KorAP: Find »[drukola/base=global & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...1716 >

42,885 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

economici, vom constata o dinamică proprie trecerilor de la o stare la alta. Aceste fluxuri traduc, pentru o repartiție inițială dată, ce proporție de persoane păstrează același statut (activ ocupat, șomer sau inactiv) și ce proporție își schimbă situația. În mod global, pentru Franța, analiza matricelor de tranziție pe o perioadă lungă sugerează câteva fapte stilizate (tabelul 17). Tabelul 17. Matrice de tranziție pe piața muncii An t An (t 1) Loc de muncă (E) Șomaj (U) Inactivitate (I) Loc de muncă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
expansiune, firmele nu ezită să angajeze ca mână de lucru complementară muncitori vârstnici, despre a căror angajare știu că este provizorie, sau lucrători tineri, adesea pe baza unor contracte precare. În caz de recesiune, angajările se limitează necesităților unei cereri globale de regim permanent și ieșirile din șomaj spre locurile de muncă nu-i privesc decât pe cei activi aparținând tranșei de vârstă intermediare. Altă particularitate din Hexagon privește modul de inserție a tinerilor pe piața muncii: de data aceasta trecerile

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
acumularea și investiția productivă a unei părți a bogăției produse în economie sunt factorii esențiali ai creșterii. În dinamica ricardiană în care principiul lui Malthus este un element central, trei clase lucrători, proprietari de pământ și capitaliști își împart venitul global primind respectiv salarii pentru supraviețuire, rente și profituri. Ultimii sunt esențiali pentru continuarea creșterii economice, căci acumularea cere un minim de profit. Or, creșterea demografică susținută care obligă cultivarea a din ce în ce mai multor pământuri permite cu siguranță menținerea unui procent de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
numeroasă reprezintă o cantitate de mână de lucru importantă care este asimilată unei mărfi oarecare. Valoarea muncă determină valoarea mărfurilor și pe cea a factorului muncă. Totuși, meritul autorilor este de a uni factorii demografici și economici pentru o descriere globală a dinamicii economice. Succesorii lor le vor abandona demografilor dinamica populațiilor ca să se concentreze asupra dinamicii economice admițând exogenitatea factorului demografic și va trebui să se aștepte Noua școală clasică a secolului al XX-lea pentru a regăsi unele din

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
demografică de tip "regim permanent", în care populația totală și populația activă ar trebui să progreseze în același ritm constant, ritmul acesta trebuind pe lângă toate să mai fie egal cu rata de creștere (economică) "garantată" pentru a se menține echilibrul global de normă întreagă. Într-adevăr, rata de creștere efectivă a economiei trebuie să egaleze în același timp procentul de creștere ex ante, ce corespunde investițiilor dorite de întreprinzători plecând de la anticipările lor asupra cererii (rata de creștere garantată asigurând norma

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Nu putem prezenta aceste concepții ca integrând sau ținând de o oarecare preocupare "demo-economică". În ceea ce-i privește pe neoclasici, dezinteresul cu privire la problematica demo-economică este aproape identic. Numai chestiunea variației ratei de creștere demografică și impactul său asupra performanțelor economice globale, asupra producției per capita și, în cele din urmă, asupra nivelului de trai este mai mult sau mai puțin abordată. Pentru Solow, care are în vedere o productivitate marginală a capitalului descrescătoare, randamente la scară constantă și egalitatea asigurată între

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
fundamental. Dacă această repartiție este stabilă în timp, la nivel microeconomic vor coexista agenți consumând mai puțin decât produc și agenți producând mai puțin decât consumă (sau consumând, deși nu produc nimic) și în acest caz, la nivel macroeconomic, consumul global va absorbi, în permanență, toată producția (economisire globală nulă). În sfârșit, în ipoteza unei populații "stabile", crescând cu un procent constant și pe structuri de vârste invariabile, rata de creștere demografică reprezintă și procentul de profit care poate fi cerut

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
la nivel microeconomic vor coexista agenți consumând mai puțin decât produc și agenți producând mai puțin decât consumă (sau consumând, deși nu produc nimic) și în acest caz, la nivel macroeconomic, consumul global va absorbi, în permanență, toată producția (economisire globală nulă). În sfârșit, în ipoteza unei populații "stabile", crescând cu un procent constant și pe structuri de vârste invariabile, rata de creștere demografică reprezintă și procentul de profit care poate fi cerut în prezent de către activii productivi și destinat să

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
un model mult mai individualist și axat pe comportamente de economisire de tipul "ciclu de viață", dintre ale cărui aporturi cruciale unul va consta în studierea efectului specific al structurii pe vârste și al variațiilor sale asupra nivelului de economisire globală. Rămân de asigurat transferurile inter-temporale în sânul populației și de garantat celor activi că atunci când va veni momentul creditul lor va fi onorat. Demersul lui Samuelson, mai orientat spre principiul pensionărilor prin repartiție, dar excluzând orice posibilitate de acumulare, nu

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
varietății de bunuri și dotări. Producerea de bunuri noi (progres tehnic) depinde de numărul de bunuri existente și de stocul de capital uman în sectorul cercetării. Producția în cercetare depinde de capitalul uman (materie cenușie) și de cunoștințele sociale (stoc global de cunoștințe). Bernard de Chartes scrie: "Suntem niște pitici urcați pe umerii unor uriași". După Romer, un inginer posedă astăzi același capital uman ca cel ce lucra acum un secol, dar cel de astăzi este mai productiv, căci profită de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
pgf] cu y PIB-ul în volum, n resursele de mână de lucru, l numărul de ore lucrate pe activ ocupat, k capitalul care, pe termen lung, se ajustează nivelului cerut de mâna de lucru și progresul tehnic, pgf productivitatea globală a factorilor, (l α) partea de muncă în valoare adăugată, și (k y) coeficientul de capital. Creșterea potențială depinde deci de evoluția a trei elemente: resursele în mână de lucru (n+l) în număr de ore lucrate, productivitatea globală a

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
productivitatea globală a factorilor, (l α) partea de muncă în valoare adăugată, și (k y) coeficientul de capital. Creșterea potențială depinde deci de evoluția a trei elemente: resursele în mână de lucru (n+l) în număr de ore lucrate, productivitatea globală a factorilor și coeficientul de capital. Evoluția resurselor de mână de lucru rezultă din tendințele demografice în materie de fertilitate, mortalitate, rată a ocupării și sold migrator și din rata de șomaj structural. Cea a productivității globale a factorilor este

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
ore lucrate, productivitatea globală a factorilor și coeficientul de capital. Evoluția resurselor de mână de lucru rezultă din tendințele demografice în materie de fertilitate, mortalitate, rată a ocupării și sold migrator și din rata de șomaj structural. Cea a productivității globale a factorilor este în special dependentă de impactul dezvoltării noilor tehnologii și în fine cea a coeficientului de capital provine foarte mult din rata de investiții. Rămân deci multe incertitudini și, după scenariile preferate de fiecare componentă, concluziile sunt mai

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
un context de inovare (economia cunoașterii) stimulează mai mult creșterea decât o cantitate de mână de lucru. În sfârșit, ca să nu evocăm numai partea de ofertă a economiei, trebuie amintit că o populație îmbătrânită nu este sinonimă cu scăderea cererii globale, altă sursă de stimulare a creșterii. Partea a doua Ca răspuns la provocări: solidaritate și prevedere Capitolul V Reînnoirea politicilor familiale În funcție de orientările filosofice și de tradițiile proprii fiecărei țări, politicile familiale, care pot îmbrăca multiple aspecte (ajutoare directe sau

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
adecvările indispensabile. O privire generală asupra politicilor familiale europene cuprinse în aptitudinea lor de a înfrunta noile provocări ale demografiei va încheia acest capitol. Politici familiale și evoluții recente ale contextului demografic Dacă indicele sintetic al fertilității este în mod global stabil în Franța, după cum am văzut, de doi copii pe femeie (mult mai ridicat decât media europeană, care este de ordinul a 1,6), schimbarea principală provine de la vârsta femeilor în momentul procreării. Fertilitatea a fost împărțită la 3 în

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și cu 3 pentru femeile cu vârste cuprinse între 35 la 39 ani. Graficul 3 de mai jos vizualizează această evoluție. Această schimbare de comportament are consecințe în ceea ce privește publicul țintă, chiar și numai pentru faptul că profilurile de venit urmează global vârsta titularelor lor. Femeile care au copii mai târziu au și venituri mai mari la nașterea copiilor lor decât în urmă cu douăzeci sau treizeci de ani. Al doilea fapt schematizat privește distanța între nașteri. Distanța medie între două nașteri

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
cheltuielile legate de prezența copiilor. Pentru taxa de locuință, exonerările pentru copii au ca scop să reducă costul locuinței, existând o legătură între numărul de persoane ce trăiesc în căminul familial și mărimea locuinței. Coeficientul familial constă în împărțirea venitului global pe numărul de părți, aceste părți fiind calculate după o scară de echivalență (o parte pentru tovarășul de viață, o jumătate pentru fiecare copil și, în funcție de ani, părți sau jumătăți de părți sunt atribuite începând cu cel de-al treilea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
pentru tovarășul de viață, o jumătate pentru fiecare copil și, în funcție de ani, părți sau jumătăți de părți sunt atribuite începând cu cel de-al treilea copil sau pentru copiii handicapați). Baremul impozitului este aplicat acestui coeficient în loc să fie pe venitul global. În afara acestui coeficient, alte scutiri completează dispozitivul în profitul familiei: reducere de impozit pentru a compensa cheltuielile de școlarizare, pentru a ține seama de cheltuielile cu supravegherea copiilor mici, fie la domiciliu, fie în structuri individuale sau colective și, mai

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
54 73 Familii monoparentale cu 1 copil 70 80 Familii monoparentale cu 2 copii sau mai mulți 50 73 Sursa: Albouy și Roth (Ibid., p. 71) În acest tabel, valoarea 100 reprezintă nivelul mediu de viață înaintea redistribuirii În mod global, familiile beneficiază mai mult de redistribuire decât gospodăriile fără copii, dar aceste ajutoare nu compensează niciodată întreținerea copiilor. Gospodăriile cu copii, oricare ar fi numărul lor, au totdeauna un nivel de trai inferior celui al gospodăriilor fără copii. Această constatare

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Statisticile nu sunt simplu de colectat din cauza faptului că aceste structuri sunt deseori finanțate de instituții aparținând colectivităților locale, ceea ce înseamnă disparități enorme nu numai de la o țară la alta, dar mai ales de la un oraș la altul. În mod global, oricare ar fi țara, oferta de locuri este inferioară cererii, ceea ce nu interzice clasificarea statelor în funcție de efortul îndeplinit în materie. În țările nordice, copilul este în centrul politicii familiale și politicile încearcă înainte de toate să promoveze egalitatea între bărbați și

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
ajutorare a părinților care lucrează. În Franța și în Belgia, socializarea precoce a copilului este percepută în mod pozitiv pentru a permite mamelor să lucreze dacă doresc și în același timp pentru garantarea egalității democratice pentru toți copiii. La modul global, există o bună acoperire instituțională pentru copii, cu precădere începând de la trei ani (primire în învățământul preșcolar generalizat). În țările anglo-saxone, diviziunea rolurilor între tați și mame este instituționalizată și mama trebuie să se consacre permanent educării copiilor săi. În

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
câmpul analizei la țările europene, impresia dominantă este cea a diversității politicilor familiale. În Spania de exemplu, în 2002, prestațiile familiale reprezentau în ansamblu 0,5% din PIB și se ridicau la 3,9% din PIB în Danemarca. În mod global, țările Europei de Nord consacră mai multe resurse politicii lor familiale decât țările din Europa de Sud. Tabelul 23. Evoluția cheltuielilor publice consacrate familiei Țări Cheltuieli publice alocate familiei în % din PIB (anul 1990) Contribuții publice alocate familiei în % din

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
partizanii unei alocații plătite mamelor au întârziat adoptarea unui consens, inclusiv asupra principiului însuși al muncii femeilor căsătorite. Dacă modelul suedez a fost mai ușor de exportat în Danemarca decât în Norvegia, nu e mai puțin adevărat că, în mod global, țările scandinave au un specific pe care nu-l regăsim nici în modelul Europei de Sud, nici în modelul francez. Capitolul VI Problematica pensiilor Sistemele de pensii în țările dezvoltate le permit în prezent persoanelor vârstnice să aibă un nivel

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
decât un element din întregul ansamblu. Pentru ca pensionarea să nu fie o pensionare constrânsă, trebuie acționat asupra "capacității de angajare" a seniorilor, ceea ce implică o profundă schimbare de mentalități. Punerea în acord a vârstei de sfârșit de activitate cu evoluția globală a duratei de viață nu va fi singura variabilă de ajustare căci creșterea ar fi considerabilă (COR, 2002), dar ea merită toată atenție. Creștere economică și câștiguri de productivitate Vor putea răspunde, viitoarele progrese de productivitate, incontestabile pe termen lung

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
să consume mult mai multe îngrijiri de sănătate decât un tânăr de 20 de ani al generației 1955, din moment ce probabilitatea de a fi în perfectă sănătate la 20 de ani este foarte ridicată. Totuși, starea de sănătate fiind în mod global mai bună, cei care trec de 50 de ani n-ar trebui să cheltuiască mult mai mult, chiar dacă obiceiurile lor de consum de sănătate sunt mai pronunțate decât ale celor trecuți de 50 de ani din generațiile vechi. E adevărat

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]