2,287 matches
-
Xa în cursul fazei intermediare din cascada de coagulare. Hemofilia B este determinată de deficiența factorului de coagulare IX. 16.2.3. HEMOFILIA CAUZATĂ DE MUTAȚIE INSERȚIONALĂ RETROTRANSPOZONICĂ În genomul uman au fost identificate lungi secvențe repetitive intercalate printre secvențele genice. Asemenea secvențe sunt denumite LINE (de la Long Interpsersed Nuclear Elements). Ele sunt de fapt retrotranspozoni care în contrast cu retrovirusurile sunt lipsite de LTR-uri (Long Terminal Repeats). Elementele LINE reprezintă secvențe repetate de până la 6500 perechi de nucleotide care prezintă o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lipsite de LTR-uri (Long Terminal Repeats). Elementele LINE reprezintă secvențe repetate de până la 6500 perechi de nucleotide care prezintă o bogăție de resturi Adenină la terminalul 3’ și pot conține 1-2 cadre deschise citirii (ORF-uri) care reprezintă secvențe genice cu un codon de inițiere ATG spre terminalul 5’ și unul dintre codonii stop ATT, ATG sau TAG spre terminalul 3’. La capătul 5’, ca și la capătul 3’ aceste elemente au o regiune netradusă desemnată 5’UTR, respectiv, 3
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
între 20 000 și 60 000 copii ale secvențelor LINE. Elementul major LINE din genomul uman este secvența L1 care are 6,4 kb, existând aproximativ 100 000 elemente L1 în genomul uman. Inserția unui asemenea element în cadrul unei secvențe genice poate conduce la alterarea funcției acelei gene, având efectul unei mutații. Cercetările lui Kazazian și colaboratorii (1988) au descoperit un mecanism nou de mutație la specia umană, și anume inserția de novo a secvenței L1 în gena factorului de coagulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în megacariocite, posibil și în alte tipuri de celule, fiind codificat de o genă mare a cărei secvență are 178 kb, prezentând 52 exoni de dimensiune variabilă. Gena este localizată în cromozomul 12, având cartarea 12p 12-pter. La nivelul secvenței genice apar mai multe situsuri polimorfe de restricție (fig. 16.40). ADN complementar (cADN) reverstranscris pe ARNm pentru vWF are aproximativ 8,7 kb lungime. Acest ARNm poartă mesajul genetic pentru un peptid primar denumit prepro-vWF care are 2813 aminoacizi și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a determinării grupelor sangvine din sistemul ABO devin IA, IB și i. Cercetările genetice au evidențiat în acest caz două fenomene interesante. Primul se referă la existența unei serii polialele, cele trei alele din genofondul populației umane ocupând a locus genic situat subterminal în brațul lung al cromozomului 9 din complementul cromozomal uman (fig. 16.42). În procesul de reproducere, prin combinarea probabilistică a acestor trei alele distincte, purtate de gameți de sex opus, rezultă șase structuri genetice (genotipuri) diferite la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la substanța H a unui rest galactoză, rezultând astfel antigenul B. Alela I0 sau i nu este funcțională, nedirijând sinteza vreunei enzime, astfel că atunci când intră singură în structura genetică a unei persoane (condiția homozigotă I0I0 sau ii) ocupând locusul genic ABO din ambii cromozomi omologi ai perechii 9 nu mai are loc nici o modificare a substanței H și, în consecință, nu se mai sintetizează nici un antigen de suprafață eritrocitară. Pe de altă parte, în sistemul sangvin ABO are loc un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale sângelui uman la anticorpii produși prin imunizarea maimuței Rhesus cu sânge de iepure. După părerea unor geneticieni, acest sistem este controlat de alele multiple localizate 1p34.3-36.13. Alți geneticieni consideră că în determinarea acestui sistem intervin trei loci genici separați, dar strâns lincați. După reacția imunologică, de aglutinare a hematiilor, în prezența anticorpilor specifici produși prin imunizarea maimuței Rhesus, indivizii umani sunt de două categorii: Rh-pozitiv (Rh+) și Rh-negativ (Rh-). Persoanele cu Rh-pozitiv posedă un anumit antigen, respectiv o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
proteină specifică, asociată membranei eritrocitelor, antigen care nu se întâlnește la persoanele cu Rh-negativ. Deși în sistemul Rh sunt implicate trei antigene diferite (fie ca produșii alelelor din cadrul sistemului de alele multiple sau ca alele active, aparținând la trei loci genici separați), cei mai mulți indivizi cu Rh-pozitiv (aproximativ 75%) posedă o proteină numită antigen D. Mai sunt și alte două antigene desemnate C și E, dar care sunt mai puțin puternice și cu o frecvență atât de mică, încât determinările de rutină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
coroborarea datelor se poate da un verdict corect, dar cea mai sigură rămâne totuși amprenta ADN. 16.4.3. FENOTIPUL „BOMBAY” Fenotipul exprimat pentru o anumită caracteristică a corpului uman nu este întotdeauna determinat de alele la un singur locus genic. Adesea, este posibil ca produsul unei gene să influențeze produsul și potențialul de a dezvolta un fenotip de care este responsabil o altă genă, aflată într-un locus genic diferit, adică de o genă nealelă. Așadar, pot apare interacțiuni între
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
uman nu este întotdeauna determinat de alele la un singur locus genic. Adesea, este posibil ca produsul unei gene să influențeze produsul și potențialul de a dezvolta un fenotip de care este responsabil o altă genă, aflată într-un locus genic diferit, adică de o genă nealelă. Așadar, pot apare interacțiuni între genele nealele prin care acțiunea unei gene localizată într-un anumit locus genic supresează, maschează sau alterează acțiunea unor gene nealele, localizate în alți loci genici. Fenomenul este cunoscut
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de a dezvolta un fenotip de care este responsabil o altă genă, aflată într-un locus genic diferit, adică de o genă nealelă. Așadar, pot apare interacțiuni între genele nealele prin care acțiunea unei gene localizată într-un anumit locus genic supresează, maschează sau alterează acțiunea unor gene nealele, localizate în alți loci genici. Fenomenul este cunoscut în Genetică sub numele de epistazie și prin el este modificată expresia fenotipică, și, în consecință, se produc pattern-uri ereditare modificate. Asemenea interacțiuni
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
într-un locus genic diferit, adică de o genă nealelă. Așadar, pot apare interacțiuni între genele nealele prin care acțiunea unei gene localizată într-un anumit locus genic supresează, maschează sau alterează acțiunea unor gene nealele, localizate în alți loci genici. Fenomenul este cunoscut în Genetică sub numele de epistazie și prin el este modificată expresia fenotipică, și, în consecință, se produc pattern-uri ereditare modificate. Asemenea interacțiuni nonalelice de tip epistazie se întâlnesc la om, în determinarea surdității (surdomutismul congenital
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Hh), deoarece aceasta alelă h are o extrem de redusă frecvență în populația umană generală. La indivizii HH și Hh se produce, în mod normal, substanța H, prin activitatea alelei dominante H. Pornind de la substanța H, enzimele determinate de alelele locusului genic ABO condiționează apariția fenotipurilor din sistemul ABO. Fără substanța H, la indivizii hh, produșii genici ai alelelor din sistemul ABO nu au precursori asupra cărora să acționeze; în consecință, alelele sistemului ABO sunt supresate, ele neputându-se exprima fenotipic. Acesta
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
indivizii HH și Hh se produce, în mod normal, substanța H, prin activitatea alelei dominante H. Pornind de la substanța H, enzimele determinate de alelele locusului genic ABO condiționează apariția fenotipurilor din sistemul ABO. Fără substanța H, la indivizii hh, produșii genici ai alelelor din sistemul ABO nu au precursori asupra cărora să acționeze; în consecință, alelele sistemului ABO sunt supresate, ele neputându-se exprima fenotipic. Acesta este un fenomen tipic de epistazie, gena h fiind o gena recesivă epistatică, adică inhibitoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reacție severă de aglutinare a eritrocitelor, deoarece anticorpii anti-H nebănuiți (neașteptați) a fi fost prezenți în sângele pacienților au aglutinat substanța H din sângele transfuzat, prelevat de la persoane cu grupa sangvină 0 obișnuită. Este aici vorba de existența unui locus genic distinct de locusul genic ABO, nealelic, ocupat de o genă care se prezintă sub forma a doua alele desemnate H și h, condiția homozigotă recesivă (hh) condiționând manifestarea „fenotipului Bombay ". O persoană cu „fenotipul Bombay” are mascat tipul de grup
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a eritrocitelor, deoarece anticorpii anti-H nebănuiți (neașteptați) a fi fost prezenți în sângele pacienților au aglutinat substanța H din sângele transfuzat, prelevat de la persoane cu grupa sangvină 0 obișnuită. Este aici vorba de existența unui locus genic distinct de locusul genic ABO, nealelic, ocupat de o genă care se prezintă sub forma a doua alele desemnate H și h, condiția homozigotă recesivă (hh) condiționând manifestarea „fenotipului Bombay ". O persoană cu „fenotipul Bombay” are mascat tipul de grup sangvin, din sistemul ABO
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
recesivă (hh) condiționând manifestarea „fenotipului Bombay ". O persoană cu „fenotipul Bombay” are mascat tipul de grup sangvin, din sistemul ABO, și va transmite alelele acestuia la toți descendenții. Dacă în descendență nu se va realiza condiția homozigotă hh a locusului genic pentru „fenotipul Bombay”, atunci copiii unui cuplu în care cel puțin unul dintre părinți a prezentat „fenotip Bombay” vor prezenta grupe sanguine tipice din sistemul ABO, ei fiind Hh pentru locusul genic al „fenotipului Bombay”. Aceasta demonstrează faptul că alelele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se va realiza condiția homozigotă hh a locusului genic pentru „fenotipul Bombay”, atunci copiii unui cuplu în care cel puțin unul dintre părinți a prezentat „fenotip Bombay” vor prezenta grupe sanguine tipice din sistemul ABO, ei fiind Hh pentru locusul genic al „fenotipului Bombay”. Aceasta demonstrează faptul că alelele din sistemul ABO, deși prezente în constituția genetică a persoanelor cu fenotip ,,Bombay”, nu se pot exprima datorită efectului epistatic exercitat de structura genetică hh, aflată într-un alt locus genic. Cel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
locusul genic al „fenotipului Bombay”. Aceasta demonstrează faptul că alelele din sistemul ABO, deși prezente în constituția genetică a persoanelor cu fenotip ,,Bombay”, nu se pot exprima datorită efectului epistatic exercitat de structura genetică hh, aflată într-un alt locus genic. Cel mai adesea, transfuziile de sânge se fac intergrupe. Persoanele cu grupa sangvină 0 sunt donatori universali, ceea ce înseamnă că pot dona sânge persoanelor cu grupa sangvină A, cu grupa sangvină B, cu grupa sangvină AB și, evident, cu grupa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care au fost desemnate A3, A4, A5, Ax, As, Am, Aint, Abantu etc., după cum și pentru alela IB s-au identificat mai multe variante precum B1Bx etc., astfel că locusul ABO găzduiește o serie polialelă mare (alelism multiplu). Alelele locusului genic ABO dirijează sinteza unor enzime specifice numite glicozil-transferaze. Aceste enzime catalizează formarea unor tipuri particulare de poliglucide care, împreună cu lipidele, constituie glicolipidele antigenelor de suprafață eritrocitară.
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
subiecții dintr-o familie cu frecvență mare a unei boli decât numărul ce ar fi fost de așteptat prin șansă. Identificarea unei astfel de regiuni de linkage va indica că undeva în acea regiune există cu mare probabilitate o variantă genică predispozantă pentru boală. Pentru identificarea regiunilor de linkage se folosesc seturi de microsateliți-marker (secvențe ADN repetitive ale unui „bloc” de baze azotate - di-, tri- sau tetranucleotid) repartizați uniform pe tot genomul uman, realizându-se practic o scanare a întregului genom
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
identificarea regiunilor de linkage se folosesc seturi de microsateliți-marker (secvențe ADN repetitive ale unui „bloc” de baze azotate - di-, tri- sau tetranucleotid) repartizați uniform pe tot genomul uman, realizându-se practic o scanare a întregului genom (Genome Wide Scan). Variantele genice care determină apariția bolilor monogenice (Mendeliene) sunt de regulă rare în populația generală (deoarece selecția naturală negativă scade frecvența variantelor genice care pot determina apariția unor boli cu debut la vârstă tânără și mortalitate mare) și, de aceea, fiecare alelă
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
tetranucleotid) repartizați uniform pe tot genomul uman, realizându-se practic o scanare a întregului genom (Genome Wide Scan). Variantele genice care determină apariția bolilor monogenice (Mendeliene) sunt de regulă rare în populația generală (deoarece selecția naturală negativă scade frecvența variantelor genice care pot determina apariția unor boli cu debut la vârstă tânără și mortalitate mare) și, de aceea, fiecare alelă predispozantă se va regăsi în același interval cromozomial de 10-20 cM în fiecare familie afectată de boala respectivă. Mai mult, deoarece
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
și mortalitate mare) și, de aceea, fiecare alelă predispozantă se va regăsi în același interval cromozomial de 10-20 cM în fiecare familie afectată de boala respectivă. Mai mult, deoarece bolile monogenice au de regulă penetranță mare (sunt provocate de variante genice foarte „penetrante”), markerii aflați în intervalul de 10-20 cM din jurul variantei genice etiologice vor prezenta și ei fenomenul de co-segregare cu fenotipul de boală (Hirschhorn et al., 2005). Aceasta este de altfel explicația succesului metodei de analiză a linkage-ului în
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
în același interval cromozomial de 10-20 cM în fiecare familie afectată de boala respectivă. Mai mult, deoarece bolile monogenice au de regulă penetranță mare (sunt provocate de variante genice foarte „penetrante”), markerii aflați în intervalul de 10-20 cM din jurul variantei genice etiologice vor prezenta și ei fenomenul de co-segregare cu fenotipul de boală (Hirschhorn et al., 2005). Aceasta este de altfel explicația succesului metodei de analiză a linkage-ului în cazul bolilor monogenice. Se acceptă actual că folosirea a 400-500 de microsateliți-marker
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]