4,587 matches
-
papa Inocențiu al III-lea, care studiase acolo, prin bula din 1215, confirmată printr-o alta de către papa Grigore al IX-lea, în 1231. Organizarea învățământului în patru facultăți - drept canonic, medicină, teologie și „arte liberale” (gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, muzica, astronomia) - provine din arbitrajul papal din 1213. Cazarea studenților ("școlarilor") și organizarea corpurilor se face în sânul fundațiilor pioase numite «colegii». "Universitatea din Paris" este un "studium" general, adică un centru de învățare a tuturor disciplinelor. În 1229 "universitas
Universitatea din Paris () [Corola-website/Science/320280_a_321609]
-
lansate de pictorul Léon Bazile Perrault. Matila Ghyka nu se limitează la definirea numărului de aur sau a secțiunii de aur. El dezvoltă din punct de vedere matematic teoria numărului de aur, arătându-i toate implicațiile geometrice. Pornind de la figurile geometriei plane care respectă regulile secțiunii de aur, în particular pentagonul și pentagrama, el trece la prezentarea corpurilor platonice care se supun acelorași reguli: tetraedrul, cubul, octaedrul, dodecaedrul și icosaedrul. El mai arată modul în care diferitele figuri elementare se combină
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
În geometrie, o prismă cu "n" laturi este un poliedru format prin extrudare de la un poligon cu "n" laturi (baza prismei). Cu alte cuvinte, o prismă este alcătuită dintr-un poligon cu "n" laturi, o copie a acestuia, deplasată cu un vector
Prismă (corp) () [Corola-website/Science/309328_a_310657]
-
obține o "proiecție paralelă", și dacă în acest caz liniile cad perpendicular pe plan, proiecția se numește "ortogonală". Proiecțiile se utilizează deseori în inginerie, arhitectură, pictură și cartografie. De studierea proiecțiilor și metodelor de proiectare se ocupă o știință numită "geometrie descriptivă".
Proiecție (geometrie) () [Corola-website/Science/313948_a_315277]
-
mari care se armează (pentru platforme,locuri de parcat,terase circulabile) și plăci mozaicate (inclusiv plinte) utilizate pentru pardoseli interioare sau exterioare. Pavelele - sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni, care prin alcatuirea lor permit țeserea. Pavelele au diverse geometrii care se îmbină între ele, iar marginile sunt rezolvate prin borduri. Stratul de suport este, de regulă un material măcinat de carieră, bine tasat. Bordurile - din beton realizează încadrarea trotuarelor, spațiilor verzi, aleilor sau drumurilor carosabile. Pot avea dimensiuni, forme
Beton () [Corola-website/Science/304019_a_305348]
-
În geometrie, teorema sinusurilor este o teoremă care stabilește relația dintre valorile laturilor unui triunghi și sinusurile unghiurilor dintre ele. Dacă laturile unui triunghi au lungimile "a", "b" și "c", iar unghiurile care se opun acestora sunt "A", "B" și "C", atunci
Teorema sinusurilor () [Corola-website/Science/311920_a_313249]
-
drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și sașilor și pentru desființarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Farkas Bolyai ca profesor la Colegiul Reformat, unde au urmat studiile cele doi pașoptiști mureșeni, și fiul său, János Bolyai, creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele lor este purtat de o stradă și de cel mai prestigios liceu din oraș. În 1848 orașul a susținut revoluționarii maghiari, iar în noiembrie trupele habsburgice au ocupat Târgu Mureșul apărat de ostașii secui. Numai cu mare
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
și Spania prin intermediul maurilor care, la rândul lor, au deprins acest meșteșug de la perși. Denumirea de "azulejo" derivă de la cuvântul arab: الزليج ("al zulayj") : Zellige, însemnând „piatră mică”. Acesta orgine explică puternică influență arabă în multe plăci pictate: încrucișarea curbiliniilor, geometria și motivele florale. Orașul spaniol Sevilia a devenit principalul centru al industriei ceramicii Hispano-Moresque, folosind tehinici vechi de "cuerda seca" ('sfoară uscată') și "cuenca". Începuturile "azulejos" din Portugalia în secolul al XV-lea, au fost cu țigle de coardă uscată
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
ci se constituie în timp, pe masura ce evoluam, învățăm și ne maturizam. 2.Virtual, toate abilitățile și achizițiile culturale presupun puternice dependente secvențiale. Trebuie să mergi înainte de a dansa (dânsul este doar o modelare a mersului); trebuie să înveți aritmetică, algebra, geometrie înainte de a face calcule complexe, căci acestea solicită abilități, proceduri și concepte derivate din primele Aceste dependente impun însă și niște consecințe: a) Primele achiziții culturale acționează ca niște prejudecăți asupra următoarelor, devenind astfel principii active în selecțiile intraindividuale. Convingerile
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
(n. 17 august 1601, Beaumont-de-Lomagne aproape de Montauban, Franța d. 12 ianuarie 1665, Castres, Franța) a fost un avocat, funcționar public și matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale vaste în diferite domenii ale matematicii, precursor al calculului diferențial, geometriei analitice și calculului probabilităților. Lui Fermat îi este atribuit într-o măsură mai mică calculul modern, în special, pentru contribuția sa referitoare la tangente și punctele staționare. Fermat este considerat de unii autori "părinte" al calculului diferențial "și" al teoriei
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
îi este atribuit într-o măsură mai mică calculul modern, în special, pentru contribuția sa referitoare la tangente și punctele staționare. Fermat este considerat de unii autori "părinte" al calculului diferențial "și" al teoriei numerelor. A avut contribuții și în geometria analitică și probabilitate. S-a născut în orașul Beaumont-de-Lomagne din Occitania. Tatăl său, Dominic Fermat, era un bogat negustor de piei și consilier al orașului Beaumont-de-Lomagne. Copilăria și-a petrecut-o în orașul natal. Sub presiunea familiei, Fermat s-a
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
publicându-și descoperirile în lucrarea: "Doctrinae analyticae inventum novum" ("Noua descoperire în doctrina analitică"), apărută în 1670. Ca matematician, Fermat a fost un autodidact, dar și un matematician diletant. Cu toatea acestea, a adus contribuții deosebite în domeniul teoriei numerelor, geometriei analitice (alături de René Descartes) și a fost creator al calculului probabilităților (alături de Blaise Pascal). A aplicat calculul diferențial pentru aflarea tangentei la o curbă. În 1639 a stabilit o metodă generală pentru rezolvarea problemelor de maxim și de minim, metodă
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
arătat legătura acestora cu alte probleme de teoria numerelor. În domeniul algebrei, Fermat a furnizat o metodă de eliminare a unei necunoscute între două ecuații cu două necunoscute și a întreprins numeroase cercetări în legătură cu teoria ecuațiilor. A aplicat algebra în geometrie prin rezolvarea unor ecuații pe cale geometrică (rezolvarea grafică a ecuațiilor). A rezolvat ecuații cu numere întregi, precum și cuadratura a mai multor curbe. Fermat este unul dintre precursorii calculului probabilităților și a contribuit la deschiderea unei noi etape în teoria combinărilor
Pierre de Fermat () [Corola-website/Science/296852_a_298181]
-
Teorema lui Euler din geometrie stabilește relația dintre distanța între centrul cercului circumscris unui triunghi și centrul cercului înscris în acel triunghi și razele acestor cercuri. Fie triunghiul ABC. Notând: Rezultă: De aici, rezultă și "inegalitatea lui Euler": Se notează: Triunghiurile dreptunghice formula 6 sunt asemenea
Teorema lui Euler (geometrie) () [Corola-website/Science/311715_a_313044]
-
lui Hilbert la cazul unor ecuații diferențiale de ordin arbitrar, ecuații integrale cu nucleu antisimetric, probleme bilocale, la limita și de periodicitate pentru ecuații diferențiale ordinare și cu derivate parțiale, utilizarea metodelor funcționale în rezolvarea unor probleme de fizica matematică, geometrie diferențiala, definirea noțiunii de concurență a vectorilor contravarianți că o generalizare a paralelismului Tullio Levi-Civita. Numit în 1910 profesor titular la catedră de geometrie analitică a Universității din Iași, Myller pune bazele învățământului matematic modern prin: Ca profesor, Alexandru Myller
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
diferențiale ordinare și cu derivate parțiale, utilizarea metodelor funcționale în rezolvarea unor probleme de fizica matematică, geometrie diferențiala, definirea noțiunii de concurență a vectorilor contravarianți că o generalizare a paralelismului Tullio Levi-Civita. Numit în 1910 profesor titular la catedră de geometrie analitică a Universității din Iași, Myller pune bazele învățământului matematic modern prin: Ca profesor, Alexandru Myller a fost un maestru în arta comunicării cu studenții. A aplicat, pentru prima oara în România, metoda euristica în predarea matematicii la nivel universitar
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
fizică prin care integralele de drum trebuie să fie invariante la transformările de coordonate . Această proprietate este necesară pentru echivalența formulării integralelor de drum cu teoria Schrödinger. Ca și o alternativă la teoria stringurilor, Kleinert a folosit analogia completă între geometria non-Euclideană și geometria cristalelor cu defecte pentru a construi un model al universului numit World Crystal sau cristal Planck-Kleinert ce prezintă, la distanțe de ordinul lungimii lui Planck, o fizică chiar diferită decât cea din teoria stringurilor. În acest model
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
integralele de drum trebuie să fie invariante la transformările de coordonate . Această proprietate este necesară pentru echivalența formulării integralelor de drum cu teoria Schrödinger. Ca și o alternativă la teoria stringurilor, Kleinert a folosit analogia completă între geometria non-Euclideană și geometria cristalelor cu defecte pentru a construi un model al universului numit World Crystal sau cristal Planck-Kleinert ce prezintă, la distanțe de ordinul lungimii lui Planck, o fizică chiar diferită decât cea din teoria stringurilor. În acest model, materia creează defecte
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
de tăcere și ascultau se numeau "akustikoi" (auditori). Cei ce aveau voie să vorbească, să întrebe și să-și spună părerile, după ce învățaseră lucrurile cele mai grele - tăcerea și ascultarea - se numeau "matematici (mathematikoi)", căci vechii greci înțelegeau prin "matematici" geometria, muzica și celelalte discipline superioare. Apoi, cei care treceau mai departe la cercetarea Universului și a principiilor naturii se numeau "fizicieni (physikoi "). Contrar aparențelor, nu este vorba de un ritual inițiatic. Pitagoricii supuneau pe neofiți la o tăcere care însemna
Școala pitagoreică () [Corola-website/Science/302265_a_303594]
-
cunoașterii, împrumutându-i cărțile sale științifice și filozofice și prezentându-i, printre altele, filozofia lui Immanuel Kant (Critica rațiunii pure) și Elementele lui Euclid. Această ultimă lucrare îl impresionează în mod deosebit și ulterior o va denumi „cartea sacră a geometriei”.. De la Euclid, viitorul mare savant va înțelege raționamentul deductiv, ajungând ca la 12 ani să învețe singur întreaga geometrie euclidiană. În scurt timp va continua cu studiul calculului infinitezimal. Autodidact, Einstein învață mai mult acasă decât la școală. La numai
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
pure) și Elementele lui Euclid. Această ultimă lucrare îl impresionează în mod deosebit și ulterior o va denumi „cartea sacră a geometriei”.. De la Euclid, viitorul mare savant va înțelege raționamentul deductiv, ajungând ca la 12 ani să învețe singur întreaga geometrie euclidiană. În scurt timp va continua cu studiul calculului infinitezimal. Autodidact, Einstein învață mai mult acasă decât la școală. La numai 10 ani, Albert începe să studieze singur matematica și științele naturii. Încă de mic copil arătase interes pentru natură
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
în mod real de fizică și filozofie(vezi: Sindromul Einstein, identificat cu sindromul Asperger, în care micii pacienți, deși au tulburări de vorbire, de comportament și de integrare socială, sunt adevărate genii). La vârsta de 12 ani (1891) a învățat geometria euclidiană și la 15 ani, rămâne la München pentru a-și încheia anul școlar, în timp ce familia se mută la Pavia, Italia din cauza eșecurilor repetate ale afacerii. Dar după primul trimestru, își urmează familia la Pavia, părăsind școala. Albert vrea să
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
Botta, B. Fundoianu, Simion Stolnicul și sub aripa „de neatins” a lui Ion Barbu (deceniul 7). Cultul formei, al metaforei, al rostirii frumoase (firesc după o perioadă de neglijare ostentativă a esteticului) au transformat adesea poezia într-un fel de geometrie a inefabilului (tot în sensul marelui matematician-poet), în spațialitatea căreia sondările în profunzime prevalau abordării actualității. În consecință, se prefera comunicarea discretă și ușor încifrată, se cultiva un vag paseism (mascat prin eros) și în orice caz se evita infiltrarea
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
Ion Luca Creangă (n. 1911, Adâncata, Suceava - d. 1986) a fost un matematician român, cu contribuții deosebite în domeniul geometriei și algebrei. A rămas orfan de tată pe când avea un an. Cursurile primare, secundare și superioare le-a parcurs la Iași. În 1931 obține licența în matematică. Devine asistent la Seminarul de Matematică al Universității din Iași, unde a avut
Ion L. Creangă () [Corola-website/Science/326928_a_328257]
-
doctoratul la Roma, specilitatea matematică, sub îndrumarea lui Enrico Bompiani. În 1939 a fost numit șef de lucrări la Politehnica din Iași, la Catedra de Matematici Generale. În 1943 este numit conferențiar la aceeași catedră. În 1945 devine profesor de geometrie analitică la Facultatea de Electrodinamică, ca în 1948 să preia Catedra de Algebră a Facultății de Matematică din cadrul Universității din Iași. În perioada 1949-1953 este decan al Facultății de Matematică, iar în 1955 este numit rector. În 1965 a fost
Ion L. Creangă () [Corola-website/Science/326928_a_328257]