2,272 matches
-
borcan întreg pe post de vază, certându-se parcă între ei ca să-ncapă toți laolaltă! Știa ea bine ce zicea, mama. Între localnici se dădea un fel de competiție inoficială pentru primul loc, pentru întâiul ”găsitor”. Cel care aducea primii ghiocei se bucura pentru scurt timp de atenția tuturor, având un statut oarecum asemănător celui de vestitor al Învierii sau al Nașterii Domnului. Și apoi mai era ceva: ghioceii se trec repede. Sunt așa de efemeri încât dacă le ratezi apariția
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
competiție inoficială pentru primul loc, pentru întâiul ”găsitor”. Cel care aducea primii ghiocei se bucura pentru scurt timp de atenția tuturor, având un statut oarecum asemănător celui de vestitor al Învierii sau al Nașterii Domnului. Și apoi mai era ceva: ghioceii se trec repede. Sunt așa de efemeri încât dacă le ratezi apariția n-ai timp să recuperezi handicapul decât ... la anu și la mai mulți ani. Cum dădea mama semnalul, săream toți de bucurie, țopăind cu entuziasm. Căci excursia dura
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
a treia, ca primăvara însăși. O astfel de călăuză era mama, chiar dacă nici ea nu deținea garanția absolută a adresei locului aceluia fermecat, coborât parcă din povestea Dumbrăvii Minunate, ca poiana Lizucăi. Era un loc magic, împovărat de belșugul de ghiocei, ca de un covor alb, dar nu de la zăpadă. Poiana a Treia era adresa sigură la care parcă toți ghioceii zonei noastre își dădeau întâlnire, ca să serbeze cu căpșoarele lor albe și vesele beția anotimpului șugubăț. Chiar dacă toată lumea o cunoștea
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
locului aceluia fermecat, coborât parcă din povestea Dumbrăvii Minunate, ca poiana Lizucăi. Era un loc magic, împovărat de belșugul de ghiocei, ca de un covor alb, dar nu de la zăpadă. Poiana a Treia era adresa sigură la care parcă toți ghioceii zonei noastre își dădeau întâlnire, ca să serbeze cu căpșoarele lor albe și vesele beția anotimpului șugubăț. Chiar dacă toată lumea o cunoștea, nu puțini au fost cei care s-au întors fără să dea de ea, blestemând la cine Doamne Iartă-mă
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
marilor expediții, pentru că excursia nu era una oarecare, dura cel puțin o jumătate de zi și nu întotdeauna era și încununată de succes. Singurul lucru care se știa în mod cert despre fantasma acelei poieni era că acolo-și dădeau ghioceii înadins întâlnire odată pe an, ca la o petrecere secretă, la un semnal vizibil doar pentru inițiați. Pădurea Bradului, cea pomenită și-n vestitul cântec haiducesc al mamei Radului stârnea imaginația noastră până peste poate. Cu siguranță că ascundea mai
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
o petrecere secretă, la un semnal vizibil doar pentru inițiați. Pădurea Bradului, cea pomenită și-n vestitul cântec haiducesc al mamei Radului stârnea imaginația noastră până peste poate. Cu siguranță că ascundea mai multe secrete decât doar cel al nevinovaților ghiocei. Vigilenți precum haiducii urmăriți de poteră, ne furișam și noi prin ea cu ochii larg deschiși, dornici de a zări primii licărul alb prin poienile care abia se distingeau, ca niște pete de lumină printre fagi. Eram atenți la fiecare
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
ne duce și întoarce la destinație. Calea asta complicată avea însă și un avantaj: ne obliga să traversăm jumătate din sat. Așa aveam o scuză pentru a ne arăta tuturor curioșilor pe care-i întâlneam, mândri de ”recolta” noastră de ghiocei. Drumeția aceea inițiatică era și probă de îndemânare și curaj în care noi copiii îngropam toporul războiului dintre străzile rivale, colaborând în mod excepțional la cercetarea sistematică și amănunțită a cotloanelor codrului ”nostru”. Într-un fel, în străfundul sufletului, ne
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
n-ar mai fi venit sau cine știe ce altă calamitate naturală ne-ar fi putut ajunge. Vă-nchipuiți așadar ce mare era veselia și ușurarea când dădea unul dintre noi semnalul că ar fi găsit poiana visată. Hulpavi ne repezeam la ghiocei, culegând în frenezie, alergându-ne printre pomi, cățărându-ne pe crengi, zburdând ca mieii, făcând tumbe și chiuind mai abitir decât jivinele pădurii. Cred că dacă n-am fi știut că ghioceii sunt otrăvitori, de bună seamă am fi mușcat
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
fi găsit poiana visată. Hulpavi ne repezeam la ghiocei, culegând în frenezie, alergându-ne printre pomi, cățărându-ne pe crengi, zburdând ca mieii, făcând tumbe și chiuind mai abitir decât jivinele pădurii. Cred că dacă n-am fi știut că ghioceii sunt otrăvitori, de bună seamă am fi mușcat cu mare poftă din ei! Întotdeauna m-am întrebat cum făcea mama când simțea diferența dintre o simplă zi oarecare, în care iarna făcea o pauză scurtă și ziua cea mare, care
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
cu mare poftă din ei! Întotdeauna m-am întrebat cum făcea mama când simțea diferența dintre o simplă zi oarecare, în care iarna făcea o pauză scurtă și ziua cea mare, care vestea venirea adevărată a primăverii și, implicit culesul ghioceilor. Ca și primăvara însăși, Poiana a Treia venea când voia ea, aducând bucurie, descătușând veselia. Se arăta doar celor vrednici, care se-ncumetau să ia taurul de coarne, plecând la drum în căutarea ei. Eu o suspectam chiar că ar
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
c-ar fi lăsat-o inima să ne dezamăgească, fără se amuze măcar un pic pe seama ghiumbușlucurilor noastre de iezi abia scăpați din chingile iernii morocănoase. Veselia noastră zburdalnică, de copii puși pe șotii adăuga clopoțeilor albi, dar muți ai ghioceilor acel ceva care le mai lipsea: sonorul, clinchetul melodios. Am zis că ghioceii nu sunt punctuali? Greșit! Ba da, ei vin în fiecare an; e drept, o fac când vor ei. Știu mai bine decât noi că darul tactului nu
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
un pic pe seama ghiumbușlucurilor noastre de iezi abia scăpați din chingile iernii morocănoase. Veselia noastră zburdalnică, de copii puși pe șotii adăuga clopoțeilor albi, dar muți ai ghioceilor acel ceva care le mai lipsea: sonorul, clinchetul melodios. Am zis că ghioceii nu sunt punctuali? Greșit! Ba da, ei vin în fiecare an; e drept, o fac când vor ei. Știu mai bine decât noi că darul tactului nu se distribuie cu anul sau cu ceasul, așa cum libertatea nu se măsoară cu
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > SUNT PRIMAVARA Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului Sunt primăvară Am palmele-nflorite cu narcise și la urechi, cercei de ghiocei. Sunt primăvara, ce-nflorește vise, pe câmpurile unde zburdă miei! Am inima-nroșită, un bujor și rochia-nverzită prematur. Sunt primăvara ta și-a florilor și liniștea venit-am, să ți-o fur! Am ochii, scânteieri de stele noi și sufletul
SUNT PRIMAVARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372781_a_374110]
-
semenii au devenit statui. M-am săturat de-același veșnic grui pe care-orice urcuș este estetic. Vom da în iureș buzna în cel dintâi frenetic unde nici resemnare, nici deznădejde nu-i. Nu pregeta și haide să-ți arăt cum ghioceii-nfruntă cel mai cumplit omăt, iar viscolul devine adiere. Ținându-ne de mână vom sta pe Everest și-mbrățișarea noastră va-nvinge-orice durere din viața ce-a ajuns să fie rest. Anatol Covali Referință Bibliografică: Aflux Nu pregeta / Anatol Covali : Confluențe
AFLUX NU PREGETA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373088_a_374417]
-
plinePe mare PoseidonDegustă plancton... XXIV. OFERTĂ, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012. Miros de floare Aroma gurii de Rai E de vânzare Ademenire Clipa așteaptă Buze foșnind în sărut Înmugurirea Identitate Ca un ghiocel Ziua pierdută-n rodiri Căutând bulbul Deznădejde Simplă hulire - Întoarcerea-n pântece Nici o schimbare... Circulație Sună depășirea Doar clapele gândului Trec bariera Topografică Măsura umbrei Glezna dintre doi fluturi Și-un fir de iarbă ... Citește mai mult OfertăMiros de floareAroma
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se topește deja neaua, Bulbii-s în explozie, Mugurii de lapte beau a Zeilor ambrozie. Își scot puța pețiolii Din zăpada mieilor, Lapții-s goi, caliciul gol li-i Încă, ghioceilor. Soldățeilor de iarbă Abia de le dau tulei Pe la subsuori și barbă, Prea sunt cruzi, prea tinerei... Ici și colo, săltând clisa Prinsă între chingi adânci, Ies lăstari cărora li s-a Rupt buricul ca la țânci. Musculițe parcă bete
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
Creatie > CHIAR UN PIC CAM OFILIT Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Acum când păsările ciripesc, Când toate iubirea regăsesc, În urletul de viață mustesc, Natura cuvântă că toate iubesc.. Când ghioceii au răsărit de mult, Flăcăii duc inima la un consult, De-ar fi așa doctor să le aline, Iernile grele ”tratate cu suspine.. Ghiocelul sprintenel ce s-a ivit, Prin pojghița rece el a izbutit, Chiar de-i acum un
CHIAR UN PIC CAM OFILIT de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373214_a_374543]
-
ciripesc, Când toate iubirea regăsesc, În urletul de viață mustesc, Natura cuvântă că toate iubesc.. Când ghioceii au răsărit de mult, Flăcăii duc inima la un consult, De-ar fi așa doctor să le aline, Iernile grele ”tratate cu suspine.. Ghiocelul sprintenel ce s-a ivit, Prin pojghița rece el a izbutit, Chiar de-i acum un pic cam ofilit, Dar nu iubirea vrednică de iubit.. Apare primăvara cu un Mărțișor, Înflorând tot ce-i dintr-un Odor, Făcând și pe
CHIAR UN PIC CAM OFILIT de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373214_a_374543]
-
înflorirea gândului curat De înverzirea sacră din lunile de mai De mugurul iubirii ce crește adăpat De ploile de har ce-l udă din înalt. Mi-e dor de primăvara ce vine cu alai Și ne privește tandru dintr-un ghiocel Îmbrățișându-ne cu bucurie și cu drag Și înverzind iubirea în fiecare om. Mi-e dor de clipa albastră a zorilor în geam Ce vin cu brațe pline de viață și de flori Cu degete de soare ne aduce an
DOR DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373229_a_374558]
-
Din doruri s-au născut buchete de iubire Din flori de sub zăpezile ce dor Cu mâinile ei tandre venind cu măreție Primăvara aduce al dragostei fior. Sub cerul luminat de aprinse taine Un dulce licărit se-aude în văzduh E ghiocelul tandru în albele lui straie Zâmbind gingaș în somn ca și un prunc. Și un suspin înmiresmat se aude De prin colini de noapte străbătute Ca un sărut de rugă pe gene de zambile În taină mângâiate de raze dulci
DOR DE PRIMĂVARA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373229_a_374558]
-
dor mi-era de tine, primăvara! La viață sufletul meu îl renaști, În muguri de lumină-l împodobești, Topindu-i neaua gândului de iarnă. Te-am așteptat cu-a inimii tăcere Și-n verde speranța, vie te vedeam, Din lacrima, ghiocei îți făuream, Știam c-ai să te-ntorci din nou la mine! Te rog, ia-mi teamă, frigul și durerea... Ascunde-le-n floare albă de cais... Să cred că a fost un neînțeles vis... Inflorește-mă iubirii, e vremea!... Ofrandă
ETERNĂ PRIMĂVARĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376141_a_377470]
-
stihurile să le fac odoare. Desigur, unele șchioapătă, altele betege, și totuși fiecare are-o rimă-floare; vreau ca cineva, din voi, să le lege și să le scoată un pic la soare. În fiecare stih am pus mai mulți trandafiri, ghiocei, brândușe și multe viorele; luați cu atenție, din fiecare, câte un fir chiar și de zambile, narcise sau micșunele. De veți vrea și altceva, mai acatării, în plus Să-mi trimiteți un mail, ori un semese acuș. Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
încerc stihurile să le fac odoare.Desigur, unele șchioapătă, altele betege,și totuși fiecare are-o rimă-floare;vreau ca cineva, din voi, să le legeși să le scoată un pic la soare.În fiecare stih am pus mai mulți trandafiri,ghiocei, brândușe și multe viorele;luați cu atenție, din fiecare, câte un firchiar și de zambile, narcise sau micșunele.De veți vrea și altceva, mai acatării, în plusSă-mi trimiteți un mail, ori un semese acuș.... XXII. NE OCOLEAM..., de George
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
săltărețe ca un brotăcel Mângâie, în amurg, obrazul primăverii. Primăvară, primăvară, însorită primăvară, Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi! Darnică, ți-ai despletit peste țară Ale tale calde plete de mătase verzi. Iar mi-ai adus un firav ghiocel ... Mi l-ai sădit în păr și în grădină ... Mă-ndemni s-alerg, să zbor, să cânt cu el ... Plutesc, plutesc, plutesc ...mă ții de mână. Adânc, mi te-ai cuibărit în suflet ... Ca o mirifică vioară mă mângâi. Prin
PRIMĂVARĂ IAR … de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376155_a_377484]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PRIMĂVARA MEA! Autor: Mariana Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1523 din 03 martie 2015 Toate Articolele Autorului Primăvara mea! Ghiocei crescuți sub manta de nea, Deschid ușa, către primăvara mea! Sufletul, ea la viață mi l-a reaprins... Pe cerul primăverii, flori mi-a-ntins! Flori frumoase, flori anume alese, Ce din mătăsuri fine, voalul și-l țese. Să-l
PRIMĂVARA MEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376231_a_377560]