, stând calm ca o stâncă ore în șir și apoi trăgând o linie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]