2,459 matches
-
apropierea zorilor, când se Întorcea lumea de la biserica din Toplița, se așezau cu toții la masa de Paști, după un post lung ținut cu sfințenie. Dimineața, copiii cu câte o trăistuță de-a șoldul, umblau din casă În casă și salutau gospodarii cu Hristos a Înviat!. După ce primeau oul roșu Îl puneau În trăistuță și mergeau mai departe. După amiază distracția lor era la scrânciob și la huțurile instalate În poarta șurii. Aceasta era distracția lor și o trăiau cu toată ființa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mână și aveau căruțe cu cai buni, toamna, Înainte de căderea zăpezii, după ce-și rânduiau gospodăria, se urcau În căruță bărbat și nevastă și mergeau acolo la poalele Ceahlăului, la Mănăstirea de la Durău. Cunoșteau ei drumurile muntelui și pe mulți gospodari din satele prin care treceau, pe unde aveau să le fie masul. În două zile ajungeau. Puneau În căruță un sac-doi de grâu și câte ceva din celelalte recolte și le duceau acolo la acei călugări care sunt oamenii lui Dumnezeu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu contează dacă ține de moralitate. Care este rezultatul? Satul este depopulat de tineri, populația lui fiind Îmbătrânită. Datinile și obiceiurile pitorești au dispărut și ele. Cătunele mărginașe În care cândva fremăta viața și În care locuiau cei mai vrednici gospodari, acum sunt pustii. Doar ici-acolo a mai rămas câte o casă În care Își găsesc sălaș sălbăticiunile În curând și acești pensionari triști și Îmbătrâniți Înainte de vreme se vor duce și ei acolo unde s-au dus strămoșii lor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ele vor evolua ca intensitate și amploare. AMINTIRI DIN COPILĂRIE I. p. 153, r. 4 : „stau câteodată și-mi aduc aminte” nostalgia amintirilor văzută ca efect al unei acțiuni repetate a omului care se ancorează în trecut; r. 14 15 : „gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile” vrednicia oamenilor din sat și a tinerilor care știau să se distreze, dar și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Sunteți doctorul? Întrebă băiatul. Și cînd auzi răspunsul lui Charles, își luă saboții în mînă și începu să alerge înaintea lui. Pe drum, din tot ce-i spunea călăuza, doctorul își dădu seama că domnul Rouault trebuie să fie un gospodar din cei mai înstăriți. Își rupsese piciorul, în ajun, seara, întorcîndu-se de la un vecin unde serbase Boboteaza. Nevastă-sa-i murise de doi ani. Nu avea pe lîngă dînsul decât pe domnișoara lui, care-l ajuta să țină casa. G.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
meritate cuvinte de laudă pentru învățătorul Hristache Popa care „A crescut odată cu școala și școala a crescut cu el. Conștiincios pe linie profesională, dându-și toate gradele didactice, de la definitivat în 1927, la gradul I în 1939 era un bun gospodar, cu inițiativă, multă energie și putere de convingere și mobilizare a cetățenilor. A reușit să construiască localul școlii, iar în procesul verbal din 16 noiembrie 1930 se consemnează: „Astăzi am asistat la inaugurarea școlii din satul Giurgioana sub conducerea domnului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
până în 1984), când școala se desființează, ultima manifestare fiind într-o clădire rece, îmbătrânită și fără elevi. Un om care a educat copii aproape 1/2 secol merită toată aprecierea noastră mai ales că știa să treacă peste inamicițiile unor gospodari și mai, important, peste nedreptățile sociale. A fost printre deschiaburiți, purtat prin pușcării comuniste cu fetele date afară din școli.. În pofida unor greutăți greu de admis astăzi, „dom' Hristache” a reușit să-și scoată fetele învățate și să influențeze hotărâtor
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și urâții), jocurile dramatice cu măști de aici, toate rămase în negura uitării. Viața spirituală (colectivă) e tare slabă acum în Giurgioana, oamenii urmărind programele TVR sau trecând pe la singurul magazin din sat Marinaș SRL, al lui Aurel Marin, un gospodar la vedere, consilier local al comunei Podu Turcului (lovit de nenorocire în luna septembrie 2011, paralizat), cele două fetițe ale sale, și soția Dana, așteaptă însănătoșirea lui (și tatăl său Vasile Marin II, zis Liță a fost foarte bun gospodar
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
gospodar la vedere, consilier local al comunei Podu Turcului (lovit de nenorocire în luna septembrie 2011, paralizat), cele două fetițe ale sale, și soția Dana, așteaptă însănătoșirea lui (și tatăl său Vasile Marin II, zis Liță a fost foarte bun gospodar și fruntaș în sat). Nefiind local de școală, cămin cultural sau orice alt loc de întâlnire, oamenii se însingurează și nici la biserică nu prea mai calcă. Tineretul, puțin cât estedeloc ! Copiii de școală fac naveta, împreună cu cei de la Răcușana
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Lunca Zeletinului era absolut impresionantă prin vegetația ei, iar ochiurile de apă nu se uscau niciodată deoarece sălciile erau foarte dese, creștea stuf mult, fânăriile (terenul de fân) necălcat între Sf. Gheorghe (23 apr.) și Sf. Dumitru (26 oct.). Copiii gospodarilor din sat își puteau paște oile dincolo de Zeletin, înspre Boghești, pe islazul comunal. Familia lui Costică Balan avea 4 copii care păzeau oile și vacile lor pe la Podul Ghiocăi, ai lui Vasile Marin (3 băieți) cam în dreptul satului. Pe lângă ei
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
întreceau și la capturat pui de păsări de prin corobenele sălciilor, și la cadril sau oină, cu minge din cârpă, păr de bou sau crep (gumă), în alte jocuri și cântece, dar și când încingeau câte o bătălie ă! Învățați gospodari de mici, toți copiii secerau, coseau, treierau, cărau fânul sau executau lucrări agricole grele ori păzeau vitele prin păduri (unde mai existau lupi), alergau desculți, dezbrăcați, flămânzi (laptele cu mămăligă era hrana de bază) aproape neexistând cetățean fără vite și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
într-un sat de răzeși care neam de neamul lor și-au apărat ocina și truda muncii. Am fost martor când un grup de oameni de pe la Galbeni Tecuci au pătruns în Giurgioana și din casă în casă, le luau degetele gospodarilor sau gospodinelor, le ungeau cu cerneală și așa iscăleau „de bunăvoie” intrarea în Gospodăria Agricolă Colectivă. Rezultau degete și mâini rupte, îi nenoroceau în bătaie pe cei mai îndărătnici, îi sechestrau; pătrundeau în poduri și hambare de unde luau și ultimul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
timp Gheorghiu Dej, Primul secretar P.M.R., și șeful statului român anunța încheierea cu succes a transformării agriculturii) oamenii și-au părăsit vetrele, dormind prin păduri și râpi mai ceva ca la trecerea rușilor. Colectivizarea, trecerea pământurilor la colectiv, adică fiecare gospodar „se trecea” cu cât pământ avea; și, unii n-aveau deloc, alții până la 7 ha. Celor care au avut peste 7, li s-au confiscat conform decretului 206 (?) Unirea într-o singură tarla, includea și renunțarea la vite și uneltele
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
1981). 30. Neculai MACHIDON Se naște la 17 august 1939 în satul Giurgioana ca prim copil al familiei de ț ărani Chiraca și Gheorghe Machidon. Anii copilăriei îi petrece în satul natal în familia compusă din șase persoane, alături de ceilalți gospodari ai satului, perioada care va influența în mod determinant viitorul său destin. Urmează cursul elementar de 4 ani în cadrul școlii existente pe atunci în sat, apoi cursurile școlii generale de 3 ani din Podu Turcului, județul Bacău. În 1960 absolvă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
corelații între Afrodita și Marte) este o operație, evident, dificilă, dacă nu prezumtivă; la fel între „maica bătrînă” și Isis, între păstorul mioritic și Dumuzi, între Dumnezeu aflat în capul mesei, la poala copacului mirific din „raiul de sus” și gospodarul mîndru așezat lîngă păretarul de icoane, închipuind „raiul de jos”. Importantă, deocamdată, mi se pare, cum am mai spus, depășirea cadrului regional și istorico-etnografic în care s-a cantonat mioritologia de un secol încoace. Continuînd, mai ușor pare să dezvolți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
jurămînt să-l respecte pînă la moarte. În același sens, o narațiune din culegerea lui Al. Vasiliu-Tătăruși îl înfățișează pe un sătean invitînd oaspeți să rămînă peste noapte, cu condiția să spună un basm înainte de culcare; sau, în alt caz, gospodarul însuși dădea înconjurul casei rostind povestea de unul singur. Sunt voci din anonimat care certifică funcția magică a cîntatului și a povestitului. Și de data aceasta Miorița ocupă loc privilegiat. Întîmplarea baciului moldovean este dată ca poveste cu tîlc, demnă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
experiențe sufletești, să constatăm, în contrareplică, „posibile” asocieri de imagine. Sub autoritatea Cerului, care „se deschide” miraculos în noaptea de Crăciun, animalele își vorbesc trasmițînd mesaje „de sus” celor vrednici să le perceapă, Dumnezeu ia chip de cioban și de gospodar, Maica Domnului își caută înlăcrimată Fiul, iar săteanul așteaptă colindătorii în casa cu icoane, în liniște și cu solemnitate ritualică. Începe un nou an agro-păstoresc, turmele se pregătesc să urce pe plai și se presupune belșug de vite și de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cest domn bun.... Dumnezeu coboară în mai multe chipuri printre săteni. Uneori o face firesc, sub semnul lui „eșiți, eșiți”, din colindul de mai sus; sau apare direct din cer, în seara lui Crăciun și se așază, neinvitat, la masa gospodarului, orînduită sărbătorește sub paretarul de icoane, cu făclii aprinse și așteptînd colindătorii. De fiecare dată, poartă costumul cu podoabe cosmice, așa cum i l-a confecționat imaginar mioara năzdrăvană. Și gospodarul, spuneam cu un anume prilej, are bucurie să petreacă la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în seara lui Crăciun și se așază, neinvitat, la masa gospodarului, orînduită sărbătorește sub paretarul de icoane, cu făclii aprinse și așteptînd colindătorii. De fiecare dată, poartă costumul cu podoabe cosmice, așa cum i l-a confecționat imaginar mioara năzdrăvană. Și gospodarul, spuneam cu un anume prilej, are bucurie să petreacă la masa Domnului din ceruri, întinsă sub poala copacului mirific, între sfinți și între cumetri. Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cît societatea agro-păstorească deține cota privilegiată. Poate fi identificat astfel, în formula de îndemn și de orație „Sculați, sculați, boieri mari”, cu varianta, la fel de cunoscută, „Sculați, gazde, nu dormiți”. Ce logică ne-ar îndemna să credem că omul de casă, gospodarul, și-ar aștepta colindătorii, adică „uspăciorii lui Crăciun”, dormind, după ce făcuse intense pregătiri de întîmpinare, începînd cu săptămînile de abstinență și de post, continuînd cu pomeniri și ritualuri consacrate și încheind cu tăierea porcului și controlul poloboacelor? Tocmai despre o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aici pare a fi agricultorul în rolul lui Telepinus, de zeu vegetațional: aceeași stare deplorabilă, atîta cît îi este dat colindei să relateze, a cîmpului devenit inaccesibil, fără ritualurile și muncile de trebuință. Încercarea de a-l îmbuna/„trezi” pe gospodar se repetă, tot într-o ordine instituționalizată. În final, rîndunelele, „curve rele”, adică bune meștere ale ceremonialului, duc lucrarea la bun sfîrșit. Mioara, din celălalt colind, „sare-n vînt, sare-n pămînt” și-l sfătuiește pe Dumnezeu să nu blesteme
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și în adîncurile neguroase ale bălților mitizate, ale mării în continuă mișcare cosmogenezică. În colosala și perpetua agitație de relief și de oameni, individul se salvează numai prin magie, prin acțiuni practice, prin înțelegeri convenabile de grup și de familie. Gospodarul casei, meseriașul, oșteanul sunt magicieni. Nu are prioritate tăria brațului, îndemînarea în mînuirea armei, ci priceperea în manevrarea puterilor ascunse. Ca și la șamani, învinge cel mai iscusit. Orice eroare de tactică duce la eliminarea definitivă a adversarului. Este și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în primele zile, în contrariul a ceea ce s-a așteptat. Adevărata lui naștere se dorește a fi în sens spiritual și ființial. Ea se împlinește prin scalda-botez. Este o renaștere. Individul mai renaște odată, la nuntă, ca să ia chip de gospodar și să fie primit în marea familie a pămîntenilor. Înmormîntarea preia, la rîndul ei, scenarii anterioare, în curgere firească și pe un traseu predestinat. Așa că moartea trece și ea drept o renaștere, dar în condiții mult mai grele, în sensul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mediile tradiționale nu se ținea evidența celor fără familie, adică a singuraticilor, hoinarilor, declasaților, slujbașilor. În această categorie intrau și văduvele, și copiii. Argatul Mitrea, aflat în simbria Lipanilor, trecea drept un individ „fără căpătîi”, „fără stare”. El nu este „gospodar”, „cap de familie”, drept urmare nu are trecere printre săteni. Chiar și „hăitușca” de Minodora își permite să-l ironizeze. Asta este partea socială a problemei. Mitul se dovedește a fi generos în recuperări, iar Păstorul se bucură de statut reparator
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în Banat, și am fost instalați într-o casă de sași, în satul Căpăt, cam la vreo douăzeci de kilometri de Timișoara. Satul avea casele din piatră, frumoase și curate, iar drumurile erau drepte și pietruite. Erau tare harnici și gospodari sașii. Tăiau câte doi, trei porci pe an. Îmi amintesc de o bătrână săsoaică, „buna” o numeam noi, o femeie cu adevărat bună la suflet, blândă și duioasă, care avea grijă de noi, copiii, ca o adevărată mamă. Mă îmbia
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]