1,784 matches
-
Cine dracu' ar fi trebuit să fie? Întrebarea îl ului. Cu claritate văzu deodată calea de a ieși din impas. ― Nu pot decât să vă sugerez o verificare la detector a afirmațiilor mele. Dar detectorul răspunse: ― Nu, dumneavoastră nu sunteți Gilbert Gosseyn și n-ați locuit niciodată în Cress Village. Dumneavoastră sunteți... Aparatul se opri. Zecile de leduri electronice clipiră, nesigure. ― Da, da? insistă omulețul rotofei. Cine este el? Urmă o lungă pauză, apoi: Mintea lui nu conține nici o informație, articulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
formau motive mergând de la roșul intens la galbenul viu. În centrul panoului se afla difuzorul stilizat. confecționat de asemenea din plastic transparent. De acolo răsuna vocea Mașinii, care acum îi repeta: ― Numele dumneavoastră? și, vă rog, strângeți în mâini electrozii. ― Gilbert Gosseyn ― șopti Gosseyn. Se făcu tăcere, câteva tuburi de culoare roșie intensă clipiră, apoi: ― Pentru moment ― zise Mașina cu un ton neutru ― accept acest nume. Gosseyn se așeză mai confortabil în fotoliu. Privirea îi ardea sub influenta nerăbdării. Se simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
cu răspunsurile corecte, interpretându-le și acordând o notă favorabilă. Răspunsurile altor 25 000 de concurenți fuseseră controlate în același fel. În câteva minute un nou lot de candidați va repeta această experiență. ― Mai dorești să pui și alte întrebări, Gilbert Gosseyn? îl interogă Mașina. Gosseyn se încordă. ― Mi-au fost introduse în memorie anumite noțiuni eronate. Această operațiune urmărește un scop anumit? ― Au fost introduse. ― Cine le-a introdus? ― Creierul dumneavoastră nu păstrează nici o urmă. ― Atunci de unde știți că au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
se desluși. El se așteptase să i se ceară să coboare din mașină. Se trase înapoi. Ideea că îl puteau considera drept un tip periculos era cu totul nouă. Părea să nu aibă absolut nici un raport de structură cu faptele. Gilbert Gosseyn, un non-A confirmat, a cărui memorie fusese distrusă de un accident amnezic, putea să se dovedească demn de Venus în urma jocurilor; dar el nu va fi decât unul din miile de câștigători analogi. Lui nu-i rămânea decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
unui complex sistem nervos. După moarte, corpul se dezintegrează, iar personalitatea mai supraviețuiește numai sub forma unui oarecare număr de impulsuri ― amintire, și acelea deformate, în sistemul nervos al altora. Și pe măsura trecerii anilor, aceste amintiri se estompează. El, Gilbert Gosseyn, va supraviețui ca influxuri nervoase în mintea altora, cel mult o jumătate de secol; sub formă de emulsie pe un negativ foto ― un oarecare număr de ani; și în calitate de asamblaj electronic în celulele unor tuburi catodice ― poate vreo două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
înainte era hotărât să nu dea explicații. Dar dacă Prescott îl știa, tăcerea lui Gosseyn i-ar fi dat să înțeleagă că și el, la rândul său, îl cunoștea. Pe de altă parte era o nebunie să se prezinte drept Gilbert Gosseyn, fără să-l forțeze nimeni. Se ridică din nou, șovăitor. Deodată simți că nu poate pleca, fără să-i explice femeii situația. Dacă lui i s-ar fi întâmplat ceva, ar exista măcar o persoană s-o știe. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
cea pe care o formulase acum Prescott. Nemulțumindu-se cu simpla afirmare a unei asemănări de structură, era pe cale să se identifice cu persoana unui mort. Astfel, pornind de la constatarea că are aceleași amintiri și același aspect fizic ca și Gilbert Gosseyn I-ul, el susținea că este Gilbert Gosseyn I-ul. Oricare student de la filosofie, chiar din vremurile de altădată, știe că dacă două fotolii ce par asemănătoare sunt deosebite de zece mii de ori, din zece mii de puncte de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
-se cu simpla afirmare a unei asemănări de structură, era pe cale să se identifice cu persoana unui mort. Astfel, pornind de la constatarea că are aceleași amintiri și același aspect fizic ca și Gilbert Gosseyn I-ul, el susținea că este Gilbert Gosseyn I-ul. Oricare student de la filosofie, chiar din vremurile de altădată, știe că dacă două fotolii ce par asemănătoare sunt deosebite de zece mii de ori, din zece mii de puncte de vedere, nici unul dintre acestea din urmă nefiind în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
contactele metalice și rămase nemișcat în timp ce fasciculele energetice îi brăzdau obrazul. ― Ai auzit ce s-a spus? Care este verdictul? întrebă el. ― Nu pot confirma sau infirma povestea dumneavoastră. Concluziile mele se bazează pe fluxurile memoriale. Dumneavoastră aveți memoria lui Gilbert Gosseyn I-ul. Aceasta include și amintirile legate de momentul în care ați fost ucis, amintiri care sunt atât de precise, încât mi-e greu să afirm că moartea nu s-a produs. De asemenea, nu există repere privind identitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
avion. Acesta ateriză la cincisprezece metri de el și-și opri motoarele. O lumină țâșni de la bord, mătură terenul cu o mișcare sulpă și prinzându-l pe Gosseyn în fascicolul său orbitor, se imobiliză. De dincolo de lumină răsună o voce: ― Gilbert Gosseyn, nu-ți sunt dușman, dar nu-ți pot spune mai mult până nu te urci în avion. Ca să fim siguri că ai s-o faci fără vorbă și fără ca să tragi de timp, te anunț că vreo șase arme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
și făcu un duș în sala de baie vecină. Se simți reîmprospătat, dar oboseala începuse să-și spună cuvântul. Se strecură deci în așternutul neatins. Liniștea, în jurul său, era deplină. Gândurile sale se concentrară în adâncurile creierului său asupra misterului Gilbert Gosseyn, cel ucis o dată și reânviat. Nici chiar zeii de demult n-ar fi reușit mai bine. Pe vremea romantismului ar fi putut crede că e vreun prinț, ori vreun agent guvernamental important, dacă nu un bogat om de afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
urmează un comunicat important transmis de la palatul prezidențial! O altă voce mai dură, continuă: ― Am trista îndatorire de a vă aduce la cunoștință că președintele Michael Hardie a fost asasinat în această seară de către un bărbat cunoscut sub numele de Gilbert Gosseyn, un agent al Mașinii jocurilor. Abia poate fi intuită amploarea conspirației împotriva cetățenilor pămîntului. Gosseyn, a cărui fugă a fost ajutată de pretinși detectivi venusieni, începând din această seară devine obiectul celei mai mari vânători de oameni din istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
într-o acțiune care, dacă se gândea bine, mirosea a melodramă de la o poștă, văzuse acest pericol depărtându-se de el. Reîntoarcerea la palat în noaptea asasinării președintelui Hardie, fusese într-adevăr actul unui nebun, cu mult dincolo de posibilitățile unui Gilbert Gosseyn, om normal și cu frica legilor. Fără îndoială, va fi împiedicat să vadă Mașina. Dar nimeni nu-l opri. Largile bulevarde care duceau la Mașină erau aproape pustii, fapt absolut normal în cea de a douăzeci și noua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
nu cred că-ți dezvălui un mare secret spunându-ți că-l vom ucide și, din acel moment, nu văd care ar fi motivele care ne-ar împiedica să te ucidem și pe tine. În afară de asta, numărul total al corpurilor Gilbert Gosseyn trebuie să aibă și el o limită. Se îndepărtă și ieși pe poartă, fără să mai arunce măcar o privire înapoi. O mașină îl aștepta în josul scărilor. Gosseyn îl văzu urcându-se în ea. Peste câteva momente, lui Prescott
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Bineînțeles că eu eram aici și la timp ca să-ți împiedic gestul fatal, însă el a făcut ceva, ce eu însămi n-aș fi putut face. Mulțumită lui, nimeni nu știe că te afli în acest hotel. Și, mai ales Gilbert Gosseyn... (ea se aplecă spre el, ochii ei erau de un albastru intens și dulce:) nu te grăbi. Recunosc că s-au purtat cu tine destul de dur. Dar asta numai pentru că erai cu totul expus. Thorson a fost surprins, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
radio în pag. 3) Guvernul a declarat... este cu totul absurd... atât de curând după asasinarea președintelui Hardie, în mod evident în cârdășie cu Mașina... În consecință a fost distrusă. Timp de o oră... emisiunea Mașinii... mesaj de neînțeles la adresa lui Gilbert Gosseyn, a cărui fotografie o publicăm de altfel... Această pagină... anterior absolvit de orice bănuială... Trebuie găsit pentru un interogatoriu suplimentar... Să fie arestat la prima vedere." În timp ce citea, Gosseyn își amintea, secundă cu secundă, tot ce-i spusese Mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
cu un nod în gât, privea reproducerea fotografică. Era o fotografie făcută din față și, fără îndoială era el. Dar ceva nu era totuși în regulă. Îi trebuiră câteva secunde bune să găsească ce. Era o fotografie a cadavrului lui. Gilbert Gosseyn I-ul. Râsul său fu amar. Lăsă ziarul să cadă și se împletici până la scaun. Era bolnav de furie și de ciudă. Fusese cât pe aci să se sinucidă. Și fusese atât de aproape de acest gest, încât putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
nu există nici un mijloc de întrerupere a contactului. Funcționa. Și nu pă-rea să aibă de gând să se oprească. Mașina jocurilor fusese dotată, fără îndoială, cu aparate de sondare energetică capabile să scurtcircuiteze cablajele chiar și prin metal, dar el, Gilbert Gosseyn, neavând sculele potrivite, era pur și simplu blocat; având în vedere că-i promisese lui Dan Lytlle să nu facă nimic fără el, se hotărî să se culce. Poate, până se va trezi va veni și Patricia Hardie acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
-și cortexul la lucru îndepărtă de această tentație morbidă. Nu tot ce era just pentru ei, era în mod obligatoriu just și pentru el. Prin însăși esența gândirii non-A două situații nu puteau fi niciodată identice. Iar el era Gilbert Gosseyn, posesorul singurului creier suplimentar din întreg universul. Datoria lui era să rămână în viață și să-și antreneze creierul special. Și tocmai asta îl neliniștea. Teoretic, un captiv n-are nici o șansă să-și îndeplinească nici cel mai neînsemnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Venus, act jucând rolul de provocare deliberată. Și încheie pe un ton liniștit, de constatare: ― Din cauza ta m-am hotărât să nu îndeplinesc acest ordin. Gosseyn presimțea această concluzie. Chiar de la primele cuvinte, uriașul se arătase fascinat de misterul lui Gilbert Gosseyn. Propria sa situație, însărcinările ce-i reveneau, fuseseră prezentate numai în treacăt, în chip de clarificări și explicații. Iar ce era într-adevăr aiuritor și în același timp incredibil, Thorson ― fără să-și dea seama ― dezvăluise în sfârșit motivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
s-o ucidă pe Patricia și deci prezența ei aici era rezultatul unui compromis sugerat de Crang, pentru a-i salva viața fetei, fără ca el să se demaște. Aproape că-și imagina scena: Crang explicându-i lui Thorson că el, Gilbert Gosseyn, se crezuse, o vreme căsătorit cu Patricia Hardie; că este posibilă remanența unui reziduu emoțional în subconștientul său. Că asta ar constitui o motivație în plus pentru a-l obliga pe el să respecte convenția. Probabil că așa pusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
inventase un procedeu de imortalitate și încerca, fără să aibă resursele adecvate, să se opună proiectelor unei irezistibile puteri militare. Acest cineva dovedise deja că nu-i păsa decât mult prea puțin de ceea ce puteau păți oricare dintre corpurile lui Gilbert Gosseyn, și era clar că dacă Gosseyn-II va fi ucis, "șahistul" va accepta eșecul acestei variante de proiect și se va orienta spre alte căi de rezolvare a situației. Să-l ia naiba! În după-amiaza testului cu bucata de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
A. E. Van Vogt Sfârșitul NonA 1 Gilbert Gosseyn deschise ochii întrun întuneric ca smoala. Totul se-ntâmplase foarte repede. Prima senzație fu aceea că nu se afla unde ar fi trebuit să se afle. În acest scurt răstimp, deveni conștient de câteva lucruri în legătură cu el: stătea întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de metru depărtare de el. Situația nu mai era doar ridicolă. Sau încurcată. Era complet fără legătură cu tot ceea ce știa el. Stând întins acolo, își dădea seama că, până în exact acel moment, luase drept sigur faptul că el era Gilbert Gosseyn, care se trezea după somnul de noapte. Stând întins acolo, făcu în mod conștient pauza corticotalamică a Semanticii Generale. Teoria era că gândirea - corticală - ca parte a creierului putea să facă față chiar și unei situații periculoase mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
o făceau, în mod automat, sentimentele - talamice - care nu făceau altceva decât să reacționeze. "Bine, gândi el dezgustat. Și acum?" O idee nouă îi veni deodată: Sigur că da! Când m-am trezit, știam cine sunt". Dar faptul că era Gilbert Gosseyn, îl luase, așa, de-a gata încât i se ștersese din prim-planul gândirii. Dar nu era o informație fără importanță. Să te trezești și să știi cine ești; asta se-ntâmpla, fără îndoială, în fiecare dimineață, tuturor oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]