1,798 matches
-
foarfece (4); liberă(4); mic(4); acasă(3); aer(3); animal(3); bucurie(3); coadă(3); hărnicie(3); păsărica(3); pene(3); speranță(3); zburătoare(3); călătorie(2); cip-cirip(2); copilărie(2); creangă(2); dimineața (2); firavă(2); furculiță (2); gingașă(2); liber(2); păsărele(2); puritate(2); toamnă(2); țările calde(2); V (2); zbura(2); Andreea; aprig; aripă; atmosferă; balcon; barză; blîndețe; bogat; bufnița; bufniță; bun; bunătate; cald; casă; cărți; cioară; cioc; cîrîit; codru; copii; corb; cu nuci de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căldură; cea maibună; cheltuială; ciorbă; cocoș; compasiune; compatibilitate; compromis; comunicare; confidentă; cununie; curățenie; de fotbalist; de moț; delicat; delicată; devotată; dezastru; Diana; disciplină; divorț; divorțat; dor; dorință; durere; eroare; excelentă; exemplară; familie, soț, copil; față; femei; fertilitate; Game over; ghid; gingașă; grijă; grijulie; impas; interesant; iubita; iubită de cineva; începător; îndatoriri; îngrijire; înșelată; înțeleaptă; înțelegătoare; înțelegere; jumătatea; jumătatea vieții; lanț; legămînt; loială; maitîrziu; maică; mami; Melinda; miez; militară; minunată; moarte; moșie; nebună; necazuri; necesitate; neidentificată; nepăsare; nevasta; niciodată; noroc; nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bluză (3); fată (3); fir de ață (3); frumos (3); înalt (3); linie (3); picior (3); rău (3); scurt (3); telefon (3); ușor (3); apă (2); chibrit (2); cravată (2); efemer (2); fata (2); felie (2); femeie (2); firavă (2); gingaș (2); glas (2); haine (2); iarbă (2); neajutorat (2); obiect (2); plăpînd (2); rupe (2); se rupe (2); slabă (2); slabe (2); Slim Shady (2); sport (2); stilou (2); strat (2); șiret (2); tricou (2); urît (2); uscat (2); viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nici timpul, ca la Ion Horea, nici tehnica expresionistă, ca la Pituț, nu aduc imaginea copilăriei, ci poetul prin spărturi de flaut întruchipează cu nostalgii bacoviene chemările trecutului. "La un geam, bolnavă de suvenire/ o fată prin feriga de aur/ gingașă mă căta". Horia Zilieru plătește tribut proletcultismului, dar încearcă să facă o poezie a evenimentului într-un stil căutat și entuziast. Rămâne în poezie un îndrăgostit "cu reminiscențe din Costache Conachi"1, și prin universul de tradiții proiectat într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apariții sumbre, turme nefericite, atrase de mirajul Mecăi. În general poemele sunt de dragoste ("Tauli"), cam prea lungi și cu prea multe și insistențe asupra manifestărilor, mai mult sau mai puțin senzuale. "Căci trupul ei mlădiu în vânturi/ Cu foșnet gingaș și domol/ Nu-nțelegea asemeni cânturi/ Cu trupul de simțire gol/ Se legăna mlădiu în vânturi." Alexandru Piru, în studiul său, subliniază lungimea poemelor lui Tudor George. "Legenda cerbului" cuprinde 504 versuri, iar al doilea volum, "Veverița de foc", se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sentimentală și nostalgică este într-un fel bacoviană: "Goală, soru-mea se-ntinde,/ Și o aud gemând. Îi pipăi clar obrazul și urlu" sau " Va veni un dric la voi, ca melcul,/ cu cornițe negre scoase afară./ Signor vierme, cu profilul gingaș,/ Chip de roză, ori de trestioară,/ Nu primi-n împărăția ta/ morții altora". Senzualitatea, zbuciumul cărnii sunt exprimate într-un limbaj patetic, într-o atmosferă dramatică: "Nu-și uită carnea tiparul ei ciudat/ Nici un rege al înțelepciunii n-o pipăie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
iar piua punctează ironic tăcerea ca o ciocănitoare într-un nuc bătrân. Coboară bușteni de la munte morocănoși ca dulăii de stână. Pâinile stau azimi biblice să le ceară cuptorul încins. Seve, arome, culori, sunete, ca polenul de flutur pe aripa gingașă îi deseneză vieții miracolul. Pulberea clipelor acoperă deocamdată nervuri, trasee spre moarte". Virgil Podoabă are sagacitatea de a defini arta narativă zaciană ca pe un "mixt psihologic memorie-imaginație". Din repertoriul căruia face parte și "oniro-patria", patria din vis redobândită, maramureșeană
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
adaptat propriei situații de prizonieră benevolă a "zidurilor" Cetății: În miezul viu al Cetății, sufletul poposi surîzător. Îl simți cu bucurie zidit în iubirea ei ocrotitoare. Fu sigură că înțelesul adorabil al legendei închise acolo, în ziduri trainice, o dată cu trupul gingaș al femeii, un simbol fericit." Metafora continuă a "aderențelor" între ființă și casa fetiș, între sufletul exaltat și "sufletul" Cetății adaugă noi accente modului existențial "alveolar" pe care personajele romanelor îl configurează inconștient și îl reiterează. Ca și raportul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dispoziții bătrânești: "Aibi grije mai cu seamă, strămoșule, de fată/ Mi-e frică ce se face, pe lume, fără tată", iar îngerii sunt rugați să aibă grijă de staul, de livadă, de ființele fără apărare, versurile constituindu-se într-un "gingaș franciscanism arghezian". Viața fremătătoare este căutată sub semnul universalului, pretutindeni, sub rotirea astrelor, sau în chilia călugărului Iakint, care păcătuiește alături de o fată: "La el, azi-noapte, în chilie/ A-ntârziat o fată vie,/ Cu sânii tari, cu coapsa fină/ De alăută
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
momentele execuției; b) selecționarea acțiunilor tehnice, în cadrul compoziției de mișcare. Nuanțele de intensitate forte, presupun mișcări dinamice cu un grad crescut de manifestare al contracțiilor de genul sărituri, piruete de mare amplitudine etc., nuanțele de piano conduc spre mișcări line, gingașe, de mare finețe a controlului neuromuscular, relaxări etc. Durata sunetului muzical. Aspectul temporal al sunetului temporal condiționează evoluția în timp a mișcărilor. Durata fiecărei valori de notă muzicală, s-a stabilit convențional prin intermediul noțiunii de timp muzical. Valorile de note
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
care dădu în lume fură două tinere, din cele cunoscute sub numele de <<femei de stradă>>; cu două biete prostituate i-a fost prima întâlnire și eroica sa aventură. Dar lui i se părură două încântătoare domnițe sau două jupânițe gingașe, ieșite în poarta castelului căci drept așa ceva luă hanul ca să se desfete."195 De aceeași insanitate dă dovadă Ladima, percepând-o pe Emilia ca pe o creatură serafică, trăind într-o cameră ce strălucește de curățenie și lumină când, de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
brațelor, urcă spre umerii ampli, spre ceafa viguroasă, surprinde în trecere zâmbetul calm și se oprește cinci secunde asupra privirii adânci, în care s-au adunat cerul albastru și norii alburii ca spuma laptelui, verdele pajiștii și cântul ciocârliei, surâsul gingaș al unei persoane neidentificate (dar devotată și ea vieții rurale, cauzei hrănirii poporului cu produse lactate și recompensată cu premiul anual al concursului "Cornul și Laptele". Lent ochiul camerei o cotește la stânga, surprinde schimbul de priviri complice dintre placida patrupedă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
noapte/ Spre o delicatețe infinită,/ Ciuperci cât canapeaua, în dantele,/ Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască/ Aluaturi tapisate crescând grele/ Într-o dobitocie îngerească,/ Moi miezuri de ficați în butoiașe/ De ou de melc, înlăcrămate dulce,/ Mujdeiuri ireale, șunci gingașe/ Când sufletu-n muștar vrea să se culce,/ Și-n ceainice vădindu-și eminența/ prin fast de irizări și toarte fine/ Ceaiuri scăzute până la esența/ Trandafirie-a lucrului în sine!". Descripția estet-rafinată a unor astfel de elemente ale universului casnic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se dovedește "dulap sacru" (va fi înlocuit, undeva, cu Fragedul cufăr "de mărimea obișnuită a odăilor mele strâmte, joase", burdușit cu "perne umplute cu puf de gâscă, șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării intime, feminine, mototolite delicat"), "tăvi trântite, gingașe și moi,/ Cu clopoței gălăgioși la gene/ Și degete prelinse din oloi", "linguri cristaline,/ Pâlnii de somn, pipere pătimașe,/ Cuțite ce ucid prin limpezime,/ Ibrice-adânci cu falnice panașe". Sau ființele pe nedrept asimilate de altfel de spirite sferei inferiorului, umilului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Și când am intrat în apă mi s-a părut că nici nu cad la fund. Și-ntr-adevăr, o vreme m-am legănat sfâșietor de lin pe superficia verzuie și calmă, parcă amintindu-mi de copilărie, parcă respirând într-un fel gingaș, nemaiîntâlnit, cum doar plantele știu să respire sau poate îngerii o lungă și delicioasă desfacere a mirării în Ether" (Fântâna lui Julien Ospitalierul). În punctul lui cel mai înalt, textul brumarian trăiește astfel într-un regim imaginar pe deplin superior
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al Poeziei. Peste scut o spadă./ Mă jur pe zaruri, luna să ne vadă./ De mână, ca o fată de liceu/ îți duc beteala peste capul meu/ și cald, sărutul e-o brățară moale/ arzând pun la-ncheietura mâinii tale/ gingașă cum e gâtul de vioară". În buna tradiție a genului erotic inaugurat, magistral, în creștinism de Cântarea cântărilor, principiului animei i se asociază în mai multe rânduri și lira, harfa sau orga, așadar cântecul. Critica a urmărit, de altfel, cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
adevărul despre ostilitatea mamei creatoare. Fericirea omului în îmbrățișarea blândă a elementelor se dovedeste o speranță deșarta, un vis de demult: Unde-ați pierit, fermecătoare vise, / din tăinuit lăcașul / de tainice fapturi, din efemerul / diurn tărâm de stele. Din sălașul / gingașei Aurori și din ungherul / ce-ascunde-n somn a soarelui sclipire? (Către Angelo Mai, vv. 91-96).382 Drumul gândirii către deziluzie este ireversibil deoarece, odată descoperit, adevărul despre chipul malefic, apoi indiferent al naturii nu poate fi negat, minimalizat sau ignorat: fericirea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
coacerea oarbă,/ Așteaptă până creanga/ se leapădă de fructe/ și fiara își uită/ Puiul crescut./ Rămâi în cer,/ Până când ziua/ Are curajul să se umilească,/ Punându-se cu noaptea,/ Spate-n spate,/ Să vadă cine-i mai înalt/ Și noaptea gingașă se-apleacă/ Spre a părea/ Egale și surori./ Nu te-apropia,/ Până te cheamă/ Sânge stângaci,/ ca să cobori./ Tu vino numai când răsare/ Înlăcrimatul soare de octombrie,/ din oul văruit cu nouri,/ Clocit în calde veșnicii,/ Pândește cumpăna din care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pe zăpadă umbre abia colorate,/ Le priveam cum răsar, cum vâslesc și cum pier/ În lumina din care izvorâseră toate.// Vinovate de-a fi doar atât se-oglindeau/ Înmulțindu-și în omătul complice,/ Ca și cum s-ar scuza că-s prea gingașe sau/ Ca și cum, uluite, ar cerca să explice// Veșniciei fiorul împăcat și intens/ Al făpturii lor lungi de nor auster/ Căci, scăpate istoriei și curate de sens,/ Treceau clipe mari zdrențuite pe cer". (Pe cer) sau: "Totul neterminat./ Sau numai mi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
din legume și fructe un adevărat izvor de sănătate. Specificul produselor horticole proaspete este generat de faptul că sunt vii, au un conținut mai ridicat în apă și un volum în general mai mare, iar structura lor este mult mai gingașă. Particularitățile lor fiziologice determină o valorificare mult mai complexă, mai dificilă decât a altor produse vegetale, dacă ținem seama de destinația lor. Diversitatea speciilor cultivate de legume, fructe și flori, a soiurilor de struguri de masă, este foarte mare. Sortimentul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau mazăre, cartofii timpurii, ardeii, sparanghelul, evoluează într-un timp mai scurt sau mai îndelung către o stare de ofilire, mai superficială (reversibilă) sau mai profundă (ireversibilă). Soiurile de salată din culturile protejate au frunze cu o conformație mult mai gingașă și mai sensibilă decît soiurile din culturile de câmp, care au frunze cu o conformație semifină sau grosieră. Acestea din urmă suportă mai bine etapele de valorificare și sunt preferate la păstrare, când se pune problema depozitării. Legumele rădăcinoase se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mână". Pe lângă folosurile arătate, mai avem și alt folos de la scăldătoarea răce: mic și mare, tânăr și bătrân, bărbat și fimeie poate să se deprindă cu ea și să tragă cel mai deplin folos prin întrebuințarea ei. "La cei mai gingași copii, zice doctorul Ferro, putem întrebuința scăldătoarea răce fără cea mai mică îngrijire și folosul care-l vom vide aice îl vom aștepta în zadar de la orice altă doftorie". Și mai departe, iarăși zice: "Scăldătoarea răce este cel mai puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Nici odineoară și aceea ce ne-au învățat cei mai mari vindecători ai tuturor veacurilor o vedem în experenție și astăzi, adică că nicăiri nu este așa de trebuință scăldătoarea răce ca la ființa cea slabă, ca la trupul cel gingaș și grațios al femeilor. Carele din cunoscutele leacuri poate să-i deie puterea cea statornică ce-i este de neapărată trebuință spre a să lupta cu valurile sexului ei fără să obosască? Cu dreptul zice Ferro: "Spre a feri și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din activități necesită mijloace prealabile, îndestulare, în timp ce pentru o anumită îndeletnicire omul nu are înclinație - a dat a lehamite din mînă și numai ce vezi că n‑are spor deloc. Atunci în aceste caractere însetate de activitate, dar slabe, feminine, gingașe, încetul cu încetul ia naștere ceea ce se numește înclinare spre visare și omul, pînă la urmă, nu mai este om, ci un fel de ființă ciudată de genul neutru - un visător“4. Evident, avem a face cu una dintre „ideile
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
care sugerează înrudirea celor două naturi. Șarpele simbolizează păcatul originar travestit în putere malefică incorporată la nivelul sexualității feminine pe care o desemnează simbolic. Scenariul decadent nu le mai asociază doar în plan formal, așa cum mărul sugerează de o manieră gingașă acordul dat tentației, ci construiește o tensiune a contrastelor, asociind atracția pe care o exercită sexualitatea feminină cu repulsia pe care o trezește aceeași sexualitate transpusă în corpul ofidian, care nu mai rămâne doar un accesoriu simbolic al tentației. Violența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]