2,286 matches
-
teritorii spirituale, care pot îmbrăca, potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme haotice, conflictuale, turbulente sau, dimpotrivă, de procese cooperante, structurate disipativ sau inteligibile ca atractori stranii. Spațiile de interferență pot astfel lua două forme: spații geopolitice de convergență și spații geopolitice de divergență. a). Spații geopolitice de convergență Putem identifica în prezent o multitudine de spații de convergență, în special în lumea occidentală. Integrismul european și cel nord-atlantic sunt exemple de procese cooperante prin care spații fractale tind să constituie noi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme haotice, conflictuale, turbulente sau, dimpotrivă, de procese cooperante, structurate disipativ sau inteligibile ca atractori stranii. Spațiile de interferență pot astfel lua două forme: spații geopolitice de convergență și spații geopolitice de divergență. a). Spații geopolitice de convergență Putem identifica în prezent o multitudine de spații de convergență, în special în lumea occidentală. Integrismul european și cel nord-atlantic sunt exemple de procese cooperante prin care spații fractale tind să constituie noi forme geopolitice fractale de o
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
divergență. a). Spații geopolitice de convergență Putem identifica în prezent o multitudine de spații de convergență, în special în lumea occidentală. Integrismul european și cel nord-atlantic sunt exemple de procese cooperante prin care spații fractale tind să constituie noi forme geopolitice fractale de o complexitate superioară, caracterizate prin "atractivitate stranie" și prin disiparea supersensibilității la condițiile inițiale, datorită standardizării impuse de extinderea organismelor internaționale euro-atlantice. Acestea sunt spații în care apariția catastrofelor, haosului, turbulențelor așadar a stărilor de divergență, criză și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o structură disipativă, iar celălalt actor al Războiului Rece s-a dovedit a fi un atractor, prin asimilarea unor state-tampon aparținând Rimland-ului continental. Desigur, caracteristicile panideii nord-atlantice pot fi extrase din însuși Tratatul de bază (1949), dar și din importanța geopolitică, militară și de securitate a actorilor implicați, adică a Mittelpunkt-elor atrase prin procesele cooperante de aderare și de cooperare prin parteneriate (cum ar fi PfP "Partnership for Peace" sau prin crearea de forțe constabulare, adică Forțe de obicei de poliție
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a puterii pan-militare și a politicii externe a SUA6) este abordată prin măsuri punitive radicale. Morfogeneza hărții spiritual-cognitive a noii Europe extinse (Alleeuropa 7) Harta mentală a Europei presupune, din perspectivă istorică, atât dislocări cât și relocări ale spațiilor geopolitice de interferență. Prin intermediul paradigmei morfogenetice, putem desluși diverse înțelesuri ale fenomenelor paradigmatice contemporane, care ne influențează direct sau indirect viața cotidiană, dar și viitorul. Ne putem întreba, spre exemplu, în ce măsură paradigma paneuropeană se suprapune cu naționalismele clasice: "Ideea Mitteleuropei și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Uniunii Europene, cred că ne confruntăm, cu excepția câtorva aspecte de importanță redusă, cu un spațiu de convergență. În special prin reintegrarea spațiilor din fostul "bloc comunist", Mitteleuropa se extinde către Estul tradițional, iar România și Bulgaria sunt absorbite de către spațiul geopolitic european fără a-și pierde statusul de țări de frontieră aflate pe Rimland-ul continental. Rămâne de văzut dacă acest spațiu este, în realitate, de convergență sau dacă nu cumva se poate transforma oricând într-o structură disipativă. Mai mult, este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mafiote. Desigur, astfel de fenomene nu pot căpăta decât aspecte fractale, de structuri autorepetitive și autoregenerative (mai cu seamă prin structurarea de tip "rețea celulară", care tinde să înlocuiască structurile ierarhice de tip "piramidă" ale acestor rețele sociale). b). Spații geopolitice de divergență Mai ales odată cu încetarea Războiului Rece și cu inițierea luptei globale împotriva terorismului, dominația mondială a Statelor Unite tinde să reimpună valorile democrației specifice modernismului inițiator dezvoltate de acestea de-a lungul istoriei recente. Astfel, actorii minori ai politicii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fie absorbiți de Mittelpunkt-ul nord-american, iar Heartland-ul mondial devine cultura de masă a naționalismului civic, mai degrabă decât cea a naționalismului etnic. Accentul tinde să nu mai fie geo-politic, ci geo-cultural. Totodată, prin fenomenele ample de migrație în marile spații geopolitice (SUA, Uniunea Europeană), dimensiunile etnice ale omului izomodern își pierd din importanță, iar Lebensraum-urile își modifică formele fractale, de autoregenerare culturală. Acestea provoacă uneori stări catastrofice (cum ar fi tulburări de stradă de la începutul secolului al XXI-lea ale minorităților formate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mare rezistență conflictuală. Putem vorbi, în astfel de cazuri, de spații de divergență. O atenție deosebită trebuie acordată aici agresării recursive a hărții mentale a Mitteleuropei. Unii autori vorbesc despre "agresarea hărții mentale în Europa Centrală și de Sud-Est": "Specificul geopolitic al României provine din aceea că se află sub presiunea a două sau mai multe panidei, care imprimă uneori României caracterul unui spațiu de confinii militare. Panideile care se înfruntă pe teritoriul României, antrenând mentalul clasei politice românești, până la orbire
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
antrenând mentalul clasei politice românești, până la orbire uneori, sunt ideea pangermană, ideea panslavă, ideea paneuropeană și, după război, ideea mondialistă." (Bădescu, 2001, 4, pp. 4-5). Nu este de ignorat, în acest context, reafirmarea contemporană a panideii Mitteleuropene, potrivit căreia frontierele geopolitice ale Europei Centrale ar trebui să integreze Transilvania, cu limită la Munții Carpați (de unde încep Balcanii). Unele noi încercări sunt făcute, spre exemplu, de autori aparținând Mittelpunkt-ului spiritual austriac, prin tentative ale acestora de trezire a zonei nostalgice habsburgice 8
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
au avut sorți de reușită, deoarece ar fi fost contra naturii eurocentriste a tuturor regiunilor istorice ale continentului. România nu poate face parte decât dintr-o Paneuropă care să-i cuprindă toate regiunile. ■ Panideea "Orientului Mijlociu și Apropiat" ca spațiu geopolitic de turbulență Desigur că panideea conflictuală a Orientului Apropiat stârnește o pleiadă de comentarii. Vorbim despre un spațiu de turbulențe fundamentate nu numai pe criterii etnice și religioase, ci și printr-o o istorie "învățată" și retransmisă generațional. Globalizarea geopolitică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geopolitic de turbulență Desigur că panideea conflictuală a Orientului Apropiat stârnește o pleiadă de comentarii. Vorbim despre un spațiu de turbulențe fundamentate nu numai pe criterii etnice și religioase, ci și printr-o o istorie "învățată" și retransmisă generațional. Globalizarea geopolitică, în calitate de fenomen structurat rezidual, creează conflictualitate turbulentă în diverse spații de interferență. Putem observa că spațiul Israel teritoriile palestiniene Siria Irak Iran Liban reprezintă o astfel de zonă turbulentă, însă marile structuri disipative, împreună cu procesele cooperante adiționale, pot fi înțelese
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
rezidual, creează conflictualitate turbulentă în diverse spații de interferență. Putem observa că spațiul Israel teritoriile palestiniene Siria Irak Iran Liban reprezintă o astfel de zonă turbulentă, însă marile structuri disipative, împreună cu procesele cooperante adiționale, pot fi înțelese ca viitori atractori geopolitici, în funcție de implicarea, pe termen lung, a actorilor decizionali. Alte exemple de supersensibilități la condițiile inițiale pot fi considerate conflictualitatea în geospațiile Marea Neagră; Republica Moldova și România Ucraina F. Rusă; Mexic versus SUA prin construirea unor ziduri anti-imigrație; spațiul geografic, cu posibilitatea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
actorilor decizionali. Alte exemple de supersensibilități la condițiile inițiale pot fi considerate conflictualitatea în geospațiile Marea Neagră; Republica Moldova și România Ucraina F. Rusă; Mexic versus SUA prin construirea unor ziduri anti-imigrație; spațiul geografic, cu posibilitatea de a căpăta trăsăturile unui spațiu geopolitic, locuit de populația kurdă; Jihad versus McWorld, opoziție conformă cu teoria privind "Războiul Sfânt" împotriva globalizării (v. Barber, 1995/2002) ș.a.m.d. 4.2.2. Geofractalitate și praxalitate În acest ambient ideatic, propun ca instrumente suplimentare de analiză conceptele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cu teoria privind "Războiul Sfânt" împotriva globalizării (v. Barber, 1995/2002) ș.a.m.d. 4.2.2. Geofractalitate și praxalitate În acest ambient ideatic, propun ca instrumente suplimentare de analiză conceptele de "geofractalitate" și de "praxalitate"9 pentru analiza structurilor geopolitice autogenerative și autoreproductive. Geofractalii politici reprezintă acele structuri expandabile din punct de vedere al ideologiilor, fie ele non-pragmatice pe termen lung, iar "praxis-ul" nu este altceva decât politica de punere în practică a unor astfel de ideologii. Ideea fundamentală
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
din punct de vedere al ideologiilor, fie ele non-pragmatice pe termen lung, iar "praxis-ul" nu este altceva decât politica de punere în practică a unor astfel de ideologii. Ideea fundamentală este aici că, spre exemplu, în lumea socială și geopolitică izomodernă, supersensibilitatea Mittelpunkt-eană la condițiile inițiale tinde să se diminueze, fenomenele turbulente tind să devină disipative, deci conflictele se metamorfozează în spații globale de interferență care înlocuiesc treptat frontierele clasice, rigide. Praxalii nu sunt altceva decât acele politici globale destinate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
disipative, deci conflictele se metamorfozează în spații globale de interferență care înlocuiesc treptat frontierele clasice, rigide. Praxalii nu sunt altceva decât acele politici globale destinate să atenueze efectele nocive ale geofractalității autorepetitive, autoregenerative, deci creatoare de insecuritate, conflicte și convulsii geopolitice. 4. 3. Hierofania omului geopolitic izomodern Transformarea mediului socio-politic actual marchează, în esență, traiectul unei transformări spre re-spiritualizarea vieții interioare a individului angrenat în mecanismul social. Jaloanele acestei transformări se calchiază pe destabilizarea valorilor "postmoderne" și pe redescoperirea, în cadre
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în spații globale de interferență care înlocuiesc treptat frontierele clasice, rigide. Praxalii nu sunt altceva decât acele politici globale destinate să atenueze efectele nocive ale geofractalității autorepetitive, autoregenerative, deci creatoare de insecuritate, conflicte și convulsii geopolitice. 4. 3. Hierofania omului geopolitic izomodern Transformarea mediului socio-politic actual marchează, în esență, traiectul unei transformări spre re-spiritualizarea vieții interioare a individului angrenat în mecanismul social. Jaloanele acestei transformări se calchiază pe destabilizarea valorilor "postmoderne" și pe redescoperirea, în cadre geopolitice necunoscute până de curând
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
4. 3. Hierofania omului geopolitic izomodern Transformarea mediului socio-politic actual marchează, în esență, traiectul unei transformări spre re-spiritualizarea vieții interioare a individului angrenat în mecanismul social. Jaloanele acestei transformări se calchiază pe destabilizarea valorilor "postmoderne" și pe redescoperirea, în cadre geopolitice necunoscute până de curând, a axiologiei modernității inițiatoare. Reapariția sacralității spațiilor de interferență stabilite în perioada modernității timpurii nu face decât să reformuleze harta spirituală a lumii globale, prin inventarea de noi naționalisme etno-religioase, de "fracturi" ale frontierelor, de turbulențe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ca raportul energie-masă să rămână același (e.g., prin analogie, o mai mare cantitate de informație conduce la apariția unor noi mijloace de comunicare). În contextul lucrării de față, principiul entropic funcționează prin input-urile reprezentate de stările conflictuale, inclusiv cele geopolitice izomoderne. Capitalul geopolitic conflictual constă în migrația de status/rol pe planul politicii internaționale. Astfel, poziția unor state și națiuni este afectată de alterarea poziției lor în urma influenței procesului de globalizare; iar rolul lor devine mai puternic sau mai puțin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să rămână același (e.g., prin analogie, o mai mare cantitate de informație conduce la apariția unor noi mijloace de comunicare). În contextul lucrării de față, principiul entropic funcționează prin input-urile reprezentate de stările conflictuale, inclusiv cele geopolitice izomoderne. Capitalul geopolitic conflictual constă în migrația de status/rol pe planul politicii internaționale. Astfel, poziția unor state și națiuni este afectată de alterarea poziției lor în urma influenței procesului de globalizare; iar rolul lor devine mai puternic sau mai puțin important, în funcție de capacitatea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
politicii internaționale. Astfel, poziția unor state și națiuni este afectată de alterarea poziției lor în urma influenței procesului de globalizare; iar rolul lor devine mai puternic sau mai puțin important, în funcție de capacitatea acestora de a se folosi de mecanismele globalizării. Izomodernismul geopolitic nu este altceva decât re-segmentarea fractală, haotică și disipativă a mecanismelor remodernizării lumii spirituale globale. Dizolvarea naționalismelor clasice prin regionalizări fractalice nu reprezintă altceva decât reactivarea axiologică a unor segmente ale dezvoltării sociale ale lumii moderne clasice. Societatea contemporană tinde
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lumii spirituale globale. Dizolvarea naționalismelor clasice prin regionalizări fractalice nu reprezintă altceva decât reactivarea axiologică a unor segmente ale dezvoltării sociale ale lumii moderne clasice. Societatea contemporană tinde să devină izomodernă, cel puțin pentru motivul că fenomenologia actuală a sferelor geopolitice indică stări inedite fractale, haotice, turbulente sau catastrofice care indică restructurări societale profunde. Putem trage concluzia că, în lumea contemporană, un concept mai relevant decât cel de societate simplu-globalizantă sau cel de politică globală ar fi cel de cetățenie geopolitică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geopolitice indică stări inedite fractale, haotice, turbulente sau catastrofice care indică restructurări societale profunde. Putem trage concluzia că, în lumea contemporană, un concept mai relevant decât cel de societate simplu-globalizantă sau cel de politică globală ar fi cel de cetățenie geopolitică globală, prin care individul este "absorbit" de conflictualitatea marginală a "frontierei" luate în sensul clasic, al marilor teoreticieni ai geopoliticii (cum ar fi Ratzel sau Mackinder). Mă refer aici la faptul că individul oarecare tinde să aibă percepția apartenenței concomitente
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
percepția apartenenței concomitente, paradoxal, la o societate depersonalizantă și, totodată, mult mai individualizantă. Odată cu diluarea naționalismelor moderne ale fostei Europe conflictuale, cetățenia devine unul dintre conceptele centrale ale identității atât individuale, cât și colective. Noile frontiere nu mai sunt doar geopolitice; acestea se manifestă prin globalizare spirituală, inclusiv prin conflicte sau, dimpotrivă, prin absorbții spirituale (religioase, ideologice etc.) și prin reformulări teoretice ale constructelor clasice ale frontierelor și conflictelor privite prin perspectiva paradigmei modernității reflexive sau a celei postmoderne. Așadar, din
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]