6,593 matches
-
între poza damnării și tonalitatea elegiacă, poetul rămâne programatic contestatar, fixând în notații dramatice - chiar dacă adesea teatrale - o dureroasă marginalizare: „În fuga lor, toți oamenii Cetății/ Călcau, nepăsători, pe trupul meu bubos,/ Lăsându-mă, sfârșit și rupt, pe jos./ Îngrozitoare, ghearele singurătății/ Rupeau din răni fâșii de carne crudă,/ Și nimeni nu voia să mă audă./ Din timp în timp, doar câte-o-înjurătură/ Îmi săruta urechile râioase - / Răscolitor durerilor din oase.” Versurile din volumul Arhipelag dezvăluie aceeași conștiință neliniștită și gravă, iar
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
a afectivității sunt atuuri în plus. SCRIERI: Scrisori dintr-un câmp cu maci, București, 1977; Duminica absentă, București, 1980; Supa de ceapă, Cluj-Napoca, 1981; Iarnă clinică, București, 1983; Mașinăria cu aburi, București, 1984; Caietul cu adnotări, București, 1988; Creștet și gheare - Du front et de griffes, tr. Tudor Florian Potra, București, 1998. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Scrisori dintr-un câmp de maci”, AFT, 1977, 7; Constantin Crișan, „Scrisori dintr-un câmp de maci”, CRC, 1977, 43; Mihai Coman, În căutarea cuvântului
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
bufonă (și ironică), „cuconași” iuți la mânie, „arțăgoși și tulburători”, zavergii de la 1821. Tablouri de epocă: ciumă, tâlhării, „ziafeturi” și țara în jaf domnesc, fanariot (Din vremea lui Caragea), eșecul Eteriei și uciderea „domnului Tudor” (Din timpul zaverei), trecerea din ghearele fanarioților „sub cizma moscalilor”, „nacealnici și pazarnici” (Bârzof), realități de altădată, cu culoarea lor (Bucureștiul vechi, Școala acum 50 de ani, Un bal la Curte în 1827, O călătorie de la București la Iași înainte de 1848), destrămarea averii Dudescului, oameni-idei (Teodor
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
trup plin de cicatrice, de tăieturi - când adânci, cu marginile cărnoase, ca niște enorme buze lacome, când cu suprafața netedă, lucioasă, ca dâra lăsată de melc. Într-unul dintre omoplați, era o scobitură - Charlotte știa ce fel de schije cu gheară făceau așa ceva. Urmele roz ale unei cusături îi înconjurau un umăr, pierzându-se pe piept... Printre lacrimi, a privit odaia parcă pentru prima oară: o fereastră jos la pământ, buchetul acela de mărar venind deja din altă perioadă din viața
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
zeu... Că Nerva chiar mie-mi plătea tribut. Îmi trebui să-i [î]nving din nou... o dată, O dată numai... și s-o stinge basmul Despre menirea lor în astă lume. O! nu știți voi ce însemnează asta Când leul și-a-nfipt gheara în titani! Ah! leul codrilor fără de fine, Ăst rege mândru ea a lui păduri, Rece ca cremenea stîncelor lui, Și-a-nfipt odată gheara lui de fier În ăști titani ai Romei și a supt Din sângele lor crud... și-a-nnebunit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stinge basmul Despre menirea lor în astă lume. O! nu știți voi ce însemnează asta Când leul și-a-nfipt gheara în titani! Ah! leul codrilor fără de fine, Ăst rege mândru ea a lui păduri, Rece ca cremenea stîncelor lui, Și-a-nfipt odată gheara lui de fier În ăști titani ai Romei și a supt Din sângele lor crud... și-a-nnebunit, A-nnebunit de ură și turbare Și viața lui [e] un vis fioros: În veci îl urmărește umbra Romei, În veci i-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
va urmări și se va folosi de cel întîi prilej ca să puie mâna pe ea... s-o răpească. O! însă or fi și făcut socoteala fără mine... nu știe că leul bătrân veghează în noaptea lui și va sfâșia cu ghearele pe oricine care-ar vrea să-i răpească puiul din cuibul lui de stînci!... MAIO Mira! Ea... O, arhanghel frumos al cerului... tu ești aceea ce visezi asupra mărei... tu!... O, cine a știut! Și eu săpam pieirea ta... Tot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe-o stâncă. Eu mă duc La insula aceea scăldate-n ape sânte Unde din arbori negri cânt sfinți cu glasuri blânde Și unde luna blândă varsă gândiri de aur Pe lumea liniștită. Cum spaima-nfige-n taur A ei gheară de-aramă astfel și moartea tristă A pus mâna pe-un nume în defăimata-i listă {EminescuOpVIII 176} Și-acel nume, ce-avut-a un seamăn pe pământ, E numele meu. Astăzi mă simt mai slab, dar sânt Simt moartea amorțindu-mi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stâncă. Eu mă duc La insula aceea scăldată-n ape sânte Unde din arbori negri cânt sfinți cu glasuri blânde ]2 Și unde luna-i soare, vărsând gândiri de aur Pe lumea liniștită. Cum spaima-nfige-n taur A ei gheară d-aramă astfel și moartea tristă A pus mâna pe-un nume în defăimata-i listă Și-acel nume, ce-avut-a un seamăn pe pământ, E numele meu. Astăzi mă simt mai slab, mai sfânt. Simt moartea amorțindu-mi cu sufletu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
folosește mie că voi, o stinsă spuză, Împlineați în genunche, zâmbet pe vineți buze, Orce spuneam atuncea când, de popor iubit, Treceam prin lume tânăr, mândru, nebiruit? Acum să văd ce poate capul cel sec și stins, Lucia voastră limbă, gheara ce-o ați întins, Acum să văd. (privind sub fereastră) Prin iarna neagră, -adâncă, pin lumea cea răcită, Tu treci, un mândru rege, tu treci ca ziua caldă, [2Și vuietul lui falnic în freamătu-i te scaldă]2 Ca soarele ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu fusese altceva decât un vis frumos. . {EminescuOpVIII 191} [ACTUL V] 2262 [ȘTEFAN] Și, chiar din mâna moartă mi l-ai răpi, ți-o jur, Eu treaz m-aș uita strașnic în ochii cei de fur. * [MIRA] Cum leu-nfige gheara-i în spumegândul taur, Cum moartea tronă palid pe-un cap încins cu aur, Astfel pe Ștefan Vodă, pe sufletu-ți mă-ntron. Privește-n mine-o spaimă, o umbră, un demon. De ai visat vrodată, săpat în piatra rece, Un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
barbare Înadins făcuse nunta lor păgână în altare; Urlete de biruințe mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau prin aer Numai turnurile-nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste sîngiurile-aceste; Clocotea întreg orașul prins de ghearele pierzării Și prin țipetul mulțimii urlau valurile mării... Moarte, ce-n pustiul mării și-n deșerturi te arăți, Tu ce neagra vecinicie vrei a rumpe în bucăți, Tu ce ești măsura vremii, ce pe pași-ți se măsoară, Pietre de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fecioara”, aspectul erotic nu a dispărut. Doar că în relația erotică fecioară-balaur acesta din urmă este înlocuit de erou. În mituri și basme este o regulă care nu suportă excepție, ca eroul să ia de soție pe fata salvată din ghearele monstrului. Se pare că motivul „potolirea foamei monstrului” a înlocuit motivul, mai arhaic, „potolirea foamei sexuale a acestuia”. Dar substituirea nu s-a produs întotdeauna complet, astfel că în unele texte mito- folclorice au supraviețuit, suprapuse, ambele motive, prevalând însă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Albrecht Dürer, Lupta Sf. Mihail cu balaurul, Edgar Papu scrie : Lucrarea înfățișează o înfruntare încordată și penibilă cu multiplele, aproape infinitele componente organice ale acelei bestii, în cuprin- sul unui colcăitor labirint de capete hidoase, de membrane respin- gătoare, de gheare uriașe și de țesături cutanee reptilice, încrețite în mișcări spasmodice (123). Vezi și legenda cosmogonică românească, deja citată, cu șarpele primordial plasat de zeul demiurg în Cosmos sub formă spiralat- -labirintică (5, p. 245) și imaginea Glykon-ului de la Histria - șarpe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ochii. În acest timp, Adonisul, profitând de învălmășeală, o șterge repede din cameră, cu capul gol și cu îmbrăcămintea în dezordine, se suie într-o birjă și dispare. Cu mare greutate servitorii otelului au putut scoate pe infortunata femeie din ghearele teribilei sale antagoniste. De două zile, această victimă a amorului n-a apărut pe șosea. Gurele rele afirmă că-i va trebui mai bine de o lună pentru ca figura ei să-și poată lua aspectul obicinuit. O amor, tu ai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai simplă expresiune, pentru că toată munca lui de peste an nu ajunge să plătească nenumăratele biruri pe cari stăpânirea părintească a d-lui Ion Brătianu i le-a pus în spinare. Daca [el] reușește a-și scăpa vita din bătătură din gheara teribilului perceptor, vine peste noapte hoțul și i-o fură și, oricum ar face, el este obligat să rămâie tot sărac. În asemenea condițiuni este de toată evidența că țara merge către o adevărată ruină. S-a zis, și cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lăsând inelul drept jucărie în mînile copilului, ca să nu plângă. 313 {EminescuOpXIII 314} Prin o minunată întîmplare, un corb flămânzit, privind de pe stejar cum strălucește ceva în mînile copilului se aruncă, ia inelul și-l înghite. Copilul țipă, zgâriat de ghearele corbului; muma sare în picioare, frate - său se trezește și ambii privesc cu durere pierderea inelului cu care era legată parola principelui. Dar nici însuși corbul nu se mișcă, înțepenit prin efectul unei mâncări atât de nenaturale; unchiul copilului încordează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alți „libertini” din Franța și din Germania -, și destinele lor diverse - de la trădarea așa-zișilor colaboratori până la eroismul discret al unei morți pe rug, trecând pe la cine știe ce talent potrivit pentru folosirea unei retorici care permite evitarea ori chiar eliberarea din ghearele Inchiziției și, mai apoi, reîntoarcerea la viața normală... Spiritul Liber desemnează contururile primei filosofii europene coerente. Acolo unde alții propun teze diverse, multiple sau chiar contradictorii, el efectuează variațiuni, desigur, dar întotdeauna pe aceeași temă: ființa-zeu a omului, divinitatea sa
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta”.) Înainte de a-ți lua casă, află cine Îți este vecin. (Calitatea coexistenței depinde prin excelență de caracterul fiecăruia În parte.) Spune-i amicului un secret și-ți va pune gheara-n piept. (Desigur, șantajul nu este caracteristic oricărui prieten, ci numai celui ipocrit, care nu va ezita să profite de pe urma secretelor sau proiectelor pe care, Într-un moment de sinceritate, i le-ai prezentat: „Dacă-ți divulgi secretele, se Înmulțesc
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
gemeni sau strigoi se transformă în imagini dominate de absurd, de vid, iar conotațiile politic-sociale sunt mai mult decât evidente: „Pradă visului meu / Eram luată și dusă pe sus / Fără greutate, / Și parcă era aievea, / Parcă simțeam în spate / O gheară înfiptă în carnea mea / Și nimeni nu mă trezea. // Când am deschis ochii / Era prea târziu, / Cu pumnii încleștați în pământ / Mă rugam să mai fiu, / Dar cine să m-audă / Când nimeni nu mai era viu? // Smerită am început
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
1904- 1905). Colaborează la numeroase ziare și reviste, între care „Universul”, „Convorbiri critice”, „Familia”, „Rampa”, „Epoca” ș.a. O primă încercare dramatică publicată, Stavila (1915), ca și alte lucrări destinate scenei care au fost și tipărite ( Într-un adăpost, 1920, În gheare de lup, 1928, Vă ordon: Treceți Prutul!, 1942, O poveste adevărată, 1944) sunt simple compuneri dialogate, relatând întâmplări eroice la care participă oameni dedicați ideii de patriotism sau personaje ajunse în situații-limită, relevante pentru structura lor psihică. Mai rezistentă la
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
București, 1915; Într-un adăpost, București, 1920; Zile cu soare, București, 1920; Cartea cu taine, București, 1922 (în colaborare cu Maftei Coradu); Înmormântarea eroului necunoscut, București, 1923; Aventurile lui Goangă și Târlică, București, 1925; Cartea bunilor români, București, 1925; În gheare de lup. Într-un adăpost și alte două piese, Sibiu, 1928; Mătușica, București, [1932]; Mai sunt oameni buni, I-II, București, 1940; Moș Alinte și Casandra, București, 1942; Vă ordon: Treceți Prutul!, București, 1942; Animale mari și mici, București, 1943
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
la genunchi, care suflă fum de țigară În nu știu ce film noir. — CÎnd te mai duci la ea? mă Întreabă. — Vinerea viitoare. Trebuie să mă duc la un control. — Ok, zice Suze foarte fermă. Te duci și-i spui foarte clar: gheara jos. — Să-i zic „gheara jos“? zic șovăitoare. Și cum să fac asta? Nu știu dacă am mai zis vreodată cuiva să-și ia gheara. Poate doar atunci, la perechea aia de cizme reduse, de la Barneys. — Îi dai semnale mici
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de țigară În nu știu ce film noir. — CÎnd te mai duci la ea? mă Întreabă. — Vinerea viitoare. Trebuie să mă duc la un control. — Ok, zice Suze foarte fermă. Te duci și-i spui foarte clar: gheara jos. — Să-i zic „gheara jos“? zic șovăitoare. Și cum să fac asta? Nu știu dacă am mai zis vreodată cuiva să-și ia gheara. Poate doar atunci, la perechea aia de cizme reduse, de la Barneys. — Îi dai semnale mici și discrete, spune Suze cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la un control. — Ok, zice Suze foarte fermă. Te duci și-i spui foarte clar: gheara jos. — Să-i zic „gheara jos“? zic șovăitoare. Și cum să fac asta? Nu știu dacă am mai zis vreodată cuiva să-și ia gheara. Poate doar atunci, la perechea aia de cizme reduse, de la Barneys. — Îi dai semnale mici și discrete, spune Suze cu un aer versat. Îi arăți că Luke e al tău. Îți pui un braț În jurul lui... vorbești despre ce bine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]